Connect with us

Știri

De vineri până duminică, în Cetatea Alba Carolina va avea loc a 8-a ediție a Alba Iulia Music & Film Festival!

Published

on

Atmosfera de festival revine în cetatea Alba Carolina odată cu debutul, mâine, 3 iulie, a celei de-a 8a ediții a Alba Iulia Music & Film Festival (AIMFF). Trei zile dedicate filmului, muzicii și întâlnirilor dintre artiști și public își propun să reanime viața culturală a orașului.  

Grădina Cetății este primul spațiu ce va prinde viață, odată cu lăsarea serii. Fie că va alege să participe la un inedit treasure hunt sau să interacționeze cu realitatea augmentată, publicul este așteptat aici încă de la ora 18:00. Above and Beyond, expoziția tinerei artiste new media Andra Purtea, invită la o o experiență interactivă, mulțumită tehnologiei ca extensie a artei tradiționale. Portretele a căror poveste se dezvăluie prin scanarea cu o aplicație de pe telefon vor rămâne în spațiul cetății pe toată perioada festivalului.

Odată cu lăsarea serii, spectatorului vor avea misiunea dificilă de a opta între unul dintre cele mai apreciate, la nivel internațional, filme de animație din 2019 – Călătoria fantastică a Maronei (r. Anca Damian), o reîntâlnire cu geniul lui Pedro Almodóvar în semi-biograficul Durere și glorie sau o experiență islandeză unică în Ținutul (r. Grímur Hákonarson). Muzica va fi prezentă atât live, în Concert în 4 al Adei Milea din deschiderea oficială a festivalului, cât și pe ecran, la proiecția Rocketman (r. Dexter Fletcher).

Sâmbătă, 4 iulie, încălzirea pentru o nouă seară plină de evenimente se face alături de echipa filmului Urma: Dorian Boguță, actor cu zeci de filme în portofoliu dar aflat, acum, pentru prima dată, în postura de regizor al unui lungmetraj, Irina Rădulescu, la debutul ei în film și producătorul Oana Giurgiu sunt prezenți, de la ora 18:00, în Grădina Cetății, pentru a se întâlni cu publicul. Filmul va putea fi văzut, de la ora 21:45, în Piața Vestică.

Un alt invitat special al zilei de sâmbătă este actorul Radu Botar, pe care îl regăsim în distribuția filmului Cardinalul (r. Nicolae Mărgineanu). Ce a însemnat să joace rolul cardinalului Iuliu Hossu în pelicula filmată și  în Alba Iulia, vom afla la finalul proiecție, chiar de la actor, în Piața Cetății. De neratat prezența în cetate a Cobzality, un proiect electro – world music inspirat de folclorul autentic românesc, de la ora 21:00.

Două documentare sunt printre atracțiile serii de duminică, 5 iulie. Regizorii Lucian Mircu, Mircea Gherase l-au urmărit pe alpinistul Horia Colibășanu timp de 3 ani pentru a realiza Superhombre, prezentat, în premieră, la Alba Iulia, de la 21:45.  De pe vârfurile din Himalaya coborâm în realitatea românească și ne reevaluăm ca societate în Colectiv (r. Alexandru Nanau), primul documentar românesc selectat la Festivalul de la Veneția, spune povestea primului an de după tragicul incendiu din clubul omonim, în urma căruia și-au pierdut viața 64 de tineri. Filmul poate fi urmărit de la 21:45, în Piața Cetății.

Pentru cei care vor să încheie festivalul într-o altă epocă, cine-concertul Der Golem asigură o călătorie imaginară direct în secolul XVI, pentru a descoperi povestea rabinului ce își salvează comunitatea cu ajutorul magiei. Danaga va crea live coloana sonoră a filmului produs, acum un secol, de Carl Boese și Paul Wegener.

Pentru ca bucuria regăsirii filmelor și muzicii live de calitate să poată fi trăită în deplină siguranță, organizatorii au elaborat un set de reguli, adaptate actualului context și elaborate împreună cu autoritățile. Accesul în spațiile dedicate evenimentelor va fi permis cu 2 ore înainte de ora stabilită în program. Toți spectatorii sunt rugați să ajungă din timp pentru a putea trece prin triajul observațional necesar accesului. Spectatorii  sunt rugați să păstreze distanța socială inclusiv pe perioada proiecțiilor și să consume doar băuturi și alimente sigilate. Purtarea măștii este obligatorie.

Programul și regulile de acces la evenimente sunt detailate pe albafilmfest.ro.

Alba Iulia Music & Film Festival este prezentat de TIFF, în organizarea Asociației Film și Cultură Urbană (AFCU) și a Primăriei Municipiului Alba Iulia.

Sponsori principali: Banca Transilvania și AzetsInsight

Sponsori: PMA

Parteneri de mobilitate: Casa Auto Sebeș, Casa Auto Vâlcea

Parteneri de ospitalitate: Hotel Transilvania, Hotel Cetate, Dante Cafe & Dine

Cu sprijinul Centrului Național al Cinematografiei și Centrului de Cultură Augustin Bena


 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Radio Unirea FM și pe ȘTIRI GOOGLE


Știri

De când începem să cântăm colinde: Potrivit tradiției, din 21 noiembrie e voie a se cânta despre nașterea Domnului, odată cu sărbătorirea Intrării în Biserică a Maicii Domnului

Published

on

Asteptam cu multa nerabdare perioada Craciunului pentru a ne bucura impreuna de venirea in lume a Celui mult asteptat de intreg neamul omenesc

Una dintre cele mai mari bucurii ale Craciunului este sa ascultam colinde, sa primim colindatorii, sau chiar sa mergem noi insine la colindat.

Fara a ne uita in ograda altora, pentru ca nu este aici locul pentru aceasta, putem fi recunoscatori stramosilor nostri pentru mostenirea extraordinara pe care ne-au lasat-o; avem sute si sute de colinde, unele precrestine, altele increstinate si altele pur crestine, toate de o valoare inestimabila.

Totusi, perioada aceasta in care se canta colinde ramane foarte scurta si am vrea sa facem intr-un fel sa ne bucuram cat mai mult de aceste valori inestimabile pe care le avem. Exista prin traditie perioada dintre Sfantul Nicolae (6 decembrie) si Sfantul Ioan (7 ianuarie) in care se canta colinde – atat cele referitoare la Nasterea Domnului, cat si cele de Anul Nou.

In unele zone, de pilda, se colinda din 6 decembrie, de Sfantul Nicolae, pana imediat dupa Craciun. Potrivit traditiei, e voie a se canta despre nasterea Domnului nostru, Iisus Hristos, din 21 noiembrie, odata cu sarbatorirea Intrarii in Biserica a Maicii Domnului.

Dar Biserica ne da un raspuns foarte clar in legatura cu timpul in care cantam colindele; astfel, gasim in slujba Utreniei din ziua Praznicului Intrarii in Biserica a Maicii Domnului (21 noiembrie) urmatoarea Catavasie: „Hristos Se naste, mariti-L, Hristos din ceruri, intampinati-L, Hristos pe pamant, inaltati-va!”, cu nota: din aceasta zi, aceste Catavasii se canta pana la intaia zi a lui Ianuarie.

Deci Sfintii Parinti, „care le-au randuit pe toate bine”, au facut o legatura telogica foarte clara intre Praznicul Intrarii in Biserica a Maicii Domnului – cand cea aleasa de Dumnezeu sa-I fie Maica a intrat in Templu pentru a primi in pantecele sau cel preacurat, la plinirea vremii, pe Insusi Fiul lui Dumnezeu – si Praznicul Nasterii Domnului, cand Soarele dreptatii ne-a rasarit.

Ca sa rezumam, colindele se canta intre 21 noiembrie si 1 ianuarie, putandu-se prelungi aceasta perioada fara frica de a gresi pana pe 7 ianuarie. Preot Costin Butnar

Citește și crestinortodox.ro


 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Radio Unirea FM și pe ȘTIRI GOOGLE


Continue Reading

Știri

No, Servus ! De unde vine salutul ardelenilor: 21 noiembrie, Ziua mondială a salutului

Published

on

Este salutul specific sibienilor şi ardelenilor, în general…No, aşa îşi românii, saşii, maghiarii din Ardeal

Nu este o modă sau un moft, ci o tradiţie, un semn de respect faţă de cel care-ţi iese în cale. Iată istoria.

Servus!

Să luaţi aminte: Servus (în germană „servus”, în cehă „servus”, în maghiară „szervusz”, în croată „serbus” sau „servus”, în poloneză „serwus”) este o formă de salut folosită în mod familiar în Europa Centrală şi de Est, extrem de agreată, chiar împământenită în zona Ardealului.

Etimologie

Cuvântul provine din latinescul „servus”, care înseamnă „servitor”. Este o elipsă a expresiei latineşti „ego sum servus tuus” (în traducere ad litteram „eu sunt servitorul tău”, tradus şi ca „Sunt la dispoziţia ta”).

Deşi am fi tentaţi să credem că termenul „servus” provine din latină, lingviştii consideră că formula de salut, fără îndoială latinească la bază, a fost preluată la noi mult mai târziu, din limba germană (prin influenţa saşilor şi a şvabilor).

„Servus humillimus” era o formulă de salut folosită de romani şi însemna „sluga dumitale preaplecată!”. Salutul era utilizat doar între bărbaţi şi numai de la cei inferiori către superiori, termenul „servus” având semnificaţia de sclav sau rob (şerb).

Majoritatea specialiştilor consideră că termenul ar fi fost preluat în română, abia în perioada Imperiului Austro-Ungar, din germană. Aşa se explică şi faptul că formula de salut se utilizează încă, nu doar la noi, în Ardeal, ci şi în sudul Germaniei, Austria, Ungaria şi Polonia. În plus, este de remarcat că doar în Germania cuvântul şi-a păstrat forma grafică similară cu a noastră: „servus”, pe când ungurii scriu „szervusz”, iar polonezii „serwus”.

În schimb, de la maghiari am preluat formula de salut „servus tok” (atunci când se face referire la un grup de cunoscuţi) sau „szia”, formule care s-au încetăţenit.

 De la cuvântul latinesc înrudit sclavus (în traducere tot „slujitor”, „servitor”) este derivat şi salutul italian ciao (din schiavo), româniazat în „ceau”, pe la Sibiu sau Timişoara.

Sursa:sibiunews.net


 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Radio Unirea FM și pe ȘTIRI GOOGLE


Continue Reading

Știri

Municipiul Blaj a depus la ADR Centru proiectul pentru mobilitate urbană: Străzi reabilitate și modernizate, parcare supraetajată și depou pentru autobuze și microbuze

Published

on

Municipiul Blaj a depus la ADR Centru proiectul pentru mobilitate urbană

Proiect pentru mobilitate urbană de 6 milione de euro, la Blaj: Străzi reabilitate și modernizate, parcare supraetajată și depou pentru autobuze și microbuze

Municipiul Blaj a depus proiectul pentru mobilitate urbană prin care mai multe străzi vor fi modernizate și reabilitate. Vor fi construite și o parcare supraetajată (Park&Ride) și un depou pentru autobuze și microbuze.

Primăria Municipiului Blaj a depus, în data de 15 noiembrie 2024, la Agenția pentru Dezvoltare Regională Centru (ADR), proiectul „Coridor Mobilitate Urbană prin Traseu Mobilitate Urbană, Amenajare Depou și Construire Park&Ride în Municipiul Blaj”.
Proiectul, în valoare de peste 6 milioane de euro, este finanțat prin Programul Operațional Regional (Regio) 2021-2027.

Fondurile europene pe această linie de finanțare sunt alocate DOAR MUNICIPIILOR, iar Blajul este al doilea municipiu, din cele peste 20 arondate ADR Centru, care a depus cerere de finanțare pe mobilitate, punctajul obținut de proiectul nostru fiind de 97 (din 100)!

În cadrul acestui proiect, vor fi reabilitate și modernizate complet străzile Clujului, Gheorghe Doja, Gării și Eroilor, va fi construită o parcare supraetajată (Park&Ride) și va fi amenajat, la intersecția străzii Clujului cu Stația de epurare, un depou pentru autobuze și microbuze.

Termenul de finalizare este anul 2030.


 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Radio Unirea FM și pe ȘTIRI GOOGLE


Continue Reading

Știri

Politică

Administrație

Știri din Alba

Educație și Cultură

Eveniment

Sănătate

Social Economic

Divertisment

Stiri din alte ziare

  • Alba Iulia
  • Abrud
  • Aiud
  • Blaj
  • Campeni
  • Cugir
  • Sebes
  • Ocna Mures
  • Teius
  • Zlatna

Articole Similare

radiounireafm, radio alba iulia, radio alba