Halloween, o sărbătoare precreştină insolită, aşteptată cu mare nerăbdare în epoca modernă de copiii iubitori de dulciuri, dar şi de adulţii care adoră petrecerile costumate, este celebrată în fiecare an pe 31 octombrie

Cu acest prilej, site-ul linternaute.fr a publicat un articol în care sunt prezentate originile, evoluţia, tradiţiile acestei sărbători, dar şi o serie de detalii insolite şi mai puţin cunoscute care îi sunt asociate.

De unde provin sărbătoarea de Halloween şi personajul Jack O’Lantern? De ce este această sărbătoare asociată morţilor, fantomelor, vrăjitoarelor şi altor personaje înfricoşătoare? Care este motivul pentru care ea este celebrată pe 31 octombrie, în ajutul Sărbătorii Tuturor Sfinţilor? Cum pot fi realizate un costum, o mască, un machiaj şi o tartă cu dovleac cu această ocazie. Linternaute.fr vă propune să aflaţi toate aceste lucruri.

Istoria şi originile Halloweenului

Contrar a ceea ce s-ar putea crede, Halloweenul nu provine din Statele Unite. Existenţa ei este mult mai veche şi această sărbătoare s-a născut în vestul Europei. Ea derivă din sărbătoarea Samain (nume irlandez) sau Samonios (nume galez), creată de celţi. Acea sărbătoare religioasă, oficiată de druizi, se ţinea la sfârşitul toamnei (după recoltat) şi marca intrarea într-un nou an. În Irlanda şi în Ţara Galilor, oamenii se temeau de noaptea de Samain, în timpul căreia spiritele malefice puteau să apară pentru a bântui lumea celor vii. Pentru a evita acele prezenţe ”întunecate” şi pentru a îndepărta pericolul, vechii celţi aprindeau focuri în aer liber. Această noapte reprezintă şi o punte de legătură între lumea celor vii şi cea a morţilor. Celţii lăsau deschise uşile caselor pentru ca defuncţii din familiile lor să poată să revină pentru câteva ore alături de cei vii. Tradiţia s-a estompat însă odată cu sosirea romanilor în Ţara Galilor şi a creştinismului în acea regiune, în jurul secolului al V-lea e.n. Papa Bonifaciu al IV-lea a declarat, în 610 e.n., că această sărbătoare este păgână şi a decis să înfiinţeze Sărbătoarea Tuturor Sfinţilor. Celebrată în epocă pe 13 mai, Sărbătoarea Tuturor Sfinţilor şi-a schimbat data  la sfârşitul secolului al VIII-lea şi a fost fixată pe 1 noiembrie în Europa Occidentală. Anumiţi istorici văd în ea o referire clară la sărbătoarea celtă Samain şi o voinţă evidentă de a ”creştiniza” Samain-ul. Această referire şi-a găsit un ecou şi atunci când a fost instituită, în secolul al X-lea, Sărbătoarea morţilor, pe 2 noiembrie, a doua zi după Sărbătoarea Tuturor Sfinţilor.

Halloweenul şi originea numelui său

În 2021, Halloweenul va fi celebrat duminică, pe 31 octombrie. În pofida creştinizării sărbătorii de la sfârşit de octombrie, tradiţiile populare au rămas ancorate în spiritul irlandezilor. Dintr-o dată, aceia dintre ei care au imigrat în masă în Statele Unite în secolul al XIX-lea pentru a scăpa de foamete au luat cu ei credinţele şi sărbătorilor poporului din care proveneau. Astfel a renăscut sărbătoarea Halloweenului. Iar numele de Halloween prezintă o referire directă la Sărbătoarea Tuturor Sfinţilor. El derivă din ”All Hallows Eve” sau ”All Hallows Even”, adică ”Ajunul Nopţii Sfinte”. Deci, ajunul datei de 1 noiembrie – 31 octombrie.

Jack O’Lantern şi dovleacul de Halloween

Cum ar arăta Halloweenul fără dovleci? Şi fără personajul emblematic Jack O’Lantern? Şi el îşi are originile tot în Irlanda. Într-o poveste tradiţională, Jack, un fierar şiret, avar şi beţiv, se întâlneşte cu diavolul într-un bar. Diavolul îi cere sufletul, dar Jack reuşeşte să îl păcălească. Au urmat alte provocări lansate între irlandez şi diavol. Atunci când Jack a murit, într-o zi de 31 octombrie, porţile Raiului au rămas închise pentru el. Dar şi cele ale Iadului. Jack a fost astfel condamnat să rătăcească în tenebre. A obţinut însă o ultimă favoare din partea diavolului: un tăciune aprins, pentru a-i lumea calea. Jack a pus tăciunele într-un nap scobit, folosindu-l ca pe un felinar. Legenda spune că beţivul irlandez, cu sufletul condamnat, reapare în fiecare an, în ziua morţii sale, de Halloween. Napul este ”strămoşul” dovleacului actual, care este mai uşor de sculptat. Oamenii atârnă un dovleac-felinar în faţa uşii pentru a indica sufletului nefericit că locuinţa lor nu este un loc bun pentru el.

Tradiţia colindului şi a dăruitului de bomboane

În zilele noastre, seara de Halloween este consacrată colindului şi dăruitului de bomboane. Copii şi adulţi se deghizează, sună la uşile vecinilor şi le cer bomboane (şi alte dulciuri) folosind expresia ”Trick or treat” (”Farsă sau dulciuri”). Cei care nu deschid uşa sau nu oferă dulciuri colindătorilor pot să se aştepte la tot felul de farse neplăcute din partea acestora în seara de Halloween.

Costume, măşti, machiaje, petreceri şi parade de Halloween

De Halloween, eroii zilei sunt vrăjitoare, fantome, zombie, vampiri, mumii, schelete, vârcolaci şi chiar demoni. În Statele Unite, site-urile de lifestyle, dar şi presa tradiţională, abundă în această perioadă în articole despre felul în care pot fi realizate măşti, costume şi machiaje care îi vor speria teribil de mult pe vecini şi pe prieteni. De asemenea, sunt organizate petreceri tematice în numeroase baruri şi cluburi. Au loc şi parade spectaculoase, iar cea mai mare paradă de Halloween din lume are loc în cartierul Greenwich Village din New York.

Sursa:news.ro

 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Radio Unirea FM și pe ȘTIRI GOOGLE

Ziua de 31 octombrie este cunoscută de câțiva ani buni și în România ca ziua de Halloween sau Sărbătoarea tuturor sfinților

Sărbătoarea de Halloween este de origine celtică fiind introdusă în alte țări de imigranții irlandezi ai Statelor Unite ale Americii. Celții credeau că în data de 31 octombrie spiritele intrau în comunicare cu cei vii și coborau pe pământ.

Oamenii se deghizau în monștri și ieșeau pe străzi pentru a face mult zgomot și astfel, credeau ei, speriau spiritele rele.

Americanii fac de Halloween pregătiri mai mari decat de Crăciun sau Paște. De asemenea cu ocazia sărbătorii de Halloween în America a apărut și s-a dezvoltat o adevărată industrie a accesoriilor macabre: măști, costume de vampiri, schelete, diavoli, fantome…etc. Nelipsiții dovleci scobiți au devenit un obicei reprezentativ de Halloween și au menirea de a alunga spiritele rele. Copiii se costumează și merg la colindat, din casă în casă, gazdele fiind obligate să îi primească și să le dea bomboane altfel riscă să fie speriați de către participanți. Alți tineri mai curajoși merg în această noapte, a Halloween-ului, în cimitire și se distrează făcând ocultism și spiritism.

Alte popoare văd sărbătoarea de Halloween ca pe o sărbătoare păgână, o zi în care morții părăsesc mormintele.

Românii au împrumutat parțial această sărbătoare de Halloween, în sensul că nu respectă întocmai tradițiile originale. Pentru noi Halloween-ul este un prilej de joacă și carnaval care ne ajută să ne eliberăm de problemele cotidiene și de griji. În preajma zilei de Halloween magazinele noastre au în ofertă o mulțime de obiecte specifice acestei sărbători: măști, costumații, afișe, atât pentru cei mici, cât și pentru cei mari. În bucătării gospodinele pregătesc tot felul de plăcinte cu dovleac sau preparate îndrăznețe și înfricoșătoare. Nu cunoaștem cu adevărat semnificația sărbătorii de Halloween, dar ne bucurăm de orice motiv care ne aduce pilejul de a sărbători. Cei mai câștigați de pe urma acestei sărbători sunt copiii, care sunt puși la treabă să scobească dovleci și care primesc atenții.

De câțiva ani în State sărbătoarea de Halloween și-a pierdut din specificul religios, chiar și din tradiții. De asemenea superstițiile de Halloween au fost uitate și ele.

Printre superstițiile de Halloween care aveau cândva amploare se numără:

Dacă o fată necăsătorită punea în noaptea de Halloween sub pernă o floare de rozmarin și un bănuț de argint, își visa sortitul;
Dacă se întâmpla ca, în noaptea de Halloween, să auzi pași sau zgomote în spate, nu trebuia să te întorci fiindcă se spunea că este un spirit venit de pe lumea cealaltă pentru a te lua cu el;
În noaptea de Halloween se foloseau alune pentru vrăji, fiindcă diavolul era considerat culegător al acestor fructe;
Dacă în noaptea de Halloween se întâmpla să-ți zboare vreun liliac prin casă se spunea că în aceea casă sunt spirite rele;
Celebra lumânare aprinsă în dovleac, din noaptea de Halloween,  avea menirea de a ține spiritele rele la distanță;
Dacă în noaptea de Halloween vedeai un păianjen prin casă înseamna că spiritul unei persoane dragi te veghea;
Se mai spune că în noaptea de Halloween dacă participai la o cină, era bine să vorbești în timpul mesei, astfel spiritele din apropiere erau încurajate să participe și ele la masă;
Dacă băteau clopotele în noaptea de Halloween spiritele și fantomele s-ar fi speriat;
Persoanele care erau născute în noaptea de Halloween aveau menirea de a vedea și de a comunica cu spiritele, etc.

Halloween-ul a devenit, în ultimii ani, o sărbătoare cunoscută în toată lumea pe care nu o celebrează doar americanii, ci și alte popoare printre care și noi, românii. Totuși această sărbătoare de Halloween a început să capete influențe diverse în funcție de cultură, cât și de dorința fiecăruia.

Sursa:.traditii-superstitii.ro

 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Radio Unirea FM și pe ȘTIRI GOOGLE

„Umor negru” și „Toamna scrisului”, temele cercului de scriere creativă VERBUM

Ca în fiecare ultimă joi din lună, în 31 octombrie 2024, începând cu ora 17:00, la Biblioteca Județeană „Lucian Blaga” Alba și la Centrul Cultural „Valentin Uritescu” din Cugir vor avea loc întâlnirile lunare ale cercului de scriere creativă „Verbum”.

Fiecare întâlnire are o temă fixată de comun acord de către membrii cercului, temele acestei luni fiind „Umor negru” la Alba Iulia și „Toamna scrisului” la Cugir. La fiecare ediție a cercului de scriere creativă „Verbum” sunt recomandate cărți din colecțiile bibliotecilor publice ale celor două localități, iar creațiile celor prezenți sunt discutate într-o atmosferă deschisă și prietenoasă.

În încheierea activității se fac propuneri de teme pentru următoarea întâlnire și se recomandă, de către bibliotecara Luiza Pop (coordonatoarea cercului de la Alba Iulia) și profesor doctor Luminița Cebotari (coordonatoarea cercului de la Cugir), cărți ce pot fi o bună companie în serile lungi de toamnă.
Proiectul 3.19 Verbum are ca scop inițierea și susținerea unui cerc de scriere creativă destinat tinerilor și adulților care practică arta scrisului, iar produsul final al proiectului este Antologia Verbum, o culegere de creații literare care apare sub egida Bibliotecii Județene „Lucian Blaga” Alba și în care sunt publicate cele mai bune creații ale membrilor cercului. La evenimentul organizat de Consiliul Județean Alba și Biblioteca Județeană „Lucian Blaga” Alba, în parteneriat cu Centrul Cultural „Valentin Uritescu” Cugir pot lua parte toți cei ce doresc să petreacă o după amiază în atmosfera relaxantă a sălii de lectură, alături de cărți și creatori.

 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Radio Unirea FM și pe ȘTIRI GOOGLE