Rămâi conectat

Știri

De astăzi, noi obligații pentru restaurante, cantine, cafenele, fast-food-uri și unități pentru organizare evenimente: Cum vor arăta meniurile

Publicat

în

Începând cu data de 20 decembrie 2022 va intra în vigoare a unui ordin al ANPC care impune noi obligații pentru restaurante, cantine, cafenele etc.

Noile obligații privesc în general firmele care comercializează mâncare. Este vorba despre Ordinul 201/2022 care obligă firmele care comercializează mâncare să ofere informații consumatorilor în privința produselor vândute. Informațiile trebuie să fie înscrise într-un loc vizibil, ușor accesibil, lizibil, de neșters și nu trebuie să fie ascunse de alte materiale scrise sau fotografice, lângă produs, pe un panou/meniu.

După ce ANPC a analizat multe liste a felurilor de mâncare servite de unități de alimentație publică, concluzia a fost că trebuie aduse modificări legislației.

Astfel s-a luat în considerare Regulamentul UE nr. 1169/2011, unde există obligativitatea prezentării tuturor datelor legate de ingredientele produselor alimentare și valorile lor nutriționale, pe etichetele acestora, iar consumatorul le poate citi și cunoaște toate aceste detalii, atunci când cumpără un produs din magazin, tot așa este normal să se regăsească același tip de informații care să descrie un preparat culinar servit într-o locație de alimentație publică. Cu atât mai mult cu cât, în alimentația publică, operatorul economic achiziționează produse sau materii prime pe a căror eticheta sunt stipulate aceste informații, dar consumatorul este privat de dreptul de a le cunoaște, produsul nefiindu-i servit cu ambalaj, desigur.

În acest fel, prin afișarea în lista meniului a acestor date despre produs, consumatorii pot lua decizia în cunoștință de cauza, atunci când aleg, într-o astfel de unitate, un produs sau altul.

ANPC argumentează în favoare noilor reguli și faptul că părinții vor să știe ce le dau copiilor să mănânce astfel că asemenea etichete sunt importante și pentru aceștia mai ales atunci când vine vorba despre copii lor cărora vor să le dea alimente cu cât mai puțini aditivi.

De aceea, este imperios necesar că, în acest context, ei să aibă acces și la informațiile corespondente ale produselor finite din unitățile de alimentație publică, pentru a putea comanda, știind exact ce vor mânca.

”Așa cum am întâlnit și operatori economici foarte atenți la ingredientele și materiile prime folosite, în sensul utilizării unora cu eticheta curată, am considerat că ANPC are nu numai o obligație morală de a se asigura că decizia pe care o vor lua, de acum, consumatorii, va fi pe baza informațiilor clare, în ceea ce privește alimentația publică”, explică instituția.

Unitățile cărora noul ordin se aplică

Ordinul nr.201/2022 privind furnizarea de informații la comerciaizarea produselor finite/mâncărurilor furnizate de unitățile de restaurație colective se aplică unităților cu vânzare directă și/sau la distanță sunt:

Restaurante (clasice, specializate, cantine-restaurant, cu autoservire etc.), Braserii, Pizzerii, Berarii, Baruri, Cafenele, Fast-food inclusiv drive-în, Unități tip bufet, rotiserii, Unități cofetărie, patiserie, Ceainării, Terase/grădini de vara, Unități pentru organizare evenimente.

Ordinul prevede că pe etichetă trebuie să fie scrise cantitățile ingredientelor compuse constituente ale unui fel de mâncare.

Se informează consumatorii cu privire la cantitatea ingredientelor compuse componente ale unui fel de mâncare de pildă: mușchiuleț de porc – 140g, cu garnitură de orez cu legume – 140g [orez, apă, legume – 30g (morcov, dovlecel, ardei gras, în cantități variabile), ulei vegetal, sare, potențiator de aromă: glutamat de sodiu]

Aditivii se înscriu în lista ingredientelor cu denumirea categoriei (ex: Acidifiant etc.) urmată de codul de numeric UE (ex: E 330) sau denumirea specifică (ex: acid citric)ex: Acidifiant: E 330 sau Acidifiant: acid citric; potentator de aromă: E621 sau potentator de aromă: glutamate de sodiuLista aditivilor se regăsește în Regulamentul (CE) nr.1333/2008 privind aditivii alimentari.

Declarația nutriționala

Declarația nutriționala trebuie să cuprindă următoarele elemente: valoarea nutriționala exprimată în Kj și kcal, cantitățile de grăsimi exprimate în g, de acizi grași saturați exprimată în g , de zaharuri exprimată în g și de sare exprimată în g.

În cazul în care se extinde numărul elementelor nutriționale înscrise, se va înscrie declarația nutriționala complete, respectiv: valoarea energetică exprimată în Kj și Kcal, cantitatea de grăsimi exprimată în g, cantitatea de acizi grași saturați exprimată în g , de glucide exprimată în g, zaharuri exprimată în g, proteine exprimată în g, sare exprimată în g.

Pentru calculul declarației nutriționale se au în vedere prevederile art 31 din Regulamentul (UE) nr.1169/2011 privind informarea consumatorilor, astfel: Valoarea energetică se calculează utilizând factorii de conversie enumerați în anexă XIV.  Valoarea energetică și cantitățile de nutrienți menționate la articolul 30 alineatele (1)-(5) se referă la produsele alimentare astfel cum sunt vândute.

După caz, se pot furniza informații cu privire la produsul alimentar după preparare, cu condiția să fie oferite instrucțiuni de preparare suficient de detaliate, iar informațiile să se refere la produsul alimentar gata pentru consum.

(4) Valorile declarate sunt valori medii care se bazează, după caz, pe următorii factori:

(a) analiză produsului alimentar efectuată de producător;

(b) un calcul efectuat pe baza valorilor medii cunoscute sau reale ale ingredientelor utilizate; sau

(c) un calcul efectuat pe baza unor date general stabilite și acceptate. “

• Indicarea componentelor cu efecte alergene – se respectă prevederile Ordinului nr. 163/2021 pentru furnizarea de informații privind prezența unor substanțe sau produse care pot cauza alergii sau intoleranță în produsele alimentare neambalate.

• Indicarea produselor provenite din produse comgelate

• Cum se indică informațiile

În conformitate cu prevederile art.3 alin(4) din Ordinul nr.201/2022 “informațiile trebuie să fie înscrise într-un loc vizibil, ușor accesibil, lizibil, de neșters și care să nu fie ascunse de alte materiale scrise sau fotografice, lângă podus, pe un panou/meniu.
Pentru asigurarea informării consumatorilor la vânzarea directă (inclusiv unitățile drive-în), se utilizează listele meniu, dar pot fi folosite și sistemele digitale de afișare prin panouri/ecrane, precum și codul QR, iar personalul de deservire trebuie să asigure informarea consumatorilor că urmare a solicitării acestora.

La vânzarea la distanță, informațiile trebuie să se regăsească atât pe website-ul operatorului economic, cât și pe eticheta de preț sau ambalajul de transport.

La comenzile plasate telefonic, în cazul în care consumatorul nu poate accesa website-ul operatorului economic, acesta trebuie să răspundă la solicitările consumatorului privind informațiile despre produs.

Sursa:dcbusiness.ro


 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Radio Unirea FM și pe ȘTIRI GOOGLE


Știri

De când începem să cântăm colinde: Potrivit tradiției, din 21 noiembrie e voie a se cânta despre nașterea Domnului, odată cu sărbătorirea Intrării în Biserică a Maicii Domnului

Publicat

în

Asteptam cu multa nerabdare perioada Craciunului pentru a ne bucura impreuna de venirea in lume a Celui mult asteptat de intreg neamul omenesc

Una dintre cele mai mari bucurii ale Craciunului este sa ascultam colinde, sa primim colindatorii, sau chiar sa mergem noi insine la colindat.

Fara a ne uita in ograda altora, pentru ca nu este aici locul pentru aceasta, putem fi recunoscatori stramosilor nostri pentru mostenirea extraordinara pe care ne-au lasat-o; avem sute si sute de colinde, unele precrestine, altele increstinate si altele pur crestine, toate de o valoare inestimabila.

Totusi, perioada aceasta in care se canta colinde ramane foarte scurta si am vrea sa facem intr-un fel sa ne bucuram cat mai mult de aceste valori inestimabile pe care le avem. Exista prin traditie perioada dintre Sfantul Nicolae (6 decembrie) si Sfantul Ioan (7 ianuarie) in care se canta colinde – atat cele referitoare la Nasterea Domnului, cat si cele de Anul Nou.

In unele zone, de pilda, se colinda din 6 decembrie, de Sfantul Nicolae, pana imediat dupa Craciun. Potrivit traditiei, e voie a se canta despre nasterea Domnului nostru, Iisus Hristos, din 21 noiembrie, odata cu sarbatorirea Intrarii in Biserica a Maicii Domnului.

Dar Biserica ne da un raspuns foarte clar in legatura cu timpul in care cantam colindele; astfel, gasim in slujba Utreniei din ziua Praznicului Intrarii in Biserica a Maicii Domnului (21 noiembrie) urmatoarea Catavasie: „Hristos Se naste, mariti-L, Hristos din ceruri, intampinati-L, Hristos pe pamant, inaltati-va!”, cu nota: din aceasta zi, aceste Catavasii se canta pana la intaia zi a lui Ianuarie.

Deci Sfintii Parinti, „care le-au randuit pe toate bine”, au facut o legatura telogica foarte clara intre Praznicul Intrarii in Biserica a Maicii Domnului – cand cea aleasa de Dumnezeu sa-I fie Maica a intrat in Templu pentru a primi in pantecele sau cel preacurat, la plinirea vremii, pe Insusi Fiul lui Dumnezeu – si Praznicul Nasterii Domnului, cand Soarele dreptatii ne-a rasarit.

Ca sa rezumam, colindele se canta intre 21 noiembrie si 1 ianuarie, putandu-se prelungi aceasta perioada fara frica de a gresi pana pe 7 ianuarie. Preot Costin Butnar

Citește și crestinortodox.ro


 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Radio Unirea FM și pe ȘTIRI GOOGLE


Citește mai mult

Știri

No, Servus ! De unde vine salutul ardelenilor: 21 noiembrie, Ziua mondială a salutului

Publicat

în

Este salutul specific sibienilor şi ardelenilor, în general…No, aşa îşi românii, saşii, maghiarii din Ardeal

Nu este o modă sau un moft, ci o tradiţie, un semn de respect faţă de cel care-ţi iese în cale. Iată istoria.

Servus!

Să luaţi aminte: Servus (în germană „servus”, în cehă „servus”, în maghiară „szervusz”, în croată „serbus” sau „servus”, în poloneză „serwus”) este o formă de salut folosită în mod familiar în Europa Centrală şi de Est, extrem de agreată, chiar împământenită în zona Ardealului.

Etimologie

Cuvântul provine din latinescul „servus”, care înseamnă „servitor”. Este o elipsă a expresiei latineşti „ego sum servus tuus” (în traducere ad litteram „eu sunt servitorul tău”, tradus şi ca „Sunt la dispoziţia ta”).

Deşi am fi tentaţi să credem că termenul „servus” provine din latină, lingviştii consideră că formula de salut, fără îndoială latinească la bază, a fost preluată la noi mult mai târziu, din limba germană (prin influenţa saşilor şi a şvabilor).

„Servus humillimus” era o formulă de salut folosită de romani şi însemna „sluga dumitale preaplecată!”. Salutul era utilizat doar între bărbaţi şi numai de la cei inferiori către superiori, termenul „servus” având semnificaţia de sclav sau rob (şerb).

Majoritatea specialiştilor consideră că termenul ar fi fost preluat în română, abia în perioada Imperiului Austro-Ungar, din germană. Aşa se explică şi faptul că formula de salut se utilizează încă, nu doar la noi, în Ardeal, ci şi în sudul Germaniei, Austria, Ungaria şi Polonia. În plus, este de remarcat că doar în Germania cuvântul şi-a păstrat forma grafică similară cu a noastră: „servus”, pe când ungurii scriu „szervusz”, iar polonezii „serwus”.

În schimb, de la maghiari am preluat formula de salut „servus tok” (atunci când se face referire la un grup de cunoscuţi) sau „szia”, formule care s-au încetăţenit.

 De la cuvântul latinesc înrudit sclavus (în traducere tot „slujitor”, „servitor”) este derivat şi salutul italian ciao (din schiavo), româniazat în „ceau”, pe la Sibiu sau Timişoara.

Sursa:sibiunews.net


 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Radio Unirea FM și pe ȘTIRI GOOGLE


Citește mai mult

Știri

Municipiul Blaj a depus la ADR Centru proiectul pentru mobilitate urbană: Străzi reabilitate și modernizate, parcare supraetajată și depou pentru autobuze și microbuze

Publicat

în

Municipiul Blaj a depus la ADR Centru proiectul pentru mobilitate urbană

Proiect pentru mobilitate urbană de 6 milione de euro, la Blaj: Străzi reabilitate și modernizate, parcare supraetajată și depou pentru autobuze și microbuze

Municipiul Blaj a depus proiectul pentru mobilitate urbană prin care mai multe străzi vor fi modernizate și reabilitate. Vor fi construite și o parcare supraetajată (Park&Ride) și un depou pentru autobuze și microbuze.

Primăria Municipiului Blaj a depus, în data de 15 noiembrie 2024, la Agenția pentru Dezvoltare Regională Centru (ADR), proiectul „Coridor Mobilitate Urbană prin Traseu Mobilitate Urbană, Amenajare Depou și Construire Park&Ride în Municipiul Blaj”.
Proiectul, în valoare de peste 6 milioane de euro, este finanțat prin Programul Operațional Regional (Regio) 2021-2027.

Fondurile europene pe această linie de finanțare sunt alocate DOAR MUNICIPIILOR, iar Blajul este al doilea municipiu, din cele peste 20 arondate ADR Centru, care a depus cerere de finanțare pe mobilitate, punctajul obținut de proiectul nostru fiind de 97 (din 100)!

În cadrul acestui proiect, vor fi reabilitate și modernizate complet străzile Clujului, Gheorghe Doja, Gării și Eroilor, va fi construită o parcare supraetajată (Park&Ride) și va fi amenajat, la intersecția străzii Clujului cu Stația de epurare, un depou pentru autobuze și microbuze.

Termenul de finalizare este anul 2030.


 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Radio Unirea FM și pe ȘTIRI GOOGLE


Citește mai mult

Știri

Politică

Administrație

Știri din Alba

Educație și Cultură

Eveniment

Sănătate

Social Economic

Divertisment

Stiri din alte ziare

  • Alba Iulia
  • Abrud
  • Aiud
  • Blaj
  • Campeni
  • Cugir
  • Sebes
  • Ocna Mures
  • Teius
  • Zlatna

Articole Similare

radiounireafm, radio alba iulia, radio alba