Educație și Cultură
Exponate cu greutate majoră la muzeul de istorie din Blaj
Exponate cu greutate majoră la muzeul de istorie din Blaj
În Muzeul de Istorie „Augustin Bunea” din Blaj sunt expuse dovezi ce demonstrează continuitatea şi unitatea poporului român.
O atenţie deosebită se acordă mărturiilor privind viaţa românilor în spaţiul carpato-dunărean şi caracterul latin al limbii române.
Muzeul expune obiecte arheologice, mai ales neolitice, descoperite în diferite puncte din apropierea Blajului, cu precădere obiecte din ceramică. Acestea dovedesc prezenţa aici a unei populaţii sedentare de agricultori încă din mileniile VI-II î.Chr., folosite de populaţia autohtonă tracică.
Sunt prezentate de asemenea obiecte dacice aparţinătoare secolelor V-I î.Chr.
Interesante sunt şi obiectele descoperite în necropolele scitice şi celtice. Figurează şi un frumos vas scitic de la Crăciunelu de Jos.
Printre exponatele din Dacia Romană (sec.II-III d.Chr.) se remarcă un altar funerar dedicat lui Iupiter Optimus Maximus, descoperit în aşezarea romană de la Biia.
sursa: primariablaj.ro
Educație și Cultură
„Teatrul – cuvânt, artă, joc” – nou proiect cultural cu Skepsis pentru elevii din Alba Iulia, finalizat cu succes
„Teatrul – cuvânt, artă, joc” – nou proiect cultural cu Skepsis pentru elevii din Alba Iulia, finalizat cu succes
În perioada 1 iulie – 30 decembrie 2024, Grupul Skepsis a implementat proiectul cultural ”Teatrul – cuvânt, artă, joc”, urmărind promovarea artei dramatice în rândul elevilor din Alba Iulia.
Proiectul a fost finanțat prin Programul Municipal pentru Acordarea de Finanțări Nerambursabile Activităților Non-Profit de Interes Local pe Anul 2024.
Prin acest proiect Asociația Grupul Skepsis a conceput și a pregătit în prima fază un număr de patru spectacole originale inspirate din lecturile recomandate vârstei, adresate direct elevilor încadrați în toate ciclurile de învățământ. În lunile iulie-septembrie organizatorul a conceput și a pregătit spectacolele, a contactat și a purtat discuții cu mai multe unități de învățământ din Alba Iulia, stabilind colaboratorii de proiect: Grădinița cu Program Prelungit nr. 8; Grădinița cu Program Prelungit nr. 16; Școala Gimnazială „Vasile Goldiș”; Școala Gimnazială „Ion Agârbiceanu”; Seminarul Teologic Ortodox ”Sf. Simion Ștefan” și Colegiul Național „Horea, Cloșca și Crișan”.
În lunile noiembrie-decembrie, instituțiile colaboratoare au găzduit o serie de 10 reprezentații ale spectacolelor de teatru, urmărindu-se stimularea interesului publicului tânăr pentru arta dramatică. Pentru a facilita înțelegerea artei spectacolului, fiecare reprezentație a fost urmată de discuții deschise în care elevii au avut șansa de a adresa întrebări actorilor în legătură diverse aspecte ale procesului de creație și de a avea acces la perspective legate de conceperea, pregătirea și prezentarea unui spectacol de teatru.
Punând în valoare potențialul creativ al tinerilor elevi, faza finală a proiectului a propus publicului în luna decembrie, la Casa de Cultură a Studenților Alba Iulia, spectacolul original ”Santinela”, inspirat din cel mai recent volum de versuri semnat de Ioan Adrian Popa, poet albaiulian, în interpretarea elevilor care se pregătesc în cadrul Asociației Grupul Skepsis.
Proiectul a avut un impact pozitiv important asupra tinerilor, aproximativ 500 de elevi bucurându-se de reprezentațiile oferite prin intermediul acestuia.
Educație și Cultură
Premiu pentru Maria Hanganu, elevă a colegiului militar din Alba Iulia
Premiu pentru Maria Hanganu, elevă a colegiului militar din Alba Iulia
Eleva caporal Maria Hanganu, din clasa a XI-a, la Colegiul Național Militar „Mihai Viteazul” Alba Iulia a obținut premiul I la cea de-a 18-a ediție a concursului „Eroul meu de ieri și de azi”, organizat de Oficiul Național pentru Cultul Eroilor.
Lucrarea scrisă de Maria Hanganu, sub coordonarea profesorului de istorie Dan Anca, este intitulată „Un erou printre filele necunoscute ale istoriei” și prezintă experiențele de viață ale străbunicului Mariei, din Primul și din cel de-al Doilea Război Mondial.
Cu o sensibilitate aparte și cu înclinații spre unele discipline din categoria celor umaniste, Maria Hanganu a obținut premii la nivel națională la Olimpiadele de Religie și Cultură și spiritualitate românească, arătând dragoste față de valorile naționale.
„Totul a început când mama mi-a povestit pentru prima dată despre întâmplările stră-străbunicului meu din război. Povestea sa mi s-a părut fascinantă, însă nu m-am gândit niciodată că voi avea posibilitatea de a o transpune într-o poveste, pe hârtie, pe care să o citească și alți oameni, ca un omagiu adus stră-străbunicului meu. Totuși, întâmplarea a făcut că am primit această oportunitate și aducându-mi aminte de această fascinantă poveste, mi-am dat seama că e momentul potrivit pentru ca această poveste să fie auzită și de alte persoane. Tot ceea ce am scris despre el provine din propriile sale mărturii de război, pe care bunicul meu a avut ocazia să le asculte în copilărie și mi le-a povestit și mie. Adevărate experiențe de viață ale unui erou român, care a îndurat suferințele atât în Primul, cât și în Al Doilea Război Mondial cu curaj, credință și o nestinsă dragoste față de neam și de țară. Când am început să scriu, am simțit că o parte din trecutul familiei mele, dar și al poporului nostru reușește să învie între noi prin aceste scurte povestiri, mărturii de viață ale celor care s-au jertfit pe câmpul de luptă pentru apărarea identității noastre naționale. Am simțit că în felul acesta reușesc să păstrez vie amintirea unor eroi, care altfel, cu timpul, ar fi rămas doar niște nume fără nicio poveste. M-am bucurat foarte mult că în felul acesta am reușit nu numai să le păstrez amintirea vie, ci am reușit să descopăr astfel anumite lucruri pe care poate nu le-aș fi cunoscut niciodată în lipsa căutării informațiilor pentru scrierea poveștii.
În urma participării la acest concurs am învățat că noi, ca urmași ai celor care au luptat pentru unitatea națională și pentru tot ceea ce înseamnă specific românesc, avem datoria de a-i cinsti, dar și de a le urma, luptând pentru identitatea poporului nostru român. De asemenea, am învățat că oricât de mari ar fi suferințele de care ne izbim în viață, există o cale de a trece peste ele, atâta timp cât nu ne pierdem credința, nădejdea și curajul. Fiecare eveniment din viața noastră are un scop, oferindu-ne o nouă experiență de viață, iar noi, văzând curajul înaintașilor noștri, suntem datori a le primi cu același curaj.
Sunt de părere că fiecare dintre noi ar trebui să încercăm să cercetăm mai mult despre istoria strămoșilor noștri, pentru că numai așa vom reuși cu adevărat să înțelegem valoarea jertfei lor și nevoia noastră de a ne apăra țara și specificul național”, a mărturisit Maria Hanganu.
Educație și Cultură
26 decembrie: Una din cele mai vechi sărbători în cinstea Fecioarei Maria
În ziua a doua de Crăciun, pe 26 decembrie, Biserica o prăznuiește pe cea care a dat naștere lui Hristos Dumnezeu, pe Maica Domnului. Află mai multe de pe radiounirea.ro
A doua zi de Crăciun e sărbătoare mare la ortodocși – se prăznuiește SOBORUL Maicii DOMNULUI
Cuvântul „sobor” are o semnificație aparte, de „adunare de oameni”, sugerând că Maica Domnului trebuie preaslăvită în mijlocul tuturor oamenilor și a Sfinților fericiți din ceruri. Toți laolaltă, cu chip uman, creat după „chipul și asemănarea Domnului”, îți pleacă frunțile și cinstesc Mama a Toate câte Sunt, în veac.
„Dacă te simți vreodata supărat în decursul zilei – cheam-o în ajutor pe Maica Domnului – spune doar o simplă rugăciune: Maria, Maica lui Iisus, te rog fie-mi și mie mamă acum. Trebuie să recunosc că aceasta rugăciune nu a dat niciodată greș în cazul meu.” – Sfânta Maria Tereza
Ziua de sărbătoare ar trebui înțeleasă ca zi de smerenie, post și rugăciune. Căci ce este altcxeva rugăciunea decât o meditație asupra cuvântului dintâi, asupra firii și asupra naturii umane, Timp în care suntem cu noi înșine și cu singura voce care ne poate mântui de păcat, necredință și întunecare. La Soborul Maicii Domnului, creștinii rostesc aceste cuvinte și se gândesc la puritatea Fecioarei din care s-a întrupat Fiul Omului și al Cerurilor, a cărei naștere au slăvit-o în urmă cu o zi:
Soborul sau Adunarea Prea Sfintei Născătoare de Dumnezeu reprezintă adunarea (la slujbă) credincioșilor în cinstea Maicii Domnului, potrivit regulii după care a doua zi după marile praznice se face pomenirea acelor persoane sfinte care au contribuit la eveniment sau sunt în directă legătură cu el. De aceea, în această zi este prăznuită Fecioara Maria, cea care l-a născut pe Cel care a adus mântuirea lumii.
Soborul Macii Domnului este unul din cele cinci mari praznice din anul bisericesc închinate Sfintei Fecioare Maria. De asemenea, este una din cele mai vechi sărbători în cinstea Fecioarei Maria care datează încă din secolul al V-lea. Soborul Maicii Domnului a devenit model de sărbătoare și pentru alți sfinți precum Soborul Sfinților Ioachim și Ana, Soborul Sfântului Ioan Botezătorul sau Soborul Sfinților Arhangheli.
Tot astăzi este pomenit Sfântul Cuvios Nicodim cel Sfințit de la Tismana.
Sfântul Cuvios Nicodim a fost unul dintre marii întemeietori de așezăminte monahale și duhovnici ai Țării Românești din secolul al XIV-lea. S-a născut în satul Prilep din Serbia în anul 1320. Și-a părăsit familia la o vârstă mică și a plecat la Muntele Athos, unde a devenit monah. S-a stabilit apoi la Mănăstirea Hilandar, al cărei egumen a devenit mai târziu. Părăsind Athosul, după ce a petrecut o vreme aproape de Vidin (Bulgaria), a venit în Țara Românească, în 1364, și s-a stabilit pe valea râului Vodița. Acolo a construit o mănăstire, cu ajutorul domnilor Vladislav I și Radu. În 1388 a ctitorit Mănăstirea Tismana, pe valea pârâului cu același nume. Către sfârșitul secolului al XIV-lea, împreună cu alți ucenici a întemeiat Mănăstirea Vișina de pe Valea Jiului, iar în 1400 Mănăstirea Prislop. Sfântul Cuvios Nicodim a trecut la cele veșnice în 1406, iar trupul său, fiind descoperit neputrezit, a fost așezat într-o raclă din biserica Mănăstirii Tismana. Datorită unor împrejurări necunoscute, moaștele sale au fost ascunse de un egumen al mănăstirii, nefiind găsit decât un deget al Sfântului Nicodim și crucea de plumb pe care acesta a purtat-o în timpul vieții.
sursa agerpres.ro
-
Știriacum o săptămână
Cadourile și bunele maniere: Cum oferim și cum primim daruri
-
Știriacum o zi
MESAJE, SMS, URĂRI ce poţi transmite de SFÂNTUL VASILE
-
Știriacum o săptămână
Ce semnifică steaua sau îngerașul din vârful bradului de Crăciun
-
Știriacum 7 zile
De ce nu se îngenunchează în biserică între Crăciun și Bobotează
-
Educație și Culturăacum o săptămână
26 decembrie: Una din cele mai vechi sărbători în cinstea Fecioarei Maria
-
Știriacum 2 zile
Anul Nou la români: Sorcova, Pluguşorul, Capra sau umblatul cu Ursul, câteva dintre cele mai frumoase obiceiuri
-
Știriacum 6 zile
Bunele maniere: Cum să spunem ”La mulți ani”. Ce ne recomandă eticheta
-
Știriacum 4 ore
„Gerul Bobotezei”: Expresia datează de câteva sute de ani, dintr-o perioadă în care România avea calendarul pe rit vechi