Educație și Cultură
Expoziţie de fotografie etnografică deschisă astăzi, la Târgul Naţional de Turism Rural de la Albac
Târgul Naţional de Turism Rural de la Albac, cel mai important târg de turism rural din România, va cuprinde în acest an, în premieră, şi o expoziţie de fotografie etnografică ce surprinde portul popular, meşteşugurile, tradiţiile şi obiceiurile din lumea satului transilvănean. Expoziţia, intitulată „Timp străvechi”, este realizată de Şcoala de Arte din cadrul Centrului de Cultură „Augustin Bena” Alba şi cuprinde fotografii realizate de profesorul Vasile Sârb alături de cursanţii clasei de „Arte vizuale moderne”. Operele de artă fotografică sunt realizate de Vasile Sârb dar şi de cursanţii Alexandru Popa, Alin Chirilă, Anca Covaciu, Diana Popescu, Raul Knall, Ioan Sorin Popa, Augustin Hăprian, Horaţiu Muntean, Paula Ion, Andrei Constantin, Adrian Băcanu, Florin Beca şi Ruxandra Bogdan.
Instantaneele expuse sunt „culese” cu ajutorul aparatului de fotografiat din cadrul Festivalului „Cultură pentru Cultură” şi surprind portul popular, viaţa cotidiană, meşteşugurile tradiţionale, obiceiurile şi viaţa cotidiană a locuitorilor din satele judeţului Alba.
„Una dintre noutăţile ediţiei din acest an a Târgului Naţional de Turism Rural de la Albac este această expoziţie de fotografie etnografică. Sunt fotografii superbe care surprind imagini din Festivalul „Cultură pentru Cultură”, poate cel mai complex proiect al Consiliului Judeţean Alba şi al Centrului de Cultură „Augustin Bena”. Expoziţia este dovada că festivalul nu se opreşte doar la etapele zonale popriu-zise ci merge mai departe încercând să valorifice şi să promoveze cât mai bine zestrea de tradiţii a judeţului Alba. Mai mult venim cu această zestre populară, surprinsă în imagini, şi o promovăm la târgul de turism deoarece ea dă unicitate turismului rural românesc” spune prof. Alexandru Pal – managerul Centrului de Cultură „Augustin Bena” Alba.
„Expoziţia cuprinde o mică parte din numeroasele instantanee pe care le-am realizat în ultimii doi ani împreună cu cursanţii clasei de „Arte vizuale moderne” şi au o importantă valoare artistică dar şi documentară. Sunt imagini alb negru care surprind portul popular, meşteşugurile tradiţionale, obiceiurile şi viaţa cotidiană a ţăranilor din satele Albei. Ne bucurăm că şi noi, pasionaţii de arte vizuale, reuşim să ne aducem aportul la promovarea valorilor tradiţionale ale judeţului şi la păstrarea acestora pentru generaţiile viitoare” spune Vasile Sârb, coordonatorul clasei de „Arte vizuale moderne” din cadrul Centrului de Cultură „Augustin Bena” Alba.
Staţiunea turistică Albac din Munţii Apuseni găzduieşte, sâmbătă şi duminică, în 3 – 4 septembrie 2016, Târgul Naţional de Turism Rural, cel mai important târg de turism rural din România. Evenimentul, ajuns la cea de-a 12-a ediţie, este marcă înregistrată a Consiliului Judeţean Alba şi va reuni cererea şi oferta din turismul rural dar îşi propune totodată să promoveze şi gastronomia, tradiţiile, meşteşugurile populare şi folclorul românesc autentic. La Albac vor avea loc în cele două zile expoziţii de oferte turistice din zone rurale, un târg al meşterilor populari, concerte în aer liber de muzică uşoară şi populară, o paradă a portului popular, demonstraţii de gastronomie şi de măiestrie în arta tradiţională a lemnului. Târgul este organizat de Consiliul Judeţean Alba, Centrul de Cultură „Augustin Bena” Alba şi Primăria Albac, iar partenerul oficial al târgului este Asociaţia Naţională de Turism Rural, Ecologic şi Cultural Filiala Alba.
Mai multe detalii puteţi afla şi de pe pagina de Facebook a Centrului de Cultură „Augustin Bena Alba”.
Educație și Cultură
Episcopul Emilian Birdaș, aniversat la 103 ani de la naștere, în 23 noiembrie, pe pe Aleea Scriitorilor din Alba Iulia
Episcopul Emilian Birdaș, aniversat la 103 ani de la naștere
Ioan Birdaș s-a născut la data de 23 noiembrie 1921 în satul Rohia, din județul Maramureș. La doar 14 ani a intrat ca frate în Mănăstirea Rohia, fiind tuns în monahism sub numele de Emilian și hirotonit ierodiacon și ieromonah.
A urmat cursurile Seminarului Monahal de la Mănăstirea Cernica, Seminarul „Sf. Nicolae” din Râmnicu-Vâlcea și Seminarul „Nifon Mitropolitul” din București. În 1952 a absolvit Institutul Teologic Universitar din București. După absolvirea facultății, protosinghelul Emilian Birdaș este numit ca preot slujitor la Catedrala Patriarhală din București (1953-1957), apoi devine vicar administrativ la Episcopia Romanului și Hușilor (1957-1963), iar în 1963-1973 este preot-paroh la Catedrala Ortodoxă din Alba Iulia (azi Catedrala Reîntregirii Neamului). La 11 iunie 1973 a fost ales ca episcop vicar al Arhiepiscopiei de Sibiu și Alba Iulia, cu titlul „Rășinăreanul”, fiind hirotonit întru arhiereu la data de 12 septembrie 1973. În această perioadă s-a preocupat în mod deosebit de soluționarea problemelor pastoral-misionare din Harghita, Covasna și Mureș, contribuind la apropierea dintre confesiuni și etnii.
Episcopul Emilian Birdaș a fost instalat în scaunul episcopal la 25 ianuarie 1976, în Catedrala Ortodoxă din Alba Iulia (azi Catedrala Reîntregirii Neamului). Slujba de instalare a fost susținută de un sobor de preoți, în frunte cu mitropolitul Iustin al Moldovei și Sucevei. La încheierea Sfintei Liturghii a vorbit mitropolitul Nicolae Mladin al Ardealului care i-a înmânat noului episcop cârja episcopală. În noua sa calitate, episcopul Emilian Birdaș s-a ocupat de organizarea noii eparhii, de restaurarea unor monumente istorice, de ridicarea a numeroase biserici și de pictarea lor. S-a opus cu vehemență distrugerii bisericilor și mănăstirilor din eparhia sa, pilduitoare în acest sens fiind implicarea sa în
obținerea documentelor necesare restaurării vechii bisericuțe a Mănăstirii Râmeț, alături de care s-a construit o biserică nouă, supranumită Catedrala Munților Apuseni, a cărei zidire a durat până în anul 1986. A contribuit la reconstruirea din temelii a unui număr de 72 de biserici ortodoxe și la repararea altor sute de lăcașuri de cult. Pentru meritele sale deosebite a fost ales membru de onoare al Academiei Române.
La 18 ianuarie 1990, episcopul Emilian Birdaș a fost acuzat de colaborare cu regimul comunist și a fost obligat să demisioneze din scaunul de episcop de Alba Iulia într-un mod controversat, prin încălcarea canoanelor bisericești, nedreptate care i-a cauzat grave probleme de sănătate printre care un atac cerebral. În data de 4 aprilie 1990, episcopul Emilian Birdaș a fost reintegrat în Sinod, în calitate de arhiereu-vicar al Episcopiei Aradului și Hălmagiului, cu titlul „Arădeanul”. La 12 iulie 1994 a fost ales episcop al reînființatei Episcopii a Caransebeșului. La Caransebeș a început construcția unei catedrale episcopale și a reluat tipărirea „Foii Diecezane” și a Calendarului Românului. A trecut la cele veșnice la 5 aprilie 1996, în orașul Caransebeș.
În amintirea sa, la data de 23 noiembrie 2024, începând cu ora 13:00, Consiliul Județean Alba și Biblioteca Județeană „Lucian Blaga” Alba vor organiza un moment aniversar pe Aleea Scriitorilor din Alba Iulia, unde, în anul 2016 a fost ridicat bustul primului episcop de Alba Iulia, Emilian Birdaș.
Educație și Cultură
Care este exponatul lunii noiembrie la muzeul din Sebeș
Tabloul „Turnul de la mănăstire”, exponatul lunii noiembrie la muzeul din Sebeș
Exponatul lunii noiembrie la Muzeul Municipal „Ioan Raica” Sebeş este tabloul „Turnul de la mănăstire”, realizat de pictorul Hermann Meuselbach în primii ani ai secolului XX.
Lucrarea, intrată în patrimoniul muzeului în anul 2001, are următoarele date tehnice: tehnică mixtă pe carton; dimensiuni: 70,5 x 50 cm; semnat – dreapta-jos, cu negru: „Hermann Meuselbach”; nedatat. Pe verso, lucrarea poartă o etichetă originală, scrisă de pictor, cu următorul text: „Der Klosterturm von Mühlbach im Herbst. Originalbild in Kohlenfarben” [Turnul de la mănăstire, toamna. Culori de cărbune].
În această compoziție, Hermann Meuselbach a redat Turnul Octogonal şi un fragment de curtină, elemente ale sistemului defensiv medieval al Sebeşului, așa cum le vedea din grădina casei sale, la începutul secolului XX. Turnul, datând din veacul al XVI-lea, este situat în colțul de nord-est al fortificației orașului Sebeş, în imediata vecinătate a fostei mănăstiri dominicane, iar la momentul realizării lucrării, acestuia îi lipsea acoperișul, distrus probabil în confruntările din timpul Revoluției de la 1848-1849, fără a mai fi reparat ulterior.
Lucrarea este extrem de elaborată, fiind realizată în maniera specifică autorului, adică abundând în detalii. A reprodus extrem de fidel atât turnul, în cazul căruia a redat inclusiv vegetația care creștea în partea superioară a zidurilor, cât şi grădina casei. De altfel, în ciuda faptului că este vorba de un peisaj de toamnă, Hermann Meuselbach a acordat o mare atenție grădinii sale, care, spre vest, se întindea până la bazele curtinei şi turnului. Deși vegetația era destul de săracă în acea perioadă a anului, autorul a reprodus, extrem de minuțios, întreaga suprafață a grădinii. O mare parte a acesteia era ocupată de straturi pentru legume, având numeroși araci înfipți în pământ (aprox. 120), pe care i-a şi reprodus, fiecare fiind tratat individual. Accesul în această zonă era precedat de o pergolă, pe care creștea o plantă cățărătoare, redată și ea extrem de detaliat.
Hermann Meuselbach a fost un pictor peisagist care a activat în Transilvania la sfârșitul secolului al XIX-lea şi în primele două decenii ale celui următor, fiind cunoscut contemporanilor săi, în special în zona Sebeșului, unde a trăit aproape întreaga viață. S-a născut în 28 ianuarie 1858, în Germania, la Eischleben şi a studiat artele frumoase la Școala Saxonă de Artă din Weimar. În 1881 a emigrat în Transilvania, devenind profesor de desen la Gimnaziul Evanghelic din Sebeş, unde a activat până în 1911, când s-a pensionat. În timpul liber se dedica picturii, imortalizând numeroase peisaje atât din localitatea adoptivă, cât şi din împrejurimile acesteia. A încetat din viață la 12 noiembrie 1924, în orașul Sebeş, unde, de altfel, a și fost înmormântat.
Educație și Cultură
UAB, parte a rețelei universitare din regiunea Dunării
UAB, parte a rețelei universitare din regiunea Dunării
Universitatea ,,1 Decembrie 1918″ din Alba Iulia a devenit parte a Danube Rectors Conference (DRC).
Este vorba de rețea universitară care reunește 70 dintre cele mai importante instituții din regiunea Dunării.
„Prin această reușită vom consolida poziția instituției noastre la nivel internațional și vom dezvolta noi oportunități de colaborare în educație și cercetare”, au transmis reprezentanții universității albaiuliene.
-
Știri6 ore ago
Cum se salută românii și câte forme de salut există: 21 noiembrie, Ziua mondială a salutului
-
Știrio oră ago
No, Servus ! De unde vine salutul ardelenilor: 21 noiembrie, Ziua mondială a salutului
-
Știri22 de ore ago
TRADIŢII şi OBICEIURI de 21 noiembrie: Intrarea în biserică a MAICII DOMNULUI (OVIDENIA)
-
Știri4 zile ago
Costumul popular din Apuseni: Păstrează unitatea portului românesc prin piesele ce îl compun
-
Știri4 zile ago
Top 10 locuri de vizitat toamna: Casa de Piatră, cătun din Parcul Natural Apuseni, între destinațiile recomandate
-
Știrio săptămână ago
Lăsata Secului în Postul Crăciunului: Tradițiile și obiceiurile zilei de 14 noiembrie
-
Sănătateo săptămână ago
Cum îți dai seama că suferi de diabet: 14 noiembrie, Ziua Mondială de Luptă împotriva Diabetului
-
Știrio săptămână ago
13 noiembrie, Ziua internațională a educației copiilor nevăzători