Societate

Dosarul militarului mort prin electrocutare, pe un tanc, în Gara Alba Iulia, aproape de prescriere

Publicat

acum 11 ore

în

20/01/2025

Dosarul militarului mort prin electrocutare, pe un tanc, în Gara Alba Iulia, aproape de prescriere

Judecătoria Alba Iulia a întors, pentru a doua oară, la Parchetul de pe lângă Tribunalul Alba dosarul penal privind decesul unui militar, în noiembrie 2018, în Gara Alba Iulia.

Militarul participa la operațiunea de descărcare a unui tanc. care urma să participe la parada militară organizată de Ziua Națională a României.

Prima hotărâre datează din 5 martie 2023, iar a doua a fost luată pe 9 ianuarie 2025. Ordonanța de clasare a procurorilor a fost contestată, în ambele cazuri, de familia militarului. În speță este vizat un angajat al societății CFR SA, în funcția de dispecer energetic feroviar în Gara Alba Iulia, care ar fi transmis militarilor că linia sub care a fost tras convoiul militar nu era alimentată cu energie electrică. În realitate, linia respectivă avea curent electric. Procurorii de la Parchetul de pe lângă Tribunalul Alba au decis să îl absolve de orice vină și vor să retrimită dosarul la Parchetul Militar din Cluj-Napoca, în condițiile în care mai sunt vizați doi suspecți militari.

Plutonierul Alexandru Orosz (33 de ani) a murit electrocutat când a atins cu o antenă liniile de înaltă tensiune din gară. Militarul se afla pe un vehicul militar adus la Alba Iulia de la Turda pentru marea paradă din 1 Decembrie 2018. Militarii ar fi ştiut că linia de înaltă tensiune este deconectată de la energia electrică. Plutonierul s-a urcat pe vehiculul aflat pe un vagon şi a manevrat o antenă, care, la un moment, dat a atins liniile de înaltă tensiune ale CFR.

Procurorii au considerat că nu se poate reține faptul că moartea victimei este o consecință a acțiunii personalului stației de cale ferată din Alba Iulia, întrucât acesta nu deținea calitatea necesară pentru a dispune debarcarea.

„În situația în care s-ar reține o comunicare eronată ca fiind cauza care a contribuit la producerea rezultatului, acest rezultat nu poate fi imputat suspectului”, a precizat Parchetul. Concret, procurorii au considerat că acțiunea angajatului CFR nu ar fi determinat accidentul și decesul militarului, dacă acesta și colegii lui ar fi respectat instrucțiunile transmise de către superiorii lor. Fapta de ucidere din culpă, de care este acuzat angajatul CFR, se prescrie în 23 noiembrie 2026.

„Admite plângerea formulată de petenţi în ceea ce priveşte soluţia de clasare dispusă prin ordonanţa din data de 16.05.2024 emisă de către Parchetul de pe lângă Tribunalul Alba în dosarul penal 354/79/P/2020, menţinută prin ordonanţa procurorului general al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Alba Iulia din data de 18.06.2024, faţă de inculpatul M. T. I. Desfiinţează soluţia de clasare şi trimite cauza la procuror pentru a completa urmărirea penală cu privire la infracţiunea de ucidere din culpă, prev. de art. 192 alin. 2 Cod penal”, se precizează în minuta încheierii instanței, din 9 ianuarie 2025.

În dosar mai sunt vizați un locotenent-colonel și un plutonier pentru infracțiunile de ucidere din culpă şi neluarea măsurilor legale de securitate şi sănătate în muncă, al doilea suspect fiind cercetat și pentru infracţiunea de încălcare a consemnului.

Alte articole etichetate cu:dosar gara alba iulia militar prescriere

Publicitate

Societate

51 de intervenții ale Salvamont-Salvaspeo Alba în vacanța de iarnă

Publicat

acum o săptămână

în

13/01/2025

Lucian DĂRĂMUȘ

51 de intervenții ale Salvamont-Salvaspeo Alba în vacanța de iarnă

Serviciul Public Judetean Salvamont Salvaspeo Alba, unitate subordonată Consiliului Judeţean Alba, a intervenit, în timpul vacanţei de iarnă, în perioada 21 decembrie 2024-7 ianuarie 2025, în 51 de cazuri, din care 31 în zona munților Bihor, iar 20 de cazuri în zona munților Șureanu.

Din cele 51 intervenții, peste 75% au fost pe pârtiile de schi, dar s-a intervenit și la cazuri medicale de urgență aflate în proximitatea echipelor Salvamont.

S-a asigurat intervenția în zona montană a județului Alba cu un număr de patru montani zilnic, (doi salvatori montani la Baza Salvamont Arieșeni-Bubești și doi salvatori montani la Punctul de lucru Șureanu).

foto: facebook Consiliul Județean Alba

Citește mai mult

Societate

O bijuterie a naturii, Iezerul Șureanu

Publicat

acum o săptămână

în

11/01/2025

Lucian DĂRĂMUȘ

O bijuterie a naturii, Iezerul Șureanu

Rezervația Naturală Iezerul Șureanu este o arie protejată de interes național, situată în masivul Șureanu, la o altitudine de 1750 de metri.

Aceasta include lacul „Iezerul Șureanu”, mlaștina din apropiere și vegetația abundentă ce îmbracă poalele masivului.

Rezervația se întinde pe 20 de hectare și adăpostește un lac cu o adâncime de 8 metri și o suprafață aproape circulară de 94 de metri lungime și 91 de metri lățime. Lacul este cunoscut de localnici sub numele de „lacul fără fund” și conține aproximativ 300 de specii de diatomee endemice, rămase din perioada glaciațiunii cuaternare, și o microfaună alpină specifică. În plus, lacul a fost populat cu puieți de păstrăv indigen și păstrăvi aduși din râul Frumoasa.

Rezervația face parte din Situl NATURA 2000 „Frumoasa”, care include masivele Cindrel, Lotru și Șureanu, fiind un punct important al reliefului glaciar din zona Parâng. Alături de Iezerul Mare și Iezerul Mic din Cindrel, Iezerul Șureanu completează acest peisaj natural deosebit.

În Rezervația Naturală Iezerul Șureanu, accesul se face din Sebeș, pe DN 67 C Transalpina, prin Șugag, lacul Oașa, Mănăstirea Oașa, apoi urmând drumul marcat turistic spre lac.

sursa: facebook Consiliul Județean Alba

Citește mai mult

Societate

8 ianuarie: 133 de ani de la Conferinţa Extraordinară a Partidului Naţional Român (Memorandiștii)

Publicat

acum 2 săptămâni

în

08/01/2025

Lucian DĂRĂMUȘ

8 ianuarie: 133 de ani de la Conferinţa Extraordinară a Partidului Naţional Român (Memorandiștii)

Acum 133 de ani, în zilele de 8 și 9 ianuarie 1892 s-a desfasurat, la Sibiu, Conferinţa extraordinară a Partidului Naţional Român, care a alcătuit un memorandum către împăratul austriac Franz Joseph, cuprinzînd revendicările românilor din monarhia austro-ungară.

Memorandumul prezenta consecinţele instaurării dualismului austro-ungar şi cuprindea principalele revendicări ale românilor transilvăneni, printre care se număra recunoaşterea drepturilor politice şi confesionale.

Totodată, memorandumul se dorea a fi un semn de protest faţă politica de maghiarizare practicată de autorităţi împotriva românilor din Ardeal şi faţă de persecuţiile la care erau supuşi aceştia, cuprinzând o analiză bine documentată a situaţiei economice, politice, sociale şi culturale a românilor transilvăneni de la formarea dualismului austro-ungar în februarie 1867.

A fost al treilea moment major de manifestare al ardelenilor faţă de tendinţele evidente de deznaţionalizare promovate de autorităţile maghiare, după Supplex Libellus Valachorum (1791) şi Pronunciamentul de la Blaj din mai 1868.

Memorandumul a marcat apogeul luptei de emancipare a românilor din Transilvania din sec al XIX-lea, aducând problema românească în conştiinţa europeană.

sursa: unitischimbam.ro