Rămâi conectat

Știri

Educaţia sexuală ar putea ajunge materie obligatorie la şcoală

Publicat

în

„Educaţia pentru sănătate”, materie la care elevii ar învăţa despre viaţa sexuală, efectele consumului de droguri, igienă personală şi despre cum să prevină unele boli grave, ar putea deveni obligatorie la şcoală. Află mai multe despre acest proiect de lege de pe www.radiounirea.ro.
Educaţia sexuală ar putea ajunge materie obligatorie la şcoală .Un proiect de lege în acest sens este pe ordinea de zi din plenul Senatului, cameră decizională în acest caz. În expunerea de motive, iniţiatorul Tudor Ciuhodaru susţine că nevoia obligativităţii unei astfel de materii reiese din faptul că România este pe primul loc în Europa la mortalitate cauzată de întreruperi de sarcină, la avorturi primitive, la bolnavii de hepatita B şi C, la bolnavii de tuberculoză, la cancerul de col uterin, la incidenţa bolilor cardio-vasculare şi suntem pe ultimul loc la donatori de organe şi la prevenirea gripei. Tot în motivaţie se arată că toate aceste afecţiuni sunt cauzate de factori care se pot corecta printr-o educaţie corespunzătoare. Este vorba de fumat, alimentaţie nesănătoasă, sedentarism, obezitate şi relaţii sexuale neprotejate. „Sunt în continuare în creştere comportamentele de risc la tineri precum consumul de alcool şi droguri reflectate în creşterea absenteismului, abandonului şcolar şi a delinc-venţei juvenile. Educaţia necorespunzătoare în domeniul sănătăţii reproducerii a dus la creşterea comportamentelor sexuale de risc legate de vârsta începerii vieţii sexuale, lipsa mijloacelor de protecţie la sex cu parteneri multipli tradusă prin creşterea numărului de mame minore“, se mai precizează în motivare. Odată inclusă în trunchiul comun, educaţia pentru sănătate ar fi predată de personal specializat în toate instituţiile de învăţământ din România, mai subliniază medicul Ciuhodaru.
Românii, ruşinaţi de sex
Experţii salută această iniţiativă spunând că România este cu mult în urma ţărilor occidentale la acest capitol şi că motivul pentru care am ajuns astfel este fiindcă atât profesorilor, cât şi părinţilor le este jenă să vorbească despre viaţa sexuală şi despre prevenirea bolilor cu copiii lor. „Sexul este un subiect tabu în România şi oamenii cred că dacă le vorbim despre asta copiilor nu facem decât să-i încurajăm să-şi înceapă viaţa sexuală. Părinţii refuză să le vorbească despre sexualitate fiindcă le este greu să recunoască faptul că un adolescent are nevoi sexuale. De asemenea, nici profesorii nu au pregătirea necesară şi limbajul adecvat. Nu există toleranţă în gândire vizavi de acest aspect şi biserica are o foarte mare contribuţie în acest sens. E o îndobitocire să nu le spui adolescenţilor ce înseamnă lucrurile acestea, ce înseamnă igiena intimă. Spre exemplu, copiilor le este ruşine să spună dacă au o infecţie a pielii şi nu ajung la doctor din cauza asta“, a explicat psihologul Mihai Copăceanu. El a mai subliniat că în zilele noastre, unii copii îşi încep viaţa sexuală în jurul vârstei de 14 ani şi, fiind curioşi, se hrănesc cu mituri şi idei false astfel că la maturitate ajung să aibă lacune de educaţie sexuală. „În societatea românească e o pudoare şi o ruşine să vorbeşti despre lucrurile fireşti. Copiii sunt frustraţi că nu au cu cine să vorbească şi apelează la anturaj, la copiii mai mari“, a explicat psihologul.
Nevoia unei educaţii pentru sănătate versus curricula prea încărcată
La rândul său, expertul în Educaţie Tincuţa Apăteanu a explicat că ruşinea de a vorbi despre lucrurile acestea vine din mentalităţi învechite, retrograde, care încă persistă în România. „Am observat că în special organizaţiile religioase se opun educaţiei pentru sănătate în pofida oricăror evidenţe şi cercetări. Cel puţin în ceea ce priveşte educaţia sexuală, studiile arată că adolescenţii, cu cât sunt mai bine informaţi în legătură cu subiectele legate de sexualitate si consecinţele actelor sexuale neprotejate, cu atât îşi încep viaţa intimă mai târziu. Organizaţiile religioase despre care vorbeam încearcă să transmită ideea că sexualitatea este un lucru ruşinos ce trebuie ascuns şi în niciun caz dezbătut în public, de aceea transmit că numai părinţii ar trebui să se ocupe de educaţia sexuală a copiilor. Din păcate, mulţi dintre părinţi amână discuţia până când este prea târziu, în răstimp, copiii îşi construiesc o imagine de multe ori deformată asupra sexualităţii, de la prieteni sau diferite site-uri online. Cele mai afectate sunt fetele, care în lipsa informaţiilor corecte ajung în situaţii care le pot afecta întreaga viaţă. Multe fete, în special în mediul rural, nu îşi cunosc drepturile şi de multe ori nici măcar nu ştiu că pot spune «nu». Nu ştiu să se protejeze, nu ştiu care sunt consecinţele, nu ştiu exact cum se fac copiii până când nu este deja prea târziu. De asta avem cel mai mare procent de mame minore din Europa”, a spus Apăteanu. Pe de altă parte, Adriana Săftoiu este de părere că introducerea materiei „Educaţie pentru sănătate” în trunchiul comun ar îngreuna programa. „Curriculumul este şi aşa foarte încărcat. Cred că despre lucrurile acestea se poate vorbi la orele de dirigenţie, iar inspectoratele şcolare pot impune astfel de activităţi de informare în şcoli, predate de specialişti. De asemenea, riscăm ca un lucru bun să fie respins de elevi pentru faptul că este obligatoriu”, a precizat Adriana Săftoiu. Colegiul „Spiru Haret“, cu un pas în faţă Educaţia pentru sănătate este momentan materie opţională, însă nu toate şcolile o aleg în curriculum. Spre exemplu, la Colegiul Naţional „Spiru Haret“, există chiar grupe de prim ajutor iar Educaţia pentru sănătate se predă de câţiva ani de către profesorii de biologie care le vorbesc elevilor atât despre educaţia sexuală, cât şi despre cum se acordă primul ajutor sau recunoaşterea simptomelor diverselor boli.
Patru noi discipline opţionale
În acelaşi timp, Ministerul Educaţiei propune patru noi discipline opţionale, respectiv „Joc şi mişcare” la clasele pregătitoare, I şi a II-a, „Educaţie pentru prevenirea riscului rutier”, în învăţământul primar, „Educaţie pentru dezvoltare” şi „Educaţie pentru drepturile de proprietate intelectuală”, la liceu. Cele patru noi discipline opţionale vor fi introduse din anul şcolar 2015-2016, în oferta centrală de Curriculum la decizia şcolii (CDS). Cum e în alte ţări În Finlanda, educaţia pentru sănătate este inclusă în orele de biologie la clasele primare, iar mai târziu se predă separat ca Educaţie pentru sănătate. În Franţa, Educaţia sexuală se predă în şcoli din 1973, iar unităţile de învăţământ le dau adolescenţilor prezervative încă din clasele a VIII-a şi a IX-a. În Germania, educaţia pentru sănătate este obligatorie din 1992, fiind iniţial introdusă în şcoli în 1970. Şi în Marea Britanie, educaţia pentru sănătate se predă obligatoriu în toate şcolile, aminteşte psihologul Mihai Copăceanu, care a studiat la universitate acolo. În alte părţi ale lumii, precum India sau ţările africane, educaţia pentru sănătate se concentrează mult pe prevenţia infectării cu virusul HIV. Românii folosesc două tuburi de pastă de dinţi pe an Un studiu desfăşurat în rândul a 7.000 de copii din şapte centre universitare din ţară arată că 75% din copiii de până în 13 ani au carii pe dinţii temporari, în timp ce 4 din 10 copii au carii pe dinţii definitivi şi aproape 90% din acestea sunt netratate. Concret, incidenţa ridicată a cariilor arată lipsa unui comportament de prevenţie şi nevoia de educare cu privire la regulile esenţiale pentru o igienă orală corectă. Datele sunt îngrijorătoare şi în ceea ce priveşte starea de sănătate orală a adulţilor, care nu au fost obişnuiţi încă de mici să îşi spele corespunzător dantura. Comparativ cu alţi europeni, românii folosesc doar două tuburi de pastă de dinţi pe an, asta în mediul urban. La sate, situaţia este dezastruoasă, asta pentru că un tub de pastă de dinţi este schimbat abia după doi ani şi jumătate. Românii folosesc, în medie, aceeaşi periuţă de dinţi timp de un an şi jumătate.
Sursa:adevarul.ro

 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Radio Unirea FM și pe ȘTIRI GOOGLE


Știri

APRILIE, Prier: Datini, tradiții și obiceiuri românești

Publicat

în

Prier înseamnă timp favorabil, prielnic atât pentru semănatul holdelor dar și pentru turmele de animale. Datini, tradiții și obiceiuri românești, în luna aprilie

Conform tradiției populare românești, luna aprilie se mai numește și „Prier”. Această denumire populară, a lunii aprilie, provine de la verbul “a prii” și înseamnă timp prielnic pentru semănături, ori lucrări în gospodărie .

Când vremea este înșelătoare, cu timp friguros și secetos pentru lucrările de primăvară, aprilie anunță sărăcie și se numește și ”Traistă-n băț”. De fapt, în spiritualitatea populară se și spune că ”Prier priește, dar și jupuiește!”, aluzie la zilele capricioase, cu timp potrivnic lucrărilor de sezon. În această lună se continuă semănatul de primăvară, început în martie. Acum se închid țarinile, ceea ce înseamnă că oile și vitele nu mai au voie să pască libere iar pășunatul devălmaș este întrerupt pentru câteva luni, se formează turmele, se repară gardurile țarinilor, se tund oile înainte de a fi urcate la munte etc. Se mai spune, despre luna aprilie, că este o lună capricioasă în care vremea va fi ori geroasă, ori călduroasă. Totodată, în luna lui aprilie se fac prevestiri ale vremii ce va urma, astfel se nasc o parte din superstițiile acestei luni.

Dacă în luna lui Prier este vreme frumoasă și călduroasă, atunci luna mai va avea vreme rece, cu înghețuri; Dacă la Prier este vreme posomorâtă și rece, atunci luna lui mai va avea vreme frumoasă și călduroasă; Negura de la răsărit, din luna aprilie, e semn bun pentru anul în curs; Dacă în aprilie tună și fulgeră, atunci nu există motive să ne temem de ger; Vremea frumoasă din luna aprilie ne va aduce o vară furtunoasă, etc.

Veseli de 1 aprilie – superstiții de 1 aprilie

Ziua Păcălelilor şi Ziua internațională a păsărilor. Dar pe noi ne interesează primul aspect. De unde vine? Cum se … manifestă? şi ce superstiții avem de 1 Aprilie?
Ziua de 1 Aprilie a fost întotdeauna un prilej de distracție şi cum e sănătos să râzi, ne bucurăm şi noi când avem prilejul. Se pare că originile acestei zile se regăsesc, ca multe alte obiceiuri, în schimbarea calendarului gregorian. Se spune că, odată cu această schimbare, mulți nu s-au putut obişnui cu noile date ale sărbătorilor. Și atunci, în timpul lui Carol al IX-lea, mulți neadaptați sărbătoreau Anul Nou la… 1 Aprilie! Cei ce sărbătoreau astfel erau numiți „nebuni de Aprilie”. Apoi obiceiul s-a perpetuat până-n zilele noastre, pierzându-şi semnificația inițială şi păstrând doar… ”nebunia”. Pentru că e o nebunie veselă şi plăcută! Superstiţia spune că păcăleala de 1 Aprilie trebuie făcută până la ora 12:00, cele după această oră, se zice că aduc ghinion. Tot o superstiţie spune că în ziua de 1 Aprilie nu se fac căsătorii, pentru că: ori acestea nu durează, se destramă, ori soţul va fi „sub papuc”. La noi, se spune că dacă nu păcăleşti pe nimeni de 1 Aprilie, tot anul până la celălalt 1 Aprilie vei fi tu cel păcălit. Tot anul? Nu-i cam mult? Dar dacă aşa zice superstiţia, să ne grăbim să păcălim pe cineva. Pardon: ce vă spunem mai jos nu-i păcăleală.

 Sărbătoarea Floriilor – tradiții și obiceiuri

Intrarea Domnului în Ierusalim sau Floriile este prima sărbătoare cu dată schimbătoare din calendarul anului bisericesc. Totodată, Floriile deschid ciclul sărbătorilor pascale, care se încheie la Înălțarea Domnului.  În ziua de Florii există obiceiul de a merge la Biserică cu ramuri de salcie înmugurite, pentru a fi sfințite de către preot. Conform tradiției creștine, obiceiul ne amintește de intrarea triumfală a Domnului în Ierusalim, înainte de Patimi, când a fost întâmpinat de mulțime cu ramuri de măslin și crenguțe de palmier sau flori. Crenguțele de salcie vor fi împărțite credincioșilor ce au participat la slujba de Florii. Aceștia vor lua crenguțele acasă și le vor pune la geamuri, la uși și la porți pentru a le apăra casele de rele și necazuri. În unele zone ale țării, oamenii de la sate se încing cu ramurile de salcie, peste mijloc, deoarece se spune că acest ritual îi apără de boli și îi face mai robuști. Exista și obiceiul ca părinții sa-și lovească copiii cu nuielușa de salcie, când veneau de la biserică. Credeau că așa vor crește sănătoși și înțelepți. Oamenii le puneau și pe pomii fructiferi, pentru a-i ajuta să rodească. Exista credința că abia acum pomii prind putere să rodească. De aceea, nu se plantau pomi înainte de Florii, de teama ca aceștia să nu rămână fără rod. În ziua de Florii, stupii erau împodobiți cu ramurile de salcie sfințite, ca albinele să se bucure de binecuvântarea divină. În unele sate, mâțișorii erau aruncați în curte când începea să bată grindina. Însă, ramurile de salcie aveau în principal menirea de a-i feri pe oameni de duhurile necurate, sau erau utilizate și în scopuri terapeutice, oamenii înghițeau mâțișori de pe ramura de salcie, pentru a fi feriți de diferite boli. Un alt obicei, întâlnit în ziua de Florii, este acela de a trece pe la mormintele rudelor pentru a le agăța de cruci crenguțele de salcie, astfel aceștia vor ști că Paștele se apropie. Tot în ziua de Florii, șnurul de mărțișor se va agăța într-un copac înmugurit sau înflorit pentru a avea sănătate și belșug în anul ce urmează. Totodată, ziua de Florii este prilej de sărbătoare pentru cei cu nume de flori, deoarece își serbează onomastica.

Obiceiul Lazaritelor

Înainte de a intra în Ierusalim, Hristos l-a înviat pe Lazăr. Învierea lui Lazăr este simbolul învierii viitoare a neamului omenesc. În popor se crede că Lazăr era un fecior tânăr, fratele fetei care s-a căsătorit cu Dragobete, Cap de Primăvară. Potrivit tradiției, într-o sâmbătă Lazăr a plecat cu oile la păscut, lăsând-o pe mama sa să facă plăcinte. Urcând întru-un copac să ia muguri pentru animale, își aduce aminte de plăcinte. Se grăbește să coboare, cade și moare. Potrivit legendei că Lazăr ar fi murit de dorul plăcintelor, exista obiceiul ca în această sâmbătă, femeile de la țară să facă ofranda de pomenire a morților împărțind plăcinte de post. Profesorul Ion Ghinoiu afirma că în ajunul sau sâmbăta Floriilor, se efectua un ceremonial complex, numit Lazarita, care era structurat după modelul colindelor. Ion Ghinoiu afirma că    Lazarita era un ceremonial la care participau numai fetele. „Una din fete, numita Lazarita, se îmbrăca în mireasă și colinda împreună în fața ferestrelor caselor unde au fost primite. Lazarita se plimba cu pași domoli, înainte și înapoi, în cercul format de colindătoarele care povestesc, pe o melodie simpla, drama lui Lazăr sau Lazarica: plecarea lui Lazăr de acasă cu oile, urcarea în copac pentru a da animalelor frunza, moartea neașteptată prin căderea din copac, căutarea și găsirea trupului neînsuflețit de către surioarele lui, aducerea acasă, scăldatul ritual în lapte dulce, îmbrăcarea mortului cu frunze de nuc, aruncarea scaldei mortului pe sub nuci”.

 Sărbătoarea dinților

Ziua de 11 aprilie este dedicată Sfântului Antipa, despre care oamenii din popor cred că vindecă durerile de dinți și măsele. Sfântul Antipa s-a rugat pentru cei care îi vor face pomenire să fie feriți de patimi și de alte boli, între care și nesuferita durere a dinților.

  Sursa:azm.gov.ro, sursa foto:dragusanul.ro


 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Radio Unirea FM și pe ȘTIRI GOOGLE


Citește mai mult

Știri

Ziua Păcălelilor: Originea acestei zile și cum este sărbătorită în alte țări. Nimeni nu are voie să se supere pe 1 aprilie

Publicat

în

De Ziua Păcălelilor nimeni nu are voie să se supere: Care este originea zilei

În fiecare an, la 1 aprilie, oamenii din lumea întreagă marchează Ziua păcălelilor, cunoscută și ca Ziua păcălitului sau Ziua nebunilor, când fiecare încearcă, cu mai mult sau mai puțin succes, să-i facă o șotie colegului, prietenului, vecinului, unui membru de familie, mai exact, toată lumea păcălește pe toată lumea.

Celebrarea Zilei Pacalelilor isi are originile in Franta, in secolul al XVI-lea, cand a fost adoptat calendarul Gregorian, care a mutat Anul Nou de la 1 aprilie la 1 ianuarie. Vestea noului calendar s-a raspandit incet iar cei care continuau sa sarbatoreasca anul nou de 1 aprilie era considerati ″pacalitii de 1 aprilie″.

In Franta, 1 APRILIE, ZIUA PACALELILOR, este numita Poisson d’Avril, adica „pestele de aprilie”, cu referire la un peste tanar, usor de capturat. Francezii obisnuiesc sa-si pacaleasca prietenii lipind-le pe spate un peste de hartie. In momentul in care cineva descopera farsa, acesta trebuie sa strige „Poisson d’Avril!”.

Timp de 200 de ani, practica farselor de 1 APRILIE, ZIUA PACALELILOR, s-a raspandit in Anglia si in Statele Unite. Toate farsele trebuie sa fie facute pana la ora pranzului. Orice farsa facuta dupa aceasta ora va aduce ghinion farsorului.

ZIUA PACALELILOR, 1 APRILIE – Cei care nu raspund cu zambetul pe buze unei farse facute de vor fi urmariti de ghinion tot anul. Barbatii pacaliti de o femeie frumoasa de Ziua Pacalelilor vor ajunge sa o ia de nevasta, sau, daca barbatul este casatorit, cei doi vor ramane prieteni foarte buni.

Originea acestui obicei nu este cunoscută cu exactitate. Unii consideră că aceasta este legată de schimbarea anotimpului, în timp ce alții cred că provine de la adoptarea noului calendar. Ipoteza acceptată de majoritate, însă, susține că obiceiul păcălelilor de 1 aprilie a apărut în vestul Europei, pe la jumătatea secolului al XVI-lea, conform site-ului www.infoplease.com. În vechiul calendar iulian, Anul Nou se sărbătorea la 1 aprilie, dar în 1582, papa Grigorie al XIII-lea a făcut trecerea de la vechiul calendar iulian la noul calendar, care avea să-i poarte numele — calendarul gregorian, sărbătoarea Anului Nou mutându-se de atunci pe 1 ianuarie. Oamenii au avut probleme în a se obișnui cu noua dată a acestei sărbători și au continuat să-și trimită felicitări și să-și facă urări tot pe 1 aprilie. Cei care continuau să sărbătorească Anul Nou la 1 aprilie au fost numiți „nebuni de aprilie”, de unde și denumirea de Ziua nebunilor (April Fools’ Day) sau Ziua păcălelilor. Cu timpul, felicitările trimise pentru Anul Nou la 1 aprilie au început să fie considerate farse, fiind însoțite adeseori de cadouri hazlii, relatează Agerpres.

Ziua de 1 aprilie este recunoscută ca Zi a păcălelilor în majoritatea țărilor lumii. Marcată mai întâi în Europa, a trecut peste ocean și s-a răspândit apoi în majoritatea țărilor de pe glob. Este totuși sărbătorită cu preponderență în Europa și în America și mai puțin de civilizațiile orientale.

La noi în țară, Ziua păcălelilor se sărbătorește începând cu secolul al XIX-lea. Potrivit site-ului www.istorie-pe-scurt.ro, se obișnuiește ca farsele să fie făcute până la ora prânzului, altfel acestea aduc ghinion păcăliciului. Tradiția spune că dacă o fată frumoasă reușește să te păcălească, trebuie să o iei de nevastă sau măcar să fii prietenul ei. Dar nu este indicat să te căsătorești la 1 aprilie, pentru că bărbatul însurat în această zi va fi toată viața sub papucul nevestei. Copiii născuți la 1 aprilie vor avea succes pe aproape toate planurile, dar ar fi bine să stea departe de jocurile de noroc.

Prin celebrarea acestei sărbători, ziua de 1 aprilie devine un prilej de bucurie și de distracție pentru toți cei care au simțul umorului, sau, așa cum spunea scriitorul Mark Twain, „ziua de 1 aprilie este ziua în care ne amintim ce suntem în celelalte 364 de zile ale anului”.

Alte superstitii de 1 APRILIE – ZIUA PACALELILOR:

=> In regiunea Tirol, din Elvetia, un manunchi de paie este ingropat de 1 APRILIE, pentru ca recolta sa fie bogata in sezonul urmator.

=> Copiii nascuti de  ZIUA PACALELILOR vor fi norocosi in afaceri, dar vor fi urmariti de ghinion la jocurile de noroc.

=> Indragostitii nu ar trebui sa se casatoreasca pe 1 APRILIE, pentru ca mariajul nu va functiona, ori pentru ca femeia va fi “cocosul” in familie.

=> Cel care nu va pune la cale o farsa de ZIUA PACALELILOR va fi pacalit pentru tot restul anului.


 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Radio Unirea FM și pe ȘTIRI GOOGLE


Citește mai mult

Știri

Digitalizare a Serviciului de Ambulanță Județean Alba: Licitație pentru achiziții de peste 2,8 milioane de lei

Publicat

în

Digitalizare a Serviciului de Ambulanță Județean Alba

Serviciul de Ambulanță Județean Alba a lansat în Sistemul Electronic de Achiziții Publice (SEAP) o procedută de achiziție derulată în cadrul unui amplu proiect de digitalizare finanțat prin PNRR.

Achiziția are o valoare totală estimată de peste 2,8 milioane de lei.

Serviciul de Ambulanță Județean Alba a semnat, la sfârșitul lunii septembrie 2024, contractul de finanțare pentru implementarea proiectului ”Digitalizarea Serviciului de Ambulanță Județean Alba”.

Scopul proiectului este implementarea unui sistem informatic integrat printr-un ansamblu arhitectural digital ce îmbină în mod armonios echipamentele hardware și aplicațiile software.

Obiectivele proiectului sunt îmbunătățirea/dezvoltarea rețelelor de comunicații și a infrastructurii IT și hardware la nivelul instituției și implementarea unui software non-clinic integrat și interoperabil.

Achiziția în curs cuprinde echipament si accesorii pentru computer, computere portabile, computer de birou, surse de alimentare electrică continuă, echipament de rețea, pachete software pentru editare de text, servere și servicii de instalare de computere și de echipament de procesare a informațiilor.

Data limită pentru primirea ofertelor este 28 aprilie.


 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Radio Unirea FM și pe ȘTIRI GOOGLE


Citește mai mult

Știri

Politică

Administrație

Știri din Alba

Educație și Cultură

Eveniment

Sănătate

Social Economic

Divertisment

Stiri din alte ziare

  • Alba Iulia
  • Abrud
  • Aiud
  • Blaj
  • Campeni
  • Cugir
  • Sebes
  • Ocna Mures
  • Teius
  • Zlatna

Articole Similare

radiounireafm, radio alba iulia, radio alba