Știri
Cine sunt cei 42 de eroi din Crăciunelu de Jos
Crăciunelu de Jos și eroii săi
După anul 1990, în localitatea Crăciunelu de Jos a fost înălțată o troiță pentru comemorarea a 42 de eroi din localitate, căzuți în cel de-al doilea război mondial.
Despre cine este vorba?
1. Ioan Baba, născut în anul 1908, a urmat stagiul militar la Beiuș, într-o unitate de vânători de munte. A fost dat dispărut în regiunea Harkov.
2. Ionel Baba, născut în 1913, a efectuat stagiul militar, între anii 1935 și 1936, la o unitate militară din Satu Mare. În 1939 a fost concentrat cu gradul de sergent la Regimentul 91 Infanterie din Alba Iulia, care, la 20 III 1942. a fost trimis pe frontul de est. Rănit la cap și la picior, Ionel Baba, căzut prizonier, refuză să intre în Divizia „Tudor Vladimirescu”. Deportat, moare într-un lagăr de prizonieri din Stalingrad.
3. Vasile Baba, născut în anul 1922, a urmat stagiul militar la Regimentul 82 Infanterie, în anul 1943, având gradul de caporal. Luat prizonier de sovietici, la 23 VIII 1944, într-o pădure de lângă Podul Iloaiei, a fost transferat în regiunea Uzman din U.R.S.S., iar de acolo în lagărul numărul 3 din Voronej, unde moare în anul 1945.
4. Vistian Baba, născut în 1922, efectuează stagiul militar, în 1943, în Regimentul 82 Infanterie, având gradul de caporal. Este luat prizonier după 23 VIII 1944 și moare în primăvara anului 1945, în lagărul nr. 3 din Voronej.
5. Ioan Balica, născut în 1906 în Ocnișoara și ajuns în Crăciunelu de Jos prin căsătorie, își satisface stagiul militar în perioada 1926-1928, la Regimentul 40 Artilerie din Alba Iulia. A participat, între anii 1941-1942, la luptele de pe frontul de est, căzând prizonier la Stalingrad. În final a fost dat dispărut.
6. Ioan Bărbuleț, născut la 10 VI 1919, a efectuat stagiul militar între 1941 și 1942, la o unitate de cavalerie, cu sediul la Dumbrăveni. Cu gradul de sergent, cade eroic, la 24 IX 1942, pe câmpul de luptă în regiunea Erevan-Ambiokaia.
7. Visentea Boitor, născut în 1915 în satul Ciufud, și-a satisfăcut stagiul militar (1935-1936) la o unitate de grăniceri din Chișinău. Participă, în cadrul Batalionului 7 Vânători de munte, pe frontul din Ucraina, unde cade eroic în toamna anului 1941, în regiunea localității Iariveskaia.
8. Gheorghe Bonțida, născut în anul 1914, a fost concentrat ca mână de lucru pe frontul de est, pentru efectuarea unor lucrări la calea ferată și la construirea unor adăposturi și tranșee. A fost dat dispărut în condiții necunoscute.
9. Vasile Cândea, născut în 1914 în Blaj, a fost învățător în satul Crăciunelu de Jos. Urmează cursurile Școlii de ofițeri în rezervă, fiind avansat la gradul de sublocotenent, iar în 1941 pleacă pe frontul de est cu Batalionul 20 Vânători de munte din Aiud. Cade eroic în 1941, în fruntea ostașilor săi, la nord de Odessa, în zona localității Malaya-Berejorca.
10. Alexandru Coman, născut în 1918, își efectuează stagiul militar în Divizionul 3 Obuziere de munte. În iarna anului 1945, în luptele de la poalele Munților Bükk, este grav rănit și moare într-un spital de campanie din Cehoslovacia.
11. Ioan Coman, născut în 1921, își satisface stagiul militar în Regimentul 82 Infanterie din Târnăveni și este luat prizonier, după 23 VIII 1944, în satul Jitov de lângă Piatra Neamț. A fost deportat în lagărele din Uzman, Voronej (lagărul nr. 3) și din Asia, de unde nu se mai întoarce.
12. Ioan Comșa, născut în anul 1921, efectuează stagiul militar (1941-1942) la Regimentul 82 Infanterie din Târnăveni. În perioada 1942-1944 participă la acțiunile militare de pe frontul de est, iar la 23 VIII 1944 a fost luat prizonier de sovietici. A fost deportat, inițial, în lagărul de la Uzman, iar apoi în cel de la Voronej, unde moare.
13. Vasile Comșa, născut în 1917, a urmat Școala de Subofițeri de Jandarmi din București. În perioada 1941-1944, participă la luptele de pe teritoriul U.R.S.S.-ului și moare în largul Mării Negre, pe un vas mitraliat de un avion inamic, în timpul retragerii din Crimeea spre Constanța.
14. Vasile Comșa (Țâca), născut în 1920, și-a satisfăcut stagiul militar la Batalionul 5 Vânători de munte din Abrud (1940-1941), fiind avansat la gradul de sergent. A căzut eroic în Crimeea (20 IX 1943).
15. Ioan Cristea, născut în 1920, își satisface stagiul militar, în perioada 1941-1942, la Regimentul 41 Artilerie din Brașov. Prins în încercuirea de la Cotul Donului (1942), a fost dat dispărut.
16. Simion Crișan, născut în 1920, efectuează stagiul militar în Batalionul de pontonieri, din Sebeș-Alba (1940-1941). Moare, în 1942, făcând de gardă la un pod bombardat de aviația sovietică.
17. Teodor Domșa, născut în 1914 în satul Pețelca, se stabilește în Crăciunelu de Jos prin căsătorie. Luptă în cadrul Regimentului 1 Vânători și cade eroic în regiunea Odessa, la 24 IX 1941.
18. Ioan Fântână, născut în 1914, urmează stagiul militar la Batalionul 5 Vânători de munte din Abrud. Cade eroic, pe teritoriul Ucrainei, în toamna anului 1941.
19. Vasile Goța, născut la 25 X 1922, efectuează stagiul militar în Regimentul 40 Artilerie din Alba Iulia. Luat prizonier de sovietici, după 23 VIII 1944, în regiunea orașului Iași, moare în lagăr la Rostov.
20. Emil Iuga, născut în 1907, urmează stagiul militar în Batalionul de Vânători de munte din Beiuș (1927-1928). Este grav rănit în luptele din zona Sulița Moldovei, în 1941. La cererea sa și a soției este externat din spitalul din Câmpulung Moldovenesc și moare, la scurt timp, acasă.
21. Andrei Lăcătuș, născut în 1912, și-a satisfăcut stagiul militar în Râmnicu Sărat (1932-1933). Participă, în cadrul unei unități de vânători de munte, la luptele din Munții Caucaz. Este ucis, în toamna anului 1942, de o bombă de aruncător.
22. Mihai Lăcătuș, născut în 1914, își efectuează stagiul militar în Râmnicu Sărat. În primăvara anului 1942 este rănit și internat într-un spital din U.R.S.S., fiind, ulterior, dat dispărut.
23. Ștefan Lăcătuș, născut în 1914, efectuează stagiul militar în Regimentul 6 Pionieri din Alba Iulia (1934-1935). Participă cu Regimentul 9 Dorobanți la luptele din zona Cotul Donului și este dat dispărut în anul 1942.
24. Nicolae Mailat, născut în 1911, își satisface stagiul militar, în anii 1931 și 1932, în Batalionul de Vânători de munte din Beiuș. Moare în anul 1942, pe teritoriul Ucrainei, într-o ambuscadă în care a căzut coloana de căruțe pentru transportul materialelor în care activa.
25. Cornel Mărculeț, născut în anul 1903, efectuează stagiul militar, probabil, la o unitate de vânători de munte. Participă la campania din est de unde nu se mai întoarce.
26. Trifan Mărculeț, născut în 1914, participă ca brancardier la operațiunile militare de pe teritoriul Cehoslovaciei începând din anul 1944. Moare la 9 IV 1945 în Munții Tatra în timp ce participa la evacuarea răniților din linia întâi.
27. Gheorghe Mărginean, născut în 1914, participă în toamna anului 1944 la luptele purtate împotriva trupelor hitleristo-horthyste în apropierea localității Mirăslău. Se îmbolnăvește de tifos exantematic și moare în spital la Aiud.
28. Ioan Mărginean, născut în anul 1922, moare în anul 1944 într-o unitate militară din Roșiorii de Vede în timp ce participa la întreținerea armamentului.
29. Traian Moiseș, născut în 1911 în Galda de Jos, ajunge în Crăciunelu de Jos prin căsătorie. Urmează stagiul militar în Regimentul 40 Artilerie din Alba Iulia, iar în anul 1942 a fost prins în încercuirea de la Stalingrad și dat dispărut.
30. Vasile Pascu, născut în anul 1914, își satisface stagiul militar la Batalionul 20 Vânători de munte din Aiud (1934-1935). Cade eroic, în 1942, în luptele din Munții Caucaz.
31. Gheorghe Raț, născut în 1913, urmează stagiul militar la Escadronul 3 Vânători călare din Dumbrăveni (1933-1934). Moare în toamna anului 1944, pe drumul dintre Cistei și Mihalț după ce tancul sovietic pe care călătorea s-a răsturnat.
32. Gheorghe Roșian, născut în 1922, efectuează stagiul militar, în 1942, la Regimentul 82 Infanterie din Târnăveni. Începând din anul 1943, participă la operațiunile militare de pe frontul de est, fiind dat dispărut.
33. Alexandru Sârbu, născut în 1916, își satisface stagiul militar în cadrul Escadronului 3 Vânători călare din Dumbrăveni, în perioada 1936-1937. A participat – din iunie 1941 – la luptele de pe frontul de est și a fost dat dispărut în condiții necunoscute.
34. Gheorghe Sârbu, născut în 1920, urmează stagiul militar, în perioada 1940-1941, la Regimentul 19 Artilerie din Ploiești. Prins în încercuirea de la Cotul Donului, a fost dat dispărut. 35. Ioan Ștef, născut în 1914, își satisface stagiul militar, în intervalul 1934-1935, în Batalionul 8 Vânători de Munte din Aiud. A căzut eroic în anul 1943 în luptele de la Sevastopol, din Crimeea.
36. Mihai Surany, născut la 11 IV 1911, își efectuează stagiul militar la jandarmi, în Chișinău și Tighina (Basarabia). Unitatea din care făcea parte a fost încercuită la Stalingrad, iar ultima știre despre el a fost furnizată de Crucea Roșie Germană, la 12 XII 1942. În final a fost dat dispărut.
37. Gligor Urian, își satisface stagiul militar în Regimentul 82 Infanterie din Târnăveni, cu care participă la luptele date pe frontul de est. În anul 1944 a fost luat prizonier și moare într-un lagăr din U.R.S.S.
38. Iulian Urian, născut în 1916, urmează stagiul militar în Regimentul 91 Infanterie din Alba Iulia, cu care ajunge pe front. Moare în anul 1942, în luptele din Munții Caucaz.
39. Nelu Urian (fratele lui Gligor și Iulian Urian), născut în 1923, își efectuează stagiul militar la Regimentul 82 Infanterie din Târnăveni. În intervalul 1943-1944 a participat la operațiunile militare de pe frontul antisovietic, iar după 23 VIII 1944, la cele de pe frontul antihitlerist. Cade eroic în iarna anului 1945, în confruntările din Munții Tatra.
40. Gheorghe Vestemean, născut în 1920, își desfășoară stagiul militar la Regimentul 82 Infanterie din Târnăveni. În august 1944 este făcut prizonier și deportat, pe rând, în lagărele de la Uzman și Voronej (lagărul nr. 3). În anul 1945 a fost mutat într-un lagăr necunoscut de unde nu s-a mai întors.
41. Ioan Vestemean, născut în anul 1920, urmează stagiul militar în Regimentul 41 Artilerie din Codlea. În anul 1942, în timpul luptelor de la Cotul Donului, a fost dat dispărut.
42. Gheorghe Zehan, născut în anul 1919, urmează între 1941 și 1943 Școala Militară de Ofițeri de Infanterie din Sibiu, unde este avansat la gradul de sublocotenent. Participă atât la operațiunile militare de pe frontul de est (1943-1944), cât și la cele de pe frontul de vest. Cade eroic, în toamna anului 1944, în timpul luptelor din regiunea orașului Drobeta Turnu Severin.
sursa: „Jertfe pe altarul patriei – Eroii din localitatea Crăciunelu de Jos (judeţul Alba) căzuţi în al doilea război mondial (1941-1945)”, DACOROMANIA, Nr. 36 /(2008), p. 63-65
Știri
Ceaiul de mușetel: Lucruri mai puțin știute despre cel mai popular ceai terapeutic
Tot mai multe studii arata ca florile de musetel sunt intr-adevar un remediu pentru o serie larga de afectiuni
In Egiptul antic, de exemplu, florile de musetel erau considerate un panacea, raspunsul la toate afectiunile. Iar ceea ce credeau pe atunci egiptenii incepe sa fie sustinut si de stiinta moderna.
Ceea ce s-a descoperit in ultimile studii este ca un consum regulat de ceai de musetel este corelat cu o crestere semnificativa a nivelurilor in urina de hipurat (un produs rezultat din descompunerea unor compusi pe baza de plante si de glicina (un aminoacid). Musetelul este unul din darurile nenumarate ale pamantului pentru noi. Este un dar neconditionat si extrem de valoros. Prezenta acestor elemente pare sa contribuie la urmatoarele beneficii pentru sanatate ale musetelului:
Stimuleaza sistemul imunitar si lupta cu infectiile asociate cu gripa.
Relaxeaza spasmele musculare si crampele menstruale la femei.
Relaxeaza nervii.
Linisteste stomacul
Reduce inflamatia
Imbunatateste functia ficatului
Ajuta la ameliorarea durerilor de spate
Ajuta la ameliorarea reumatismului
Nivelele atat de hipurati cat si de glicina au ramas ridicate in organism timp de doua saptamani dup a ce participantii la studiu au incetat sa mai bea ceai de musetel. Acest lucru indica faptul ca acesti compusi raman activi pentru o buna bucata de timp dupa ce se consuma ceaiul de musetel.
Ceaiul de musetel este probabil cel mai popular ceai terapeutic pe care oamenii il folosesc pentru a se relaxa si a dormi. Proprietatile sale sedative bine cunoscute il fac sa fie o alegere populara si pentru cei care vor sa scape de anxietate.
Ceaiul de musetel este bogat in antioxidantul quercentin. Quercentinul este un fitochimical care da culoare fructelor si legumelor. Quercentinul este cunoscut pentru faptul ca lupta impotriva deteriorarilor facute de radicalii liberi si astfel este un aliat impotriva cancerului.
Musetelul are nivele ridicate de fosfor. Fosforul joaca un rol important in multe din procesele chimice care se petrec in organismul uman. O lipsa de fosfor este asociata cu letargia si sanatatea precara a oaselor printre altele.
Ceaiul de musetel este foarte bogat in aminoacidul glicina. Acesta joaca un rol important in mentinerea unui sistem nervos sanatos. Dulce la gust, glicina are cea mai simpla structura dintre toti aminoacizii.
Ceaiul de musetel are proprietati puternice antiinflamatoare. Abundenta de antioxidanti din musetel ajuta la reducerea inflamatiei. Musetelul este astfel un aliat foarte bun in lupta impotriva durerilor legate de artrita si reumatism printre altele.
Calitatea apei folosite la ceaiul de musetel este foarte importanta. Cu cat este mai curata si mai pura apa cu care este facut ceaiul de musetel, cu atat mai puternice vor fi efectele sale de sanatate.
Sursa:viataverdeviu.ro
Știri
Liviu Rebreanu aniversat de Biblioteca Județeană „Lucian Blaga” Alba, la 139 de ani de la naștere
Liviu Rebreanu aniversat de Biblioteca Județeană „Lucian Blaga” Alba, la 139 de ani de la naștere
Consiliul Județean Alba și Biblioteca Județeană „Lucian Blaga” Alba vor organiza miercuri, 27 noiembrie 2024, pe Aleea Scriitorilor din Alba Iulia, aniversarea a 139 de ani de la nașterea prozatorului Liviu Rebreanu.
Activitatea face parte din proiectul 4.4 Monumentele literaturii române, un proiect cultural destinat promovării operelor și scriitorilor români care se regăsesc pe Aleea Scriitorilor din Alba Iulia, prin comunicare publică, omagiere, depuneri de flori, activități și manifestări culturale proprii sau în colaborare cu parteneri.
Celebrarea prozatorului Liviu Rebreanu va fi marcată atât în mediul online, pe paginile de socializare ale bibliotecii, cât și printr-un moment solemn de depuneri de jerbe la bustul aflat pe Aleea Scriitorilor din Parcul Central al orașului. Momentul de depunere de flori va avea loc la ora 13:00, moment în care bibliotecara Mariana Bolca va prezenta un medalion bibliografic. La Biblioteca Județeană „Lucian Blaga” Alba, pe tot parcursul zilei, vor fi expuse în cadrul unei expoziții de carte, volumele semnate de Liviu Rebreanu și volume dedicate vieții și operei scriitorului, care pot fi împrumutate atât în regim de sală de lectură cât și pentru studiu acasă.
Liviu Rebreanu s-a născut la 27 noiembrie 1885, fiind primul din cei 14 copii ai învățătorului Vasile Rebreanu și ai Ludovicăi Rebreanu. A urmat școala la Năsăud și Bistrița, iar din 1900 a studiat la Școala Reală Superioară de Honvezi din Sopron. În 1903- 1906 a urmat Academia Militară din Budapesta. La 1 septembrie 1906 a fost repartizat ca sublocotenent la regimentul al doilea de honvezi regali din Gyula, unde pe lângă îndeletniciri cazone, Rebreanu a avut numeroase preocupări literare: lecturi, conspecte, proiecte dramaturgice. La 1 noiembrie 1909 a debutat în presa românească, la Sibiu, unde i-a apărut povestirea „Codrea” („Glasul inimii”). În aceeași revistă, Rebreanu a mai publicat nuvelele „Ofilire” (15 decembrie 1908), „Răfuiala” (28 ianuarie 1909) și „Nevasta” (16 iunie 1911). Dintre operele sale mai amintim nuvelele: „Proștii” (1910), „Catastrofa” (1921), „Norocul” (1921), „Cuibul visurilor” (1927), „Cântecul lebedei” (1927), „Ițic Ștrul, dezertor” (1932); romanele: „Ion” (1920), „Crăișorul” (1929), „Răscoala” (1932), „Gorila” (1938), „Pădurea spânzuraților” (1922), „Adam și Eva” (1925), „Ciuleandra” (1927), „Jar” (1934), „Amândoi” (1940); teatru: „Cadrilul” (1919), „Plicul” (1923), „Apostolii” (1926). La 4 aprilie 1944, fiind grav bolnav, s-a retras la Valea Mare, fără să mai revadă vreodată Bucureștiul. La 1 septembrie a încetat din viață la vârsta de 59 de ani. Peste câteva luni a fost deshumat și reînhumat la Cimitirul Bellu din București. La Aiud a trăit și a scris sora sa, Livia Rebreanu – Hulea, care a făcut o importantă donație de carte bibliotecii aiudene.
Știri
De ce bat clopotele la biserică: Un obicei care datează de sute de ani
Trasul clopotelor este un obicei care datează de sute de ani însă puțini s-au gândit ce înseamnă cu adevărat acest ritual repetat în anumite zile
Motivul real pentru care bat clopotele la biserică! În funcție de modul în care se trag clopotele, omul poate intui dacă este vorba despre începutul unei slujbe, anunțarea unui deces sau o sărbătoare. Obiceiul a început din necesitatea de a da de veste oamenilor având în vedere că într-o anumită perioadă, calendarele şi orologiile nu erau pe toate străzile.
Clopotele, împreună cu toaca, se trag atunci când încep slujbele sau marchează momente importante din cadrul lor. Clopotele se bat la diverse momente din timpul unei zile liturgice, fie în combinaţie cu toaca şi, de regulă, după baterea acesteia, fie singure. Bătutul clopotelor se face, ca şi toaca, la începutul slujbelor importante şi la unele momente de seama din cadrul acestora, la slujba de seară, la miezul nopţii, de dimineaţă, la începutul Sfintei Liturghii
„Trebuie să aducem la cunostinţa oamenilor învăţătura creştină. N-a auzit nimeni bătaia clopotelor? Clopotele nu bat niciodată pentru amuzament. Ci bat pentru ceva de natură sufletească, ceva care ne atrage atenţia: Cheamă viii, plâng morţii, împrăştie viforele! Împrăştie dracii şi trăsnetele.”, spune părintele Arsenie Papacioc
Inscripţiile întâlnite pe vechile clopote creştine reamintesc rostul lor ocrotitor, de mântuire şi vestire, adeverind cuvintele Scripturii, care zic: „În tot pământul a iesit vestirea lor.“ Misiunea acestora se rezumă în cuvintele întâlnite adeseori pe exteriorul lor:
«Pe vii îi chem, pe morţi îi plâng, fulgerele frâng». Pe ele se mai întâlnesc însă şi alte cuvinte, precum: «Laud pe Dumnezeu cel adevărat, chem mulţimea, adun clerul. Îi plâng pe morţi, alung fulgerele, înfrumuseţez sărbătorile». Clopotele sunt adesea decorate cu motive vegetale, geometrice, scene şi inscripţii, explică Teodor Danalache.
Muzica produsă de clopote este înălţătoare şi, totodată, prezintă un criteriu al armoniei universale. Clinchetul clopotelor sau al clopoţeilor are însă pretutindeni putere de purificare; alungă duhurile rele sau măcar avertizează de apropierea acestora.
Clopotele au fost folosite în trecut pentru a anunţa război, incendii, ciumă sau pentru a anunţa victorii sau pace. Încă de la începutul Epocii Bronzului, toate oraşele şi satele din China aveau câte un turn ce adăpostea un clopot destinat anunţării orei. De asemenea, acest clopot suna şi la apariţia unui incendiu sau a unor calamităţi naturale, scrie romaniatv.net.
-
Știriacum 3 zile
Cum se salută românii și câte forme de salut există: 21 noiembrie, Ziua mondială a salutului
-
Știriacum 3 zile
No, Servus ! De unde vine salutul ardelenilor: 21 noiembrie, Ziua mondială a salutului
-
Știriacum 4 zile
TRADIŢII şi OBICEIURI de 21 noiembrie: Intrarea în biserică a MAICII DOMNULUI (OVIDENIA)
-
Știriacum 8 ore
De ce bat clopotele la biserică: Un obicei care datează de sute de ani
-
Știriacum o săptămână
Costumul popular din Apuseni: Păstrează unitatea portului românesc prin piesele ce îl compun
-
Știriacum o săptămână
Top 10 locuri de vizitat toamna: Casa de Piatră, cătun din Parcul Natural Apuseni, între destinațiile recomandate
-
Știriacum 3 zile
De când începem să cântăm colinde: Potrivit tradiției, din 21 noiembrie e voie a se cânta despre nașterea Domnului, odată cu sărbătorirea Intrării în Biserică a Maicii Domnului
-
Știriacum 2 săptămâni
Lăsata Secului în Postul Crăciunului: Tradițiile și obiceiurile zilei de 14 noiembrie