Creştinii sărbătoresc, pe 14 septembrie, Înălţarea Sfintei Cruci, cea mai veche sărbătoare închinată cinstirii lemnului sfânt, ca aducere aminte a patimilor şi răstignirii Mântuitorului.

În tradiţia populară, busuiocul, menta, măghiranul şi cimbrul se duc la biserică pentru sfinţire, iar în timpul slujbei se păstrează lângă Cruce. Tot atunci, în calendarul popular, este Cârstovul viilor, începutul culesului viilor la români.

Semnul crucii îndepărtează duhurile rele şi ajută creştinul să evite situaţiile grele, periculoase.

Dimineaţa, credincioşii merg la slujba de la biserică cu buchete de flori pe care ce se aşează în jurul Sfintei Cruci sau la icoane.Tot in aceasta zi, preotul sfinteste via si butoaiele de vin, pentru ca si in viitor gospodarul sa se bucure de o recolta bogata. La sfârşitul serviciului religios, se dă câte ceva de pomană sărmanilor. În funcţie de zone şi de obiceiurile locale, femeile împart căni noi, pline cu miere sau apă curată, pun şi un colăcel, şi dau pomana cu o lumânare întru pomenirea celor dragi plecaţi într-o lume mai bună.

O superstiţie spune că pe 14 septembrie,  nu trebuie să se mănânce nici un fel de legume sau fructe care au înfăţişarea sau amintesc de cruce, usturoi, nuci, pepeni sau prune.

O tradiţie  spune că în 14 septembrie, numită popular Răpciune, este Ziua Şarpelui. Este ziua „închiderii pământului”, când ţărâna înghite gâzele, insectele şi târătoarele. De acum înainte şerpii, alte reptile nu mai ies din adăposturile subterane până până primăvara viitoare, în 17 martie, când sunt Alexiile.

Se mai spune că aceasta este ziua în care florile vorbesc între ele, ştiind că apoi se vor usca.

Până în această zi, câmpurile de grâu trebuie arate şi semănate. Încă se mai poate semăna varză, spanac şi morcovi, se răsădeşte salata de iarnă, se culeg castraveţii şi se adună seminţele coapte din grădini.

De Ziua Crucii, în calendarul popular este Cârstovul viilor, sărbătoarea începutului culesului viilor, când se fac mustul şi vinul.

Ziua de 14 septembrie este considerată şi data ce vesteşte sfârşitul verii şi începutul toamnei. Calendarul popular consemnează aceasta zi şi sub alte denumiri, cum ar fi Cârstovul Viilor şi Ziua Şarpelui. Sub prima denumire, ziua este cunoscută mai ales în zonele deluroase şi sudice, în zonele viticole, marcând începutul culegerii viilor. A doua denumire este legată de faptul că, din această zi, se crede că şerpii şi alte reptile încep să se retragă în ascunzişurile subterane, hibernând până în primăvară. La sate, încă se mai crede că şerpii, înainte de a se retrage, se strâng mai mulţi la un loc, se încolăcesc şi produc o mărgică numită „piatra nestemată”, ce ar folosi pentru vindecarea tuturor bolilor.

Potrivit altor tradiţii, de Ziua Crucii se strâng ultimele plante de leac (boz, micşunele, mătrăgună, năvalnic), care sunt duse, împreună cu buchet de flori şi busuioc, la biserică, pentru a fi puse în jurul crucii şi a fi sfinţite. Plantele astfel sfinţite se păstrează apoi în casă, la icoane sau în alte locuri ferite, fiind folosite pentru vindecarea unor boli, dar şi la farmecele de dragoste.

Busuiocul sfinţit de Ziua Crucii se pune în vasele de apă ale păsărilor, pentru a le feri de boli, în lăutoarea fetelor, pentru a nu le cădea părul, şi la streşinile caselor, pentru a le feri de rele, în special de trăsnete.

Tot în această zi, în Bucovina se făceau acte ritualice cu scop apotropaic sau fertilizator. De pildă, oamenii atârnau în ramurile pomilor fără de rod cruci de busuioc sfinţit, crezând că astfel vor avea parte de recoltă bogată în toamna viitoare.

 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Radio Unirea FM și pe ȘTIRI GOOGLE

Comemorarea poetului Ioan Alexandru la 24 de ani de la moartea sa, la Alba Iulia

Luni, 16 septembrie 2024, Consiliul Județean Alba și Biblioteca Județeană „Lucian Blaga” Alba vor comemora printr-o serie de activități specifice, memoria poetului român Ioan Alexandru.

Programul evenimentelor este următorul: la ora 9:00 – pe site-ul și pe pagina de Facebook a bibliotecii județene va fi afișat afișul cu programul evenimentelor; în intervalul orar 9:00-17:00 la sediul bibliotecii poate fi vizionată expoziția de carte „Ioan Alexandru în colecțiile Bibliotecii Județene „Lucian Blaga” Alba”; la ora 12:00 va fi postat un material informativ referitor la viața și opera poetului comemorat, iar la ora 13:00 va avea loc momentul solemn de depunere de flori la bustul scriitorului de pe Aleea Scriitorilor din Alba Iulia.
Poetul Ioan Alexandru (pe numele său real Ion Șandor) s-a născut la 25 decembrie 1941 în comuna Topa Mică, din județul Cluj. A urmat cursurile liceului „George Barițiu” din Cluj (1958-1962), apoi cursurile Facultății de Filologie a Universității din Cluj (1962) și ale Facultății de Limba și Literatura Română a Universității din București (1964-1968). În 1968 devine asistent la Facultatea de Limba și Literatura Română a Universității din București, iar din 1973 își ia doctoratul în filologie.
Debutul editorial se produce în 1964 cu volumul „Cum să vă spun”, urmat de volumele: „Viața deocamdată” (1965), „Infernul discutabil” (1967), „Vină” (1968), „Vămile pustiei” (1969), „Poeme” (1970), „Imnele bucuriei” (1973), „Imnele Transilvaniei” (1976), „Iubirea de patrie” (1978), „Imnele Moldovei” (1980), „Imnele Țării Românești” (1981), „Pămînt transfigurat” (1982), „Imnele iubirii” (1983), „Imnele Putnei” (1985), „Imnele Maramureșului” (1988), „Bat clopotele în Ardeal” (1991).
Ioan Alexandru a colaborat cu poeme, note, comentarii, confesiuni la majoritatea publicațiilor literare. A realizat traduceri din Rainer Maria Rilke, iar în 1977 a realizat o traducere a „Cântării cântărilor” din limba ebraică. Pentru opera sa i-au fost decernate Premiul Uniunii Scriitorilor (1965) și Premiul Asociației Scriitorilor din București (1981).
Poetul Ioan Alexandru s-a stins din viață la Bonn, pe 16 septembrie 2000, unde era stabilit de câțiva ani, din motive de sănătate. După moartea sa a fost adus în țară și își doarme somnul de veci la Mănăstirea Nicula. În memoria sa, în anul 2014, cu ocazia desfășurării la Alba Iulia a „Congresului Spiritualităţii Româneşti”, a avut loc dezvelirea bustului poetului Ioan Alexandru, realizat de artistul plastic Romi Adam.

 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Radio Unirea FM și pe ȘTIRI GOOGLE

Ziua de vineri 13 este în credința populară (Triskaidekafobie), o zi în care se petrec lucruri neplăcute

Persoanele superstițioase nu au curajul în această zi ghinionistă, să întreprindă nimic, ca de exemplu încheierea unor contracte, sau să pornească într-o călătorie.

Superstiția zilei de vineri 13 își are originea în arestarea majorității cavalerilor templieri (inclusiv Marele Maestru) la ordinul regelui Filip al IV-lea al Franței, pe data de vineri 13 octombrie 1307.

Ziua cu ghinion se consideră a fi confirmată atunci când cuiva i s-a întâmplat în această zi o nenorocire, ca de exemplu un accident rutier. După o investigație a clubului auto german ADAC, s-a prezentat o statistică a accidentelor rutiere a anului 2000, și anume în zilele de vineri 13 au avut loc 894 de accidente în timp ce media accidentelor în celelalte zile era de 975. Un an calendaristic are cel puțin o zi de vineri care cade pe data de 13 și cel mult trei zile de acest fel.

Demonstrările științifice au arătat că ziua de 13 nu este nici pe departe cu mai mult ghinion decât celelalte zile, însă statisticile arată în ziua de 13, accidentele de mașină sunt 13% mai multe. Dacă nu știați prea multe despre calendarul gregorian, aflați că ziua de vineri – 13 apare de aproximativ 3 ori pe an iar orice zi de 13 va cădea vinerea dacă luna începe cu o zi de duminică.

Cele mai vechi înscrisuri cu privire la superstițiile din ziua de vineri – 13 datează din anul 1869, într-o bibliografie în limba engleză a lui Gioachino Rossini, despre care se știe că a murit într-o zi de 13, vinerea. Aceste superstiții își au originile împărțite. Pe de o parte, superstițiile provin din numerologie, unde se spune că 12 este numărul complet (12 luni, 12 apostoli etc.) iar numărul 13 reprezintă ruperea armoniei (legenda din ”Cina cea de Taină unde se spune că dacă așezi 13 persoane la o masă unul din ei va muri). Pe de altă parte, o altă categorie a superstițiilor provinde din semnificația populară a acestei zile de vineri – 13, și anume Vinerea Neagră era asociată cu căderile Bursei și tot într-o zi de vineri, Iisus a fost crucificat.

Romanul ”Codul lui Da Vinci” a provocat și el controverse în ceea ce privește semnificația zilei de vineri – 13. Se spunea că regele Philip ordonase arestarea Cavalerilor Templieri într-o zi de vineri, pe data de 13 octombrie 1307.

Există și o fobie în ceea ce privește ziua de vineri – 13, institutul de cercetare a fobiilor din Asheville, din Carolina de Nord susține că există un număr cuprins între 17 și 21 de milioane de persoane din Statele Unite ale Americii care sunt afectate de această zi.

În medie, o zi de vineri pică în data de 13 o dată la fiecare 212 zile.

VINERI 13: cele mai populare superstiţii legate de această dată

1. Inca din seara dinaintea zilei de VINERI 13 trebuie sa ne pregatim psihic. O scurta conversatie cu tine insuti face minuni, mai ales daca este axata pe tot ceea ce este pozitiv, valoros si frumos in viata ta. De ce? Pentru ca astfel te incarci cu energie pozitiva care te va ajuta sa combati energia negativa din ziua de vineri 13. Energia negativa nu vine neaparat din data din calendar, ci de la oamenii extrem de superstitiosi din jurul tau care raspandesc un fel de panica in jurul lor cand considera ca o zi, un eveniment sau o actiune poate fi de rau augur.

2. Totodata, daca crezi in traditiile populare, atunci te va ajuta sa te linistesti daca freci usturoi pe la praguri in seara de dinainte de VINERI 13, pentru a tine departe spiritele rele.

3. In ziua cu pricina, incearca sa nu te aventurezi in fapte marete, ci continuati ziua normal, dar cu precautie.

4. Poarta ceva rosu pe tine pentru a tine deochiul deoparte.

5. Pune-ti un accesoriu din aur, caci acest metal pretios echilibreaza aura celui care il poarta, ferindu-l totodata de energiile nocive din jur

VINERI 13, CALENDARUL SUPERSTIŢIOŞILOR

6. Arunca putina sare peste umar inainte sa iesi din casa pentru a-ti scadea riscul de a te certa cu cineva in ziua de vineri 13.

7. Poarta o tinuta colorata (care sa contina rosu contra deochiului) pentru a-ti ridica moralul si a-ti imbunatati starea de spirit.

8. Intalneste-te in oras, intr-un local linistit, cu cineva foarte drag tie sau cauta compania acelor persoane nesuperstitioase care reusesc mai mereu sa-ti insenineze ziua.

9. Sparge un pahar ca sa spargi necazul din casa.

10. Se spune ca ai noroc daca gasesti o moneda pe jos. Dar nu poti umbra toata ziua de vineri 13 uitandu-te pe jos dupa monede. In schimb, poti face o fapta buna pe altcineva care crede ca o moneda de o suma infima gasita pe jos i-ar aduce noroc! Arunca o moneda peste umar, in spate si spune-ti in gand „Norocul sa-l gaseasca pe cel ce gaseste moneda”. Adesea, lucrurile bune care ni se intampla sunt strict corelate cu cele pe care le facem noi. Din acest motiv, „raspandind noroc” putem sa fi avem noi insine noroc.

Sursa.wikipedia.org, interactivia.ro, romaniatv.net

 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Radio Unirea FM și pe ȘTIRI GOOGLE