Rămâi conectat

Știri

Destinație de week-end: Cheile Râmețului, bogăția naturală din Munții Trascăului

Publicat

în

Cheile Râmețului alcătuiesc o arie protejată de interes național, rezervație naturală de tip mixt, situate în estul Munților Trascău, situaţi în partea sud-estică a Munţilor Apuseni dominând valea Mureşului în aval de confluenţa cu Arieşul și nu depăşesc 1400 metri.

Cheile Rametului este acel loc salbatic unde incepe aventura. Se afla in judetul Alba, iar cheile isi croiesc drum prin Muntii Trascaului. Locul este preferat, in special, de alpinisti care isi testeaza limitele pe abrupturile stancoase.

Partea cea mai spectaculoasă pentru turişti, a rezervaţiei naturale Cheile Râmeţului, întinsă pe 150 de hectare, o constituie cheile însele – un „canion” strâmt, greu de străbătut, pe alocuri primejdios, dar care îi răsplăteşte pe cei ce se încumetă să-l străbată cu privelişti de o măreţie unică şi cu impresia unei călătorii de basm fantastic: printr-o trecătoare îngustă tăiată în stâncă, prin arcade de piatră şi pe sub bolţile întunecate ale arborilor, către un „dincolo” încă neştiut.

Două masive săpate în calcare jurasice – Uzmezeu la nord, Fundoi la sud – o zonă de chei, bogată în forme carstice, iar în jur păduri, pajişti, fâneţe – aceasta este rezervaţia naturală „Cheile Râmeţului”, declarată arie protejată încă din anul 1969. Arie protejată de interes naţional corespunzând categoriei a IV-a IUCN (rezervaţie naturală de tip mixt), rezervaţia, situată în Munţilor Trascău, pe teritoriul judeţului Alba, în apropiere de Mănăstirea Râmeţ, aparţine administrativ satului Cheia, din comuna Râmeţ. Altitudinea minimă este de 530 m, cea maximă de 1139 m.

Drumul spre satul Rameț pornește din vestul Aiudului. Până la Cabană Slobodă există un drum asfaltat. Urmează o porțiune de macadam care urcă prin pădure, în serpentine lungi, până la 750 de metri, de unde continuă pe o creastă care e cumpănă de ape dintre bazinele Mureșului și Arieșului.

Priveliștea este copleșitoare, dar blândă. Piscuri și chei calcaroase se desfășoară cât vezi cu ochii. Drumul intră în satul Ramet, apoi, puțin mai încolo, coboară în Valea Mănăstirii și urcă iar până spre 1.000 de metri, traversând satul Brădești. Din Valea Mănăstirii urmezi alt drum, unul care pune la grea încercare suspensiile mașinii și nervii șoferului deopotrivă. La volanul unei berline normale e un coșmar, de aceea mai potrivit este un autoturism cu gardă înaltă și scut metalic la motor. Dacă reușești să treci cu bine de toate capcanele, dai direct în capătul dinspre aval al Cheilor Rametilor, chiar în spatele Mănăstirii Râmeț, cel mai vechi așezământ ortodox de acest fel din Transilvania. Mănăstirea este păstrătoarea unei bogății de odoare bisericești, icoane pe lemn și obiecte medievale.

Dacă vrei să te bucuri pe îndelete de frumusețea locului, poți găsi găzduire la măicuțele foarte ospitaliere sau la Cabană Ramet, aflată la 800 de metri mai sus.

Rezervația naturală Cheile Râmețului, reprezintă două masive săpate în calcare mezozoice jurasice (marne, gresii conglomerate, bazalte), o zonă de chei, cu multe forme carstice (doline, turnuri, peșteri, masive de grohotișuri, turnuri, creste), înconjurate de păduri, pajiști și fănețe.

Zona Râmeţ este în mare parte o arie naturală protejată, aici există 8 rezervaţii naturale: Cheile Râmeţului, Cheile Mânăstirii, Cheile Tecşeştilor, Cheile Geogelului, Cheile Piatra Bălţii, Cheile Pravului, Piatra Cetii, Poiana Narciselor.

În partea de est şi de vest rezervaţia Cheile Râmețului, cu o suprafață de 150 hectare este delimitată de glacisul care înconjoară versanţii abrupţi ai masivelor calcaroase Uzmezeu la nord, Fundoi la sud şi coboară vertiginos în Valea Geoagiului. Limita nordică este formată de liziera ce desparte marginea abruptului calcaros de pădurea din apropierea cotei de 1135 m şi se continuă spre est şi spre vest la marginea abruptului, iar cea sudică o constituie, de asemenea, marginea unui mic platou calcaros cuprins între cotele 1158 m şi 1166 m, dominate de vârful Piatra din Chei (1189). Zona tampon o constituie o fâşie lată de circa 200-300 m, care înconjoară zona strict protejată şi cuprinde în cea mai mare parte pădurea limitrofă, inclusă de silvici în Clasa I de protecţie, şi câteva areale cu păşuni şi fâneţe.

Sursa: montaniarzi.ro și descopera.ro


 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Radio Unirea FM și pe ȘTIRI GOOGLE


Știri

De când începem să cântăm colinde: Potrivit tradiției, din 21 noiembrie e voie a se cânta despre nașterea Domnului, odată cu sărbătorirea Intrării în Biserică a Maicii Domnului

Publicat

în

Asteptam cu multa nerabdare perioada Craciunului pentru a ne bucura impreuna de venirea in lume a Celui mult asteptat de intreg neamul omenesc

Una dintre cele mai mari bucurii ale Craciunului este sa ascultam colinde, sa primim colindatorii, sau chiar sa mergem noi insine la colindat.

Fara a ne uita in ograda altora, pentru ca nu este aici locul pentru aceasta, putem fi recunoscatori stramosilor nostri pentru mostenirea extraordinara pe care ne-au lasat-o; avem sute si sute de colinde, unele precrestine, altele increstinate si altele pur crestine, toate de o valoare inestimabila.

Totusi, perioada aceasta in care se canta colinde ramane foarte scurta si am vrea sa facem intr-un fel sa ne bucuram cat mai mult de aceste valori inestimabile pe care le avem. Exista prin traditie perioada dintre Sfantul Nicolae (6 decembrie) si Sfantul Ioan (7 ianuarie) in care se canta colinde – atat cele referitoare la Nasterea Domnului, cat si cele de Anul Nou.

In unele zone, de pilda, se colinda din 6 decembrie, de Sfantul Nicolae, pana imediat dupa Craciun. Potrivit traditiei, e voie a se canta despre nasterea Domnului nostru, Iisus Hristos, din 21 noiembrie, odata cu sarbatorirea Intrarii in Biserica a Maicii Domnului.

Dar Biserica ne da un raspuns foarte clar in legatura cu timpul in care cantam colindele; astfel, gasim in slujba Utreniei din ziua Praznicului Intrarii in Biserica a Maicii Domnului (21 noiembrie) urmatoarea Catavasie: „Hristos Se naste, mariti-L, Hristos din ceruri, intampinati-L, Hristos pe pamant, inaltati-va!”, cu nota: din aceasta zi, aceste Catavasii se canta pana la intaia zi a lui Ianuarie.

Deci Sfintii Parinti, „care le-au randuit pe toate bine”, au facut o legatura telogica foarte clara intre Praznicul Intrarii in Biserica a Maicii Domnului – cand cea aleasa de Dumnezeu sa-I fie Maica a intrat in Templu pentru a primi in pantecele sau cel preacurat, la plinirea vremii, pe Insusi Fiul lui Dumnezeu – si Praznicul Nasterii Domnului, cand Soarele dreptatii ne-a rasarit.

Ca sa rezumam, colindele se canta intre 21 noiembrie si 1 ianuarie, putandu-se prelungi aceasta perioada fara frica de a gresi pana pe 7 ianuarie. Preot Costin Butnar

Citește și crestinortodox.ro


 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Radio Unirea FM și pe ȘTIRI GOOGLE


Citește mai mult

Știri

No, Servus ! De unde vine salutul ardelenilor: 21 noiembrie, Ziua mondială a salutului

Publicat

în

Este salutul specific sibienilor şi ardelenilor, în general…No, aşa îşi românii, saşii, maghiarii din Ardeal

Nu este o modă sau un moft, ci o tradiţie, un semn de respect faţă de cel care-ţi iese în cale. Iată istoria.

Servus!

Să luaţi aminte: Servus (în germană „servus”, în cehă „servus”, în maghiară „szervusz”, în croată „serbus” sau „servus”, în poloneză „serwus”) este o formă de salut folosită în mod familiar în Europa Centrală şi de Est, extrem de agreată, chiar împământenită în zona Ardealului.

Etimologie

Cuvântul provine din latinescul „servus”, care înseamnă „servitor”. Este o elipsă a expresiei latineşti „ego sum servus tuus” (în traducere ad litteram „eu sunt servitorul tău”, tradus şi ca „Sunt la dispoziţia ta”).

Deşi am fi tentaţi să credem că termenul „servus” provine din latină, lingviştii consideră că formula de salut, fără îndoială latinească la bază, a fost preluată la noi mult mai târziu, din limba germană (prin influenţa saşilor şi a şvabilor).

„Servus humillimus” era o formulă de salut folosită de romani şi însemna „sluga dumitale preaplecată!”. Salutul era utilizat doar între bărbaţi şi numai de la cei inferiori către superiori, termenul „servus” având semnificaţia de sclav sau rob (şerb).

Majoritatea specialiştilor consideră că termenul ar fi fost preluat în română, abia în perioada Imperiului Austro-Ungar, din germană. Aşa se explică şi faptul că formula de salut se utilizează încă, nu doar la noi, în Ardeal, ci şi în sudul Germaniei, Austria, Ungaria şi Polonia. În plus, este de remarcat că doar în Germania cuvântul şi-a păstrat forma grafică similară cu a noastră: „servus”, pe când ungurii scriu „szervusz”, iar polonezii „serwus”.

În schimb, de la maghiari am preluat formula de salut „servus tok” (atunci când se face referire la un grup de cunoscuţi) sau „szia”, formule care s-au încetăţenit.

 De la cuvântul latinesc înrudit sclavus (în traducere tot „slujitor”, „servitor”) este derivat şi salutul italian ciao (din schiavo), româniazat în „ceau”, pe la Sibiu sau Timişoara.

Sursa:sibiunews.net


 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Radio Unirea FM și pe ȘTIRI GOOGLE


Citește mai mult

Știri

Municipiul Blaj a depus la ADR Centru proiectul pentru mobilitate urbană: Străzi reabilitate și modernizate, parcare supraetajată și depou pentru autobuze și microbuze

Publicat

în

Municipiul Blaj a depus la ADR Centru proiectul pentru mobilitate urbană

Proiect pentru mobilitate urbană de 6 milione de euro, la Blaj: Străzi reabilitate și modernizate, parcare supraetajată și depou pentru autobuze și microbuze

Municipiul Blaj a depus proiectul pentru mobilitate urbană prin care mai multe străzi vor fi modernizate și reabilitate. Vor fi construite și o parcare supraetajată (Park&Ride) și un depou pentru autobuze și microbuze.

Primăria Municipiului Blaj a depus, în data de 15 noiembrie 2024, la Agenția pentru Dezvoltare Regională Centru (ADR), proiectul „Coridor Mobilitate Urbană prin Traseu Mobilitate Urbană, Amenajare Depou și Construire Park&Ride în Municipiul Blaj”.
Proiectul, în valoare de peste 6 milioane de euro, este finanțat prin Programul Operațional Regional (Regio) 2021-2027.

Fondurile europene pe această linie de finanțare sunt alocate DOAR MUNICIPIILOR, iar Blajul este al doilea municipiu, din cele peste 20 arondate ADR Centru, care a depus cerere de finanțare pe mobilitate, punctajul obținut de proiectul nostru fiind de 97 (din 100)!

În cadrul acestui proiect, vor fi reabilitate și modernizate complet străzile Clujului, Gheorghe Doja, Gării și Eroilor, va fi construită o parcare supraetajată (Park&Ride) și va fi amenajat, la intersecția străzii Clujului cu Stația de epurare, un depou pentru autobuze și microbuze.

Termenul de finalizare este anul 2030.


 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Radio Unirea FM și pe ȘTIRI GOOGLE


Citește mai mult

Știri

Politică

Administrație

Știri din Alba

Educație și Cultură

Eveniment

Sănătate

Social Economic

Divertisment

Stiri din alte ziare

  • Alba Iulia
  • Abrud
  • Aiud
  • Blaj
  • Campeni
  • Cugir
  • Sebes
  • Ocna Mures
  • Teius
  • Zlatna

Articole Similare

radiounireafm, radio alba iulia, radio alba