Știri
De ce le spunem ”moți” locuitorilor din Munții Apuseni? Citește câteva secrete ale ”țopilor” din Apuseni
Avram Iancu și Horea sunt doi dintre moții care au contribuit la schimbarea istoriei României. Află mai multe lucruri interesante despre moți pe www.radiounirea.ro
Moţii sunt o comunitate aparte care trăieşte în satele din ţinuturile înalte ale Munţilor Apuseni. Deşi în mod tradiţional moţii sunt consideraţi doar localnici ai câtorva sate din jurul oraşelor Câmpeni şi Abrud, treptat şi-au luat numele de moţi şi localnicii de pe Valea Crişului Alb, din Ţara Zarandului, zone din judeţele Bihor, Hunedoara, Arad şi Cluj. Povestea locuitorilor „Ţării Moţilor” este fascinantă.
Despre moţii care trăiesc în Munţii Apuseni se spune că sunt urmaşii direcţi ai dacilor şi chiar ai agatârşilor, populaţie care a locuit cu mult timp înainte de Hristos pe aceste meleaguri. Alţii autori susţin că moţii sunt descendenţii unor triburi celtice, care au populat în Antichitate zonele înalte ale Apusenilor.
Moţii sau Ţopii sunt urmaşii direcţi ai dacilor şi ai coloniilor romane, aduse de împăratul Traian în urma ocupărei Daciei în anul 105 după Christos, în scopul de a o coloniza şi de a putea munci şi exploata cu braţele lor minele de aur din fosta ţară a lui Decebal”, scrie Ion Rusu Abrudeanu, în volumul Moţii, calvarul unui popor eroic, dar nedreptăţit” (1938)
Originea acestor comunităţi se pierde în istorie şi stârneşte controverse, cert este că moţii s-au declarat întotdeauna a fi români, iar spre deosebire de locuitorii altor zone ale ţării, oamenii din „ţinutul aurului” au respins dintotdeauna influenţele unor populaţii străine, preferând să îşi păstreze tradiţiile arhaice şi modul de viaţă simplu, moştenit şi el din strămoşi. Iată zece lucruri mai puţin ştiute despre comunitatea fascinantă a moţilor.
1. Ţara Moţilor
Ţara Moţilor, cunoscută şi sub numele de „ţara de piatră” cuprinde în întinderea ei satele din Munţii Apuseni. Potrivit tradiţiei, moţii sunt consideraţi locuitorii satelor de munte din judeţul Alba: Avram Iancu, Vidra de Jos, Vidra de Mijloc, Albac, Horea, Neagra, Scărişoara, Ponorel, Secătura, Arieşeni, situate mai sus de oraşul Câmpeni şi în zona Abrudului. Se consideră moţi şi localnici din zona Bradului, dar şi din aşezări de pe valea Crişului Alb, din Ţara Beiuşului sau din judeţul Cluj, înfiinţate de secole în jurul muntelui Găina, un adevărat centru spriritual al acestei comunităţi. Ţara Moţilor cuprinde teritorii din extremităţile judeţelor Alba, Hunedoara, Cluj, Arad şi Bihor, zone de munte cu peisaje impresionante.
2. Originea numelui de „moţ”
Potrivit istoricilor, numele de moţi vine de la „chica antică”, moţul de păr pe care îl purtau dacii, un obicei păstrat de localnici până în secolul XIX. Moţii se mai numesc şi ţopi, un cuvânt derivat de la termenul „zopf”, care însemna tot chică. Era un termen dispreţuitor atribuit băştinaşilor de către funcţionarii nemţi. „Este cu desăvârşire fals că denumirea de Ţop ar fi o formă onomatopeică, slavă sau ungurească, provenită din faptul ca moţul, neştiind să danseze, ţopăe „ca un urs”, sau că aceşti locuitori fiind înfundaţi cu casele lor resfirate pe văi şi în munţi, sunt consideraţi de cei dela şes drept „grosolani” şi neciopliţi”, scria istoricul Ion Rusu Abrudeanu, în volumul „Moţii, calvarul unui popor eroic, dar nedreptăţit” (1938).
3. Trăsăturile morale moţilor
Moţii sunt oameni ai muncii şi ai ordinii, potrivit celor mai multe descrieri. Sunt oameni care reacţionează iute la mânie, în stare să îşi apere cu violenţă obştea. „Se însufleţeşte repede şi are o tărie de caracter aşa de mare, încât dacă şi-a pus ceva în gând, nu renunţă pentru nimic în lume până când nu-şi ajunge scopul, chiar dacă ar fi convins de mai înainte despre relele urmări ale acţiunei sale. Moţii sunt oameni întregi, leali, serioşi şi nefăţarnici”, îi descria publicistul Ion Abrudeanu. Alte trăsături ale acestei comunităţi sunt sârguinţa, cumpătarea şi religiozitatea. Nu sunt, în general, oameni comunicativi cu străinii, nefiind obişnuiţi să îşi deschidă sufletul în faţa oricui. Autorii care au vizitat în trecut satele tradiţionale din Ţara Moţilor relatau despre oameni care îşi manifestau cu greutate ospitalitatea, din cauza neîncrederii manifestate faţă de străini, dar şi a sărăciei. „Moţul mai este de o cinste perfectă şi cu o pronunţată independenţă sufletească”, afirma istoricul Ioan Abrudeanu 4 Portretul fizic al moţilor Cei mai mulţi dintre locuitorii ţinuturilor Apusenilor sunt oameni de statură mijlocie, costelivi şi iuţi. Au frunţile late, ochii albaştri-căprii şi mersul încet şi legănat, înfăţişând pe omul de munte. „Dacă e costeliv şi iute la fire, aceasta se explică prin istovitoarea muncă, pe care o depune moţul pentru mizerabila lui existenţă, prin urcarea şi coborârea dealurilor şi a munţilor, ca şi prin clima rece din partea locului. E rezistent la muncă, deşi traiul lui e foarte simplu şi se multumeşte cu puţin”, arăta Ioan Abrudeanu. Mai arătoşi erau consideraţi sătenii din Bucium şi Bistra.
4. Portretul fizic al moţilor
Cei mai mulţi dintre locuitorii ţinuturilor Apusenilor sunt oameni de statură mijlocie, costelivi şi iuţi. Au frunţile late, ochii albaştri-căprii şi mersul încet şi legănat, înfăţişând pe omul de munte. „Dacă e costeliv şi iute la fire, aceasta se explică prin istovitoarea muncă, pe care o depune moţul pentru mizerabila lui existenţă, prin urcarea şi coborârea dealurilor şi a munţilor, ca şi prin clima rece din partea locului. E rezistent la muncă, deşi traiul lui e foarte simplu şi se multumeşte cu puţin”, arăta Ioan Abrudeanu. Mai arătoşi erau consideraţi sătenii din Bucium şi Bistra.
5. Meşteri în lemn şi buni muncitori în minerit
Horea, pe numele său adevărat Ursu Nicula, unul dintre liderii participanţilor la Răscoala ţărănească din anii 1784 – 1785, s-a născut în Ţara Moţilor, în satul Albac, pe Dealul. Numele i se trăgea de la faptul că ştia să cânte frumos, să „horească”, iar cel de Ursu provenea dintr-un obicei arhaic al moţilor, care în trecut dădeau nume de animale sau de copaci viguroşi copiilor din credinţa că pruncul va căpăta puterea animalului sălbatic sau a copacului după care a fost botezat. Horea, meşter lemnar, a fost unul dintre cei care au pornit revoltele care au tulburat Transilvania la sfârşitul secolului XVIII. Răscoala ţărănimii iobage împotriva feudalilor a izbucnit în satul hunedorean Curechiu şi s-a extins cu repeziciune în Ţara Zarandului şi apoi în cea mai mare parte a Transilvaniei. Potrivit unor mărturii prezentate de David Prodan, Horea şi Cloşca au fost cei care i-au îndemnat pe iobagi, sub pretextul poruncii împăratului, să pustiască moşiile şi curţile grofilor. Revoltele au fost cumplite, iar reprimarea lor, pe măsură: sute de participanţi la revolte au fost ucişi de soldaţi, iar preoţii acuzaţi că i-au sprijinit pe aceştia au fost traşi în ţeapă, trimişi la spânzurătoare sau ucişi prin tortură. Cea mai cruntă soartă au avut-o capii răscoalei, Horea şi Cloşca, care au sfârşit traşi pe roată. Sute de moţi au fost strămutaţi în Banat şi Bucovina, mai scrie istoricul. Treptat, însă, în urma răscoalei din 1784, situaţia moţilor s-a îmbunătăţit relativ: li s-a acordat libertatea păşunatului, scutirea de cărăuşie, desfiinţarea servituţii personale şi a legării de glie şi au primit dreptul de a se căsători fără consimţământul nobilului şi drepturi la învăţătură.
Cea mai faimoasă sărbătoare a moţilor este Târgul de fete de pe Muntele Găina, eveniment care are loc în preajma sărbătorii de Sânziene. Potrivit localnicilor, muntele Găina a fost numit astfel datorită unei găini de aur care s-ar fi aşezat pe vârful muntelui. Originea târgului, organizat de secole, a fost explicată de scriitorul ungar Jokai Mor, fascinat de această sărbătoare. „Locuitorii munţilor, fiind toţi păstori, stau atât de departe cu locuinţele lor unul de altul, încât cel mai apropiat vecin are nevoie de jumătate de ceas până când ajunge la celălalt. Din această cauză fetele tinere nu au unde să se ducă şi tineretul de aici nu se întâlneşte decât o dată în an la târgul de fete ce se ţine pe Muntele Găina. Femeile măritate se duc pe la înmormântări, însă fetelor nu le este permis nici aceasta”, scria Jokai Mor, în „Sărmanii Bogaţi”. Atracţia principală a târgului erau fetele de măritat, aduse o dată cu zestrea oferită de părinţii lor. „Mamele din regiunea munţilor îşi aduc şi zestrea fetei, pe care o prezintă deodată cu fata. La gâtul fetelor atârnă taleri de aur şi de argint înseilaţi. Celelalte podoabe, cum sunt de exemplu: năfrămile colorate, ştergăriile cu alesături de bumbac, de diferite culori, pernele, lăzile împestriţate, sunt încărcate pe spatele cailor mocăneşti şi transportate la faţa locului. Odată ajunşi aici le descarcă pe fiecare şi le aşează sub cortul pe care şi-l ridică fiecare, ca într-un adevărat târg”, arăta scriitorul Jokai Mor, în „Sărmanii Bogaţi”. Fetele şi zestrea erau disputate de flăcăii care se opreau în faţa corturilor. Cei care voiau să se însoare trebuiau să ajungă la tocmeală cu părinţii fetelor, altfel erau nevoiţi să plece mai departe. Tradiţia târguielii pentru fata de măritat s-a stins încet, dar sărbătoarea continuă, în fiecare vară, pe Muntele Găina.
Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Radio Unirea FM și pe ȘTIRI GOOGLE
Date semnificative despre viaţa Sfintei Mari Muceniţe Varvara
Sfânta Varvara, ocrotitoarea minerilor, prăznuită în 4 decembrie, a trăit în timpul împăratului Maximian (284-305), la Heliopolis.
Din cauza frumuseţii sale trupeşti este închisă într-un turn, de tatăl său Dioscor. Acest tată păgân considera că poporul nu este vrednic să vadă frumuseţea fiicei sale.
În acest turn, Sfanta Varvara le vesteşte păzitoarelor ei adevărul despre zei: „Zeii pe care îi cinsteşte tatăl meu sunt făcuţi de mâini omeneşti. Pe cei de aur şi de argint i-au facut zlătarul (argintarul) şi pe cei de piatră i-a făcut pietrarul, iar pe cei din lemn i-a cioplit teslarul. Deci, cum acei zei făcuţi au putut zidi această luminată înălţime cerească şi o frumuseţe ca aceasta pământească, neputând ei singuri nici umbla cu picioarele, nici lucra cu mâinile?”
sursa: antena3.ro
foto: huff.ro
Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Radio Unirea FM și pe ȘTIRI GOOGLEȘtiri
Performanță internațională pentru studenții din Alba Iulia: Echipa Universității ,,1 Decembrie 1918″ în finala unei competiții globale de business
Performanță internațională pentru studenții din Alba Iulia: Echipa Universității ,,1 Decembrie 1918″ în finala unei competiții globale de business
Studenții Universității ,,1 Decembrie 1918″ din Alba Iulia demonstrează încă o dată că excelența academică nu cunoaște granițe. Echipa InnovateUAB, formată din studenți ai Facultății de Științe Economice, s-a calificat în finala NIBS International Business Simulation Competition, o competiție de elită care reunește tineri talentați de pe patru continente.
Sub îndrumarea conf. univ. dr. Teodora Odett Breaz, două echipe ale universității – InnovateUAB și DinamicUAB – au intrat în arena internațională a simulărilor de business, unde au concurat cu reprezentanți ai unor universități de prestigiu din întreaga lume.
Competiția a pus participanții în postura de manageri executivi ai unei companii virtuale din industria bicicletelor, testându-le abilitățile de leadership, gândire strategică și adaptabilitate în fața provocărilor pieței globale.
„Această performanță nu este doar o confirmare a calității învățământului de la UAB, ci și o dovadă a dedicării și profesionalismului studenților noștri. Ei sunt viitorii lideri ai mediului de afaceri”, subliniază coordonatoarea echipelor, conf. univ. dr. Teodora Odett Breaz.
Calificarea în finală reprezintă o realizare remarcabilă pentru universitatea albaiuliană, confirmând încă o dată că investiția în educație și pregătirea practică a studenților reprezintă cheia succesului în formarea viitorilor lideri ai mediului de afaceri.
Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Radio Unirea FM și pe ȘTIRI GOOGLEȘtiri
Laboratoarele din cadrul Liceului Tehnologic „Timotei Cipariu” din Blaj vor fi dotate cu echipamente TIC
Laboratoarele din cadrul Liceului Tehnologic „Timotei Cipariu” din Blaj vor fi dotate cu echipamente TIC
Administrația Municipiului Blaj a lansat în 28 noiembrie 2024 licitația în SEAP pentru poriectul „Dotarea cu mobilier, materiale didactice și echipamente digitale a unităților de învățământ din Municipiul Blaj”.
Produsele achiziționate vor avea drept scop dotarea laboratoarelor de informatică, săli de clasă și laboratoare multifuncționale apartinând unităților de învățământ din Municipiul Blaj.
Se vor achiziționa:
LOT 1- Echipamente pentru dotare laboratoare de informatică din unități de învățământ din reteaua IPT Liceul Tehnologic „Timotei Cipariu” Blaj
-Computere portabile
-Pachete software antivirus
-Videoproiectoare
-Rutere de retea
-Imprimante laser
LOT 2 Echipamente TIC pentru dotarea cabinetului de Religie/Muzică/Arte
-Table electronice cu posibilitate de copiere sau accesorii
-Imprimante laser
-Camera web
-Echipament de sonorizare
LOT 3 Echipamente TIC pentru dotarea cabinetelor de logopedie
-Table electronice cu posibilitate de copiere sau accesorii
-Videoproiectoare
-Rutere de retea
-Echipament de sonorizare
-Dispozitive de stocare cu memorie flash
-Imprimante laser
LOT 4 Echipamente TIC pentru dotarea cabinetului de Geografie
-Table electronice cu posibilitate de copiere sau accesorii (
-Computere portabile
-Imprimante laser
-Camera web
-Echipament de sonorizare
-Rutere de retea
-Videoproiectoare
Valoarea totală estimată a investiției este de 207.400,2 lei.
Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Radio Unirea FM și pe ȘTIRI GOOGLE
4 decembrie: Praznicul Sfintei Mari Muceniţe Varvara, ocrotitoarea minerilor
Date semnificative despre viaţa Sfintei Mari Muceniţe Varvara Sfânta Varvara, ocrotitoarea minerilor, prăznuită în 4 decembrie, a trăit în timpul...
Performanță internațională pentru studenții din Alba Iulia: Echipa Universității ,,1 Decembrie 1918″ în finala unei competiții globale de business
Performanță internațională pentru studenții din Alba Iulia: Echipa Universității ,,1 Decembrie 1918″ în finala unei competiții globale de business Studenții...
Un nou meci în grupele Cupei României pentru CSM Unirea Alba Iulia
Un nou meci în grupele Cupei României pentru CSM Unirea Alba Iulia Divizionara terță CSM Unirea Alba Iulia este înaintea...
Laboratoarele din cadrul Liceului Tehnologic „Timotei Cipariu” din Blaj vor fi dotate cu echipamente TIC
Laboratoarele din cadrul Liceului Tehnologic „Timotei Cipariu” din Blaj vor fi dotate cu echipamente TIC Administrația Municipiului Blaj a lansat...
Acord de înfrățire între municipiul Alba Iulia și municipiul Edineț din Republica Moldova
Acord de înfrățire între municipiul Alba Iulia și municipiul Edineț din Republica Moldova În data de 1 decembrie 2024, în...
Unitățile de învățământ din municipiul Aiud vor fi dotate cu mobilier modern
Unitățile de învățământ din municipiul Aiud vor fi dotate cu mobilier modern Administrația Municipiului Aiud a lansat pe Sistemul Electronic...
Colegiul Național „Lucian Blaga” Sebeș, parte a unui proiect internațional
Colegiul Național „Lucian Blaga” Sebeș, parte a unui proiect internațional Colegiul Național „Lucian Blaga” Sebeș, în calitate de membru al...
29 noiembrie: Sociologul Alin Tomuș conferențiază la Zilele Bibliotecii Județene „Lucian Blaga” Alba
Sociologul Alin Tomuș conferențiază la Zilele Bibliotecii Județene „Lucian Blaga” Alba Joi, 29 noiembrie 2024, la Biblioteca Județeană „Lucian Blaga”...
Vernisajul expoziţiei şi prezentarea catalogului „Apuseni, țara de piatră”, la Alba Iulia
Vernisajul expoziţiei şi prezentarea catalogului „Apuseni, țara de piatră”, la Alba Iulia La Casa de Cultură a Studenţilor Alba Iulia...
Concert de cântece patriotice la Biserica „Buna Vestire” din Alba Iulia: Când va avea loc
Concert de cântece patriotice la Biserica „Buna Vestire” din Alba Iulia Pe 1 Decembrie sunteți invitați la celebrarea Zilei Naționale...
Ridichile negre, leacul miraculos al sezonului rece: Care sunt beneficiile
Ridichile negre sau de iarnă, deși mai puțin consumate la noi, sunt recomandate de către medicina naturistă în rezolvarea unor...
Echipamente medicale pentru dotarea laboratorului de microbiologie de la Spitalul Municipal Blaj
Echipamente medicale pentru dotarea laboratorului de microbiologie de la Spitalul Municipal Blaj: Licitația, lansată pe SEAP Spitalul Municipal Blaj, a...
2 decembrie: Ziua internaţională de luptă împotriva sclaviei
2 decembrie: Ziua internaţională de luptă împotriva sclaviei Anual, la data de 2 decembrie se sărbătoreşte Ziua internaţională de luptă...
„Păduri dacice de fag”, habitat forestier protejat în Alba
„Păduri dacice de fag”, habitat forestier protejat în Alba Habitatul forestier 91V0, cunoscut ca „Păduri dacice de fag” (Symphyto-Fagion), este...
Prigoria, un plus de culoare pentru avifauna judeţului Alba
Prigoria, un plus de culoare pentru avifauna judeţului Alba Prigoria este una dintre cele mai colorate păsări de la noi...
Bazinul acoperit de înot din Blaj, redeschis de marți, 8 octombrie
Bazinul acoperit de înot din Blaj, redeschis de marțea viitoare Bazinul acoperit de înot din municipiul Blaj se va redeschide...
-
Știriacum 2 săptămâniCum se salută românii și câte forme de salut există: 21 noiembrie, Ziua mondială a salutului
-
Știriacum 2 săptămâni
No, Servus ! De unde vine salutul ardelenilor: 21 noiembrie, Ziua mondială a salutului
-
Știriacum 2 săptămâni
TRADIŢII şi OBICEIURI de 21 noiembrie: Intrarea în biserică a MAICII DOMNULUI (OVIDENIA)
-
Știriacum 2 zile
1 decembrie 1918: Cum s-a făcut Marea Unire
-
Știriacum o săptămână
De ce bat clopotele la biserică: Un obicei care datează de sute de ani
-
Știriacum 11 ore
3 decembrie: Ziua internațională pentru persoanele cu dizabilități: Statisticile spun că 15% din populaţia lumii trăieşte cu anumite forme de dizabilitate
-
Știriacum 4 zile
Noaptea de 29 spre 30 noiembrie este specială pentru fetele de măritat, ele își pot afla ursitul
-
Știriacum 2 zile
Samoilă Mârza, „fotograful Unirii“ din 1918: Un singur fotograf printre 100.000 de români
