Societate
Cu ce te întâmpină expoziţia etnografică de la Fărău
Expoziţia etnografică Fărău, un loc numai bun de depănat poveşti
Generos amenajată într-o gospodărie ţărănească, expoziţia etnografică de la Fărău prezintă în toată complexitatea ei frumuseţea vieţii din respectiva comunitate.
Gospodăria ţărănească era compusă din: casa de locuit, bucătăria de vară (conia), grajdul, şura, coşerul, coteţul de porci. Casa de locuit avea doua camere, hol şi prispă deschisă. Casa de dinainte era destinată musafirilor având mobilier îngrijit, ornamentată atent cu diferite ţesături lucrate manual, icoane pe sticlă, fotografii de familie.
O piesă importantă era lada de zestre, care conţinea toate lucrurile de mână din casă de la covoare, feţe de pernă, chindeie ţesute la război, costume populare, saci ţesuţi în casă, pe scurt, zestrea fetei de măritat. În ziua nunţii zestrea era expusa la casa mirelui în văzul întregului sat, fiind un motiv de mândrie atât pentru fata harnică cât şi pentru feciorul inspirat în alegerea soţiei.
Camera de zi, locuită de toţi membrii familiei, era folosită pentru: gătit, mâncat, dormit, tors, ţesut, cusut pe timpul iernii. În timpul verii se folosea conia pentru gătit şi luat masa. Aceasta avea: cuptor de pâine cu troaca de frământat, dârgul, jăruitorul, lopata de pâine, vatră ţărănească acoperită de bobură din nuiele împletite, menită să răcească fumul şi să împiedice scânteile să aprindă structura clădirii, masă, laviţă lada de făină, poliţe pentru ulcioare şi blide.
În camera de locuit, în timpul iernii, trona războiul de ţesut alături de uneltele specifice: sucala, ţevile, furca, fusul, răşchitorul, vârtelniţa, pieptenii de fuior, hecela, alergătoarea, spete şi iţe, meliţa. Anexele gospodăriei erau compuse din grajd, unde erau ţinute animalele, şura menită să adăpostească furajele pentru animale, uneltele şi utilajele agricole: car, căruţă, plug, rotile, grapă, prăşitoare, furcă, greblă, sapă.
Coşerul, construit din lemn, era utilizat pentru depozitarea ştiuleţilor de porumb iar coteţul construit din blane de lemn era folosit pentru adăpostirea porcilor. Fântâna cu cumpănă era construită din blane de lemn de fag având alături valăul din care animalele beau apă.
sursa: cjalba.ro
Societate
5 martie: Ziua Mondială a Eficienţei Energetice
Zi mondială dedicată eficienței energetice
„Ziua Mondială a Eficienţei Energetice”, marcată pe 5 martie, este sărbătorită în cinstea celei dintâi reuniuni a experţilor din lume, care a avut loc pe 5 martie 1998, în Austria, unde s-a discutat despre criza energetică şi soluţiile sale posibile.
Marcarea zilei este o oportunitate de a reflecta asupra practicilor ce vizează o utilizare durabilă şi raţională a energiei, precum şi asupra angajamentului guvernelor, companiilor şi instituţiilor de a reduce emisiile de gaze cu efect de seră.
Agenția Internațională a Energiei estimează o creștere a consumului mondial de energie cu 40% în următoarele două decenii, ceea ce înseamnă că guvernele ar trebui să pună în aplicare măsuri speciale, cum ar fi utilizarea de energie din surse regenerabile, dar, mai presus de toate, să promoveze campanii pentru o utilizare mai eficientă și de economisire a energiei.
În acest context, încă din aprilie 2020 a fost elaborat Planul Național Integrat în domeniul Energiei și Schimbărilor Climatice 2021-2030. Acesta cuprinde numeroase direcții de acțiune pentru trecerea la o utilizare a energiei cu o eficiență crescută. De asemenea, sursele de producere a energiei trebuie folosite mai eficient. Tendința este (sau ar trebui să fie) utilizarea unor surse sustenabile, regenerabile și cât mai prietenoase cu mediul.
Societate
20 februarie: Ziua mondială a justiției sociale
Zi mondială dedicată justiției sociale
La data de 20 februarie este marcată, anual, Ziua mondială a justiţiei sociale, la iniţiativa Adunării Generale a Organizaţiei Naţiunilor Unite (ONU) din 26 noiembrie 2007.
ONU lansează un apel tuturor statelor membre, organizaţiilor care militează pentru justiţie socială, tinerilor şi societăţii civile de a găsi, prin dialog şi cooperare, mijloace eficiente prin care să reducă inegalităţile sociale, conflictele din interiorul societăţilor şi să întărească instituţiile care protejează drepturile celor care muncesc.
ONU atrage atenţia că, în ultimii ani, tensiunile sociale şi problemele economice au fost exacerbate pe fondul pandemiei de COVID-19, dezastrelor naturale, disputelor geopolitice şi conflictelor armate.
Scopul Zilei mondiale a justiţiei sociale este de a atrage atenţia factorilor responsabili asupra unor probleme precum sărăcia, şomajul şi excluziunea socială. În literatura de specialitate, se consideră că un individ este exclus social dacă este rezident într-o zonă geografică a societăţii, dar din motive în afara controlului său nu poate participa la activităţile normale ale cetăţenilor din acea societate, chiar dacă şi-ar dori să o facă.
Totodată, cu prilejul acestei zile sunt promovate valori precum solidaritatea, echitatea şi tratamentul egal oferit cetăţenilor indiferent de sex, rasă, religie, cultură sau stare a sănătăţii. Inegalităţile imense de venit atât pe plan naţional, cât şi internaţional, reprezintă, la rândul lor, un factor ce poate ridica obstacole în calea justiţiei sociale.
sursa: agerpres.ro
foto: un.org
Societate
17 februarie: Ziua bunătății spontane
Zi internațională dedicată bunătății spontane
Ziua bunătăţii spontane, marcată în 17 februarie, a debutat în Noua Zeelandă, după ce Josh de Jong, blocat în trafic şi înconjurat de şoferi nervoşi şi agresivi s-a gândit ce bine ar fi, dacă măcar o zi pe an oamenii ar fi mai buni unii cu alţii, fără să aştepte răsplată.
Această zi creşte în popularitate de la an la an, fiind sărbătorită de indivizi, grupuri şi organizaţii, și subiect de carte şi film.
„Join Me” este o carte scrisă de umoristul Danny Wallace şi în care oamenii sunt încurajaţi să facă fapte bune, în special în zilele de vineri, numite „vinerile bune”. Wallace a mai scris şi „Bunătatea spontană: 365 de moduri în care poţi face din lume un loc mai frumos”.
Subiectul este abordat şi în filmul „Evan Almighty” (2007), dar şi în cartea lui Karen McCombie „The Seventeen Secrets of the Karma Club”.
sursa: tvrinfo.ro
-
Știriacum 2 săptămâni
Ăștia sunt ardelenii: Care sunt expresiile folosite în Ardeal
-
Știriacum 5 zile
Cetatea Trascăului din comuna Rimetea, Alba, loc încărcat de istorie și de legende: Povestea maiestuoaselor fortificații
-
Știriacum 2 săptămâni
Țara Moților, inima Apusenilor: Cătune, peșteri, legende, obiceiuri, atrag turiștii aflați în căutare de peisaje de poveste
-
Știriacum 2 săptămâni
Nume românești despre care nu știai că simbolizează flori
-
Știriacum 4 zile
APRILIE, Prier: Datini, tradiții și obiceiuri românești
-
Știriacum 6 zile
Cugireana, trenul care a făcut naveta 100 de ani între Teiuș și Cugir: Cândva, cel mai lung tren de călători din Europa, ducea zilnic până la 10.000 de navetişti
-
Știriacum 5 zile
Povestea lui Mihăilă Gritta, legenda din Apuseni: Minerul din Roșia Montană a extras din baia ”Despicata” tone de aur, ridicând biserici și școli pentru românii din partea locului
-
Știriacum 2 săptămâni
23 martie, Ziua Mondială a Meteorologiei: La Alba Iulia a funcționat cea mai veche stație meteo din România, mai bine de 100 de ani