Circulație oprită total pe strada Cuză Vodă din Aiud: Care este motivul

Luni, 27 ianuarie, până în jurul orei 00:00, circulația este oprită total pe strada Cuză Vodă din Aiud, începând de la intersecția cu strada Simion Bărnuțiu (CEC) până la intersecția cu strada Ion Creangă.

Motivul? Se execută o subtraversare a străzii pentru a realiza conexiunea la magistrala de apă.

În următoarele zile, executantul va efectua lucrări pe părțile adiacente străzii și va permite circulația pe o singură bandă. În toată această perioadă, în zonă va fi amplasat un semafor pentru a fluidiza traficul rutier.

În acest moment se lucrează la probele de presiune pe strada Tudor Vladimirescu, tronsonul cuprins între intersecția cu strada Ostașilor și podul peste valea Aiudului.

După finalizarea probelor și dependent de condițiile meteo se va trece la refacerea părții carosabile cu asfalt, în două etape, pentru a se putea asigura o desfășurare cât mai bună a traficului rutier. Prima etapă va cuprinde partea carosabilă între strada Ostașilor și strada Ecaterina Varga, iar a doua etapă va cuprinde partea carosabilă între strada Ecaterina Varga și podul peste valea Aiudului.

 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Radio Unirea FM și pe ȘTIRI GOOGLE

27 ianuarie 2024, Florin Piersic, unul dintre cei mai iubiţi actori români, împlinește 89 de ani

La 27 ianuarie 1936, la Cluj, se năștea Florin Piersic, unul dintre cei mai iubiţi actori români. A absolvit Liceul de băieţi nr. 3 din Cluj (fostul Seminar Pedagogic), apoi Institutul de Artă Teatrală şi Cinematografică din Bucureşti, promoţia 1957, fiind coleg de generaţie cu artişti precum Leopoldina Bălănuţă, Ioana Bulcă, Ica Matache, Lucia Mara, Dumitru Furdui, Cosma Braşoveanu.

Spectacolul său de absolvire a fost „Peer Gynt” de Henrik Ibsen, iar doi ani mai târziu a debutat pe scena Teatrului Naţional din Bucureşti, obţinând rolul principal în „Discipolul diavolului” de George Bernard Shaw. Au urmat roluri în piesele „Tragedia optimistă” de Vsevolod Vişnevski, „Oameni şi şoareci” de John Steinbeck sau „Orfeu în Infern” de Tennessee Williams, care i-au scos în evidenţă talentul şi naturaleţea, scrie site-ul Teatrului Naţional Bucureşti – www.tnb.ro.

Pe parcursul bogatei sale cariere, a interpretat zeci de roluri pe scena Naţionalului bucureştean, în piese ca „Act veneţian” de Camil Petrescu, „Zbor deasupra unui cuib de cuci” de Dale Wasserman, „Gaiţele” de Alexandru Kiriţescu, „Idiotul” după F.M. Dostoievski , „Logodnicele aterizează la Paris” de Marc Camoletti, „Cartea lui Ioviţă” de Paul Everac şi multe altele, conform tnb.ro.

Celebritatea şi popularitatea actorului nu se datorează doar rolurilor sale de pe scenă, ci şi celor interpretate în cinematografie. Florin Piersic are o bogată activitate în filmul românesc, jucând în peste 55 de pelicule. Debutul în film s-a produs cu „Ciulinii Bărăganului”, în 1957, interpretând rolul lui Tănase, potrivit site-ului https://www.imdb.com/. Şi-a evidenţiat talentul în „Neamul Şoimăreştilor” (1965), regizat de Mircea Drăgan, apoi în filmul care l-a făcut cunoscut – „De-aş fi… Harap Alb” (1965), regizat de Ion Popescu-Gopo.

Din bogata sa filmografie amintim: „Celebrul 702” (1961), „Tunelul” (1966), „Şapte băieţi şi o ştrengăriţă” (1967), „Columna” (1968), „Mihai Viteazul” (1971), „Aventuri la Marea Neagră” (1972), „Explozia” (1973), „Fraţii Jderi” (1974), „Un August în flăcări” (1974), „Ştefan cel Mare – Vaslui 1475” (1975), „Elixirul tinereţii” (1975), „Pintea” (1976), „Cuibul salamandrelor” (1976), „Eu, tu şi… Ovidiu” (1978), „Regăsire” (1977), „O lebădă iarna” (1983), „Rămăşagul” (1985), „În fiecare zi mi-e dor de tine” (1988), „Fix alert” (2004), „Eminescu versus Eminem” (2005) – în ultimele două filme amintite jucând împreună cu fiul său Florin Piersic jr., care semnează regia şi scenariul, precizează site-ul https://www.imdb.com/.

Rolurile sale celebre din filme rămân cele de haiduci – Anghel Şaptecai sau Grigore Pintea, însă cel mai cunoscut şi îndrăgit rol, cu care se identifică în conştiinţa publicului, este Mărgelatu – personajul cu pălărie şi mantie neagră, purtând o armă cu opt ţevi scurte şi având în mână o „pălărie” de floarea-soarelui din care mănâncă seminţe – din seria filmelor regizate de Doru Năstase şi Gheorghe Vitanidis, în care făcea un cuplu artistic greu de egalat cu personajul Buză de Iepure, interpretat actorul şi cascadorul Szobi Cseh.

Florin Piersic a apărut în numeroase emisiuni de divertisment, atât la radio, cât şi la televiziune, în care a dovedit că poate să şi cânte. De altfel, el a jucat şi în filmul muzical ”Rămăşagul”, regizat de Ion Popescu Gopo, unde a interpretat rolul Zmeului, a fost personaj principal în musicalul ”Corina” de Edmond Deda (după ”Jocul de-a vacanţa” de Mihail Sebastian), în ambele având-o parteneră de duete muzicale pe Angela Similea, cu care a colaborat şi în emisiuni de divertisment TV.

În luna decembrie 2006, Florin Piersic a lansat la Cluj-Napoca DVD-ul „Omul cu 100 de chipuri”, cu înregistrări şi un interviu realizat de TVR Media, scie site-ul http://enciclopediaromaniei.ro/.

Spectacolul de teatru „Străini în noapte” de Eric Assous, în regia maestrului Radu Beligan, a avut premiera în 2007, adunând, pe parcursul a 13 ani, peste 1.280 de reprezentaţii. La început, parteneră de scenă în acest spectacol i-a fost actriţa Emilia Popescu, ulterior Florin Piersic jucând împreună cu actriţa Medeea Marinescu.
În 2009, a lansat albumul muzical ”Hoinărind printre amintiri”, care cuprinde zece piese compuse de Dan Iagnov, toate cântate de marele actor. Titlul albumului a fost şi titlul spectacolului-omagiu, din 2010, când Florin Piersic a fost sărbătorit pe scena Sălii Palatului din Capitală, la împlinirea a peste 50 de ani dedicaţi scenei şi cinematografiei româneşti.

A fost distins cu Ordinul Meritul Cultural clasa a V-a (1967) ”pentru merite deosebite în domeniul artei dramatice”. La 30 mai 2002 a fost decorat de Preşedinţia României cu Ordinul naţional „Steaua României” în grad de Cavaler, alături de alţi actori, ”pentru prestigioasa carieră artistică şi talentul deosebit prin care au dat viaţă personajelor interpretate în filme, dar şi pe scenă, cu prilejul celebrării unui veac de film românesc”, iar în ianuarie 2016 a primit Ordinul Naţional „Steaua României” în grad de Ofiţer, „în semn de înaltă apreciere pentru remarcabilele interpretări artistice susţinute pe cele mai importante scene din ţară, pentru dragostea, înţelegerea şi talentul de care a dat dovadă în promovarea artei teatrale şi cinematografice şi a tinerelor talente”.

În 2008, a primit din partea Primăriei Capitalei diploma „In Honoris”. Universitatea de Vest din Timişoara i-a acordat, în 2014, titlul de Doctor Honoris Causa Artis.

Actorului Florin Piersic i-a fost acordat, pe parcursul anilor, titlul de ”Cetăţean de Onoare” al mai multor oraşe precum: Bacău, Cluj-Napoca, Caracal, Sighet, Suceava, Baia Mare, Oradea, Bucureşti şi Galaţi. În ianuarie 2011, numele său a fost atribuit cinematografului „Republica” din Cluj-Napoca, în incinta căruia funcţionează şi restaurantul ”La Mărgelatu”.

Actorul Florin Piersic a sosit la ceremonia de inaugurare a cinematografului care îi poartă numele călare pe un cal, fiind îmbrăcat cu o haină care amintea de personajul Mărgelatu, 2011.

La 31 ianuarie 2011, Florin Piersic a primit prima stea pe Walk of Fame-ul bucureştean, în cadrul unui proiect cultural inaugurat în Piaţa Timpului din Capitală. În 2016, actorului i-a fost acordat Premiul pentru întreaga carieră în cadrul celei de-a zecea ediţii a Galei Premiilor Gopo.

Florin Piersic a urcat pe scena Sălii Thalia alături de Orchestra Simfonică a Filarmonicii de Stat Sibiu, pentru prima dată în istoria instituţiei, la 1 februarie 2018, pentru a interpreta rolul de narator în Suita „Peer Gynt” de Edvard Grieg.

Un spectacol dedicat aniversării actorului a fost organizat la cinematograful din Cluj care îi poartă numele, la 27 ianuarie 2019, când actorul a împlinit 83 de ani.

La 14 mai 2019, Florin Piersic a primit, la cea de-a XXVII-a ediţie a Premiilor Galei UNITER care a avut loc la Teatrul Naţional din Cluj-Napoca, Premiul pentru întreaga activitate, care i-a fost înmânat de Ion Caramitru. În iunie, acelaşi an, actorul a fost omagiat în cadrul celei de-a zecea ediţii a Festivalului Serile Filmului Românesc desfăşurate la Iaşi, primind şi prima stea din cele cinci de pe „The Wall of Fame”, o iniţiativă a unui hotel ieşean, dar şi titlul de Cetăţean de Onoare al municipiului Iaşi.

Marele artist are doi fii – Florin jr. (din prima căsătorie, cu actriţa Tatiana Iekel) şi Daniel (din a doua căsătorie, cu actriţa Ana Szeles).

Sursa: agerpres.ro

 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Radio Unirea FM și pe ȘTIRI GOOGLE

Ziua de 27 ianuarie a devenit Ziua internaţională de comemorare a victimelor Holocaustului în urma rezoluţiei 60/7, adoptată la 1 noiembrie 2005 de Organizaţia Naţiunilor Unite

Ziua de 27 ianuarie marchează eliberarea lagărelor de concentrare naziste şi sfârşitul Holocaustului în care au fost ucişi 6 milioane de evrei de către regimul nazist în timpul celui de-al Doilea Război Mondial.

Alegerea acestei date este legată de eliberarea lagărului de la Auschwitz-Birkenau din Polonia de către trupele sovietice în după-amiază zilei de 27 ianuarie 1945.

Este o zi universală de comemorare şi a fost propusă de Israel împreună cu alte 89 de state, fiind stabilită în urma Rezoluţiei adoptate la 1 noiembrie 2005 de Adunarea Generală a Organizaţia Naţiunilor Unite.

Rezoluţia respinge orice negare a Holocaustului şi încurajează statele membre ale Adunării Generale ONU să transmită viitoarelor generaţii lecţia genocidului, pentru ca această pagină neagră a istoriei să nu se mai repete.

Nu este cunoscut numărul exact al evreilor ucişi în Holocaust, „soluția finală a problemei evreiești”cum a fost numit programul de exterminare plănuit şi executat de regimul naţional-socialist din Germania condus de Adolf Hitler, cifra cel mai frecvent notată de istorici este de şase milioane. Holocaustului se adaugă şi peste cinci milioane de alte victime ale atrocităţilor naziste: circa trei milioane de polonezi, o jumătate de milion de sinti şi roma, mai mult de 15 mii de homosexuali, persoanele cu handicap şi adepţii au sectei „Martorii lui Iehova”, toţi etichetaţi drept „duşmani ai statului german”. Au fost ucişi în total 1,5 milioane de copii.

Să ne amintim! este îndemnul unei rugăciuni evreieşti, pentru ca tragedia Holocaustului să nu se mai repete niciodată şi umanitatea să nu uite ce înseamnă umanitatea.

Sfârşitul ororilor de la Auschwitz a venit în după-amiaza zilei de 27 ianuarie 1945. Forţele germane încercaseră timp de două săptămâni să reziste trupelor Armatei Roşii şi 231 de soldaţi ruşi pieriseră în luptele pentru eliberarea lagărului.

Au fost salvaţi doar 7.500 de deţinuţi care păreau mai mult morţi decât vii, mai mult de un milion patru sute de mii de oameni fuseseră ucişi.

Pentru a acoperi urmele crimelor comise la Auschwitz, înaintea atacului Armatei Roşii, SS-ul a detonat camerele de gazare şi a început să mute supravieţuitorii în alte lagăre, eliberate ulterior de către soldaţii britanici. Alţi deţinuţi au fost încolonaţi şi obligaţi să pornească la drum, zi şi noapte, iar cei care rămâneau în urmă erau ucişi pe loc. 56.000 de deţinuţi au plecat în „marşul morţii” şi pentru aproape 15.000 dintre ei a fost ultimul drum.

Ororile petrecute la Auschwitz nu au ajuns imediat la urechile publicului, ci abia în aprilie 1945 au apărut primele relatări la serviciul german al BBC, când supravieţuitorii au început să povestească la radio iadul prin care trecuseră.

La sosirea în lagăr, oamenii erau sortaţi de medicii SS în funcţie de vârstă şi starea sănătăţii, dar nou-sosiţii nu ştiau despre ce este vorba şi spuneau că suferă de diverse boli, în speranţa unui tratament mai blând. Astfel îşi semnau singuri condamnarea la moarte. La dreapta erau trecuţi cei lăsaţi să trăiască, un timp. La stânga treceau cei care luau imediat drumul crematoriului, povestea Anita Lasker, o supravieţuitoare.

Cei cu o constituţie robustă erau trimişi la muncă silnică, au lucrat de exemplu pentru concernul chimic IG Farben care în 1941 deschisese propria uzina pentru deţinuţi în Auschwitz-Monowitz. Munceau în condiţii grele, fără hrană suficientă şi fără îngrijire medicală şi mureau din cauza frigului, a malnutriţiei sau în accidente de muncă.

Lagărul de concentrare Auschwitz fusese înfiinţat în 1940 şi aici sistemul nazist şi-a perfecţionat tehnicile de ucidere în masă, organizator al genocidului fiind locotenent-colonelul Adolf Eichmann, cel care a condus „soluţia finală” de exterminare în masă a evreilor. După încheierea războiului, Eichmann s-a ascuns în Argentina. Capturat în cele din urmă de către agenţii serviciului secret israelian Mosad care i-au dat de urmă în 1960 la Buenos Aires, fostul militar a fost judecat în 1961 în Israel pentru crime de război, găsit vinovat, condamnat la moarte şi executat în 1962. Şi medicul SS Josef Mengele, cunoscut şi că îngerul morţii de la Auschwitz, cel care a făcut cele mai cumplite experimente medicale pe oameni a reuşit să scape şi a fugit în Argentina. Apoi s-a îndreptat către Paraguay şi Brazilia, unde se bănuieşte că ar fi murit în 1978.

 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Radio Unirea FM și pe ȘTIRI GOOGLE