Rămâi conectat

Știri

Ce se întâmplă dacă îţi trosneşti degetele? Nu o sa mai faci asta

Publicat

în

Află de pe radiounirea.ro ce se întâmplă dacă îţi trosneşti degetele şi gâtul? 

În general, trosnirea articulaţiilor nu este un obicei nociv, însă atunci când devine un obicei, poate irita ţesuturile moi şi cartilajul.
Prin trosnirea articulaţiilor se eliberează bule de gaz, explică dr. Christopher J. Visco, director de medicină sportivă în cadrul Spitalului NewYork-Presbyterian. “Mecanismul funcţionează pentru orice articulaţie din corp ce este înconjurată de o capsulă, cum sunt articulaţiile de la degete”, explică specialistul.
Gâtul are o serie de articulaţii pereche prezente pe ambele laturi, iar fiecare este umplută cu puţin fluid şi este înconjurată de o capsulă. “Atunci când cineva îşi îndoaie gâtul, capsula ce înconjoară fiecare articulaţie este întinsă. Acest lucru face ca presiunea asupra fluidului din articulaţie să scadă”, explică doctorul Visco, citat de doctorulzilei.ro.

Citește și Ce spun mâinile despre personalitatea ta

Cu cât este mai scăzută presiunea asupra unui fluid, cu atât acesta este mai aproape de a se transforma din lichid în gaz. “Acest fenomen poartă numele de fierbere sau de cavitaţie”. “

Sursa:realitatea.net


 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Radio Unirea FM și pe ȘTIRI GOOGLE


Știri

50 de ani de folk-Vali Șerban și prietenii concertează la Biblioteca Județeană „Lucian Blaga” Alba

Publicat

în

50 de ani de folk – Vali Șerban și prietenii concertează la Biblioteca Județeană „Lucian Blaga” Alba

Ediția anului 2024 a Zilelor Bibliotecii Județene „Lucian Blaga” Alba se va încheia în data de 29 noiembrie 2024 cu un eveniment de colecție: sărbătorirea a 50 de ani de carieră scenică a celebrului interpret albaiulian de muzică folk Vali Șerban.

Prin urmare, toți cei ce iubesc muzica folk, dar și prietenii bibliotecii, sunt așteptați în seara zilei de 29 noiembrie 2024, de la ora 17:30, în sala de lectură a Bibliotecii Județene „Lucian Blaga” Alba, unde va avea loc spectacolul „50 de ani de Folk. Vali Șerban și prietenii”. Alături de Vali Șerban și Ziua de Mâine (Marius Popa și Rareș Marcu) vor cânta folkiștii: Florin Săsărman, Adrian Ivanițchi, Felicia Pop și Daniel Avram. La finalul evenimentului, lui Vali Șerban i se va înmâna diploma de „Ambasador Cultural al Județului Alba” pentru promovarea culturii românești în țară și în lume.

Este cea de-a patra diplomă de Ambasador Cultural al Județului Alba pe care o conferă Consiliul Județean Alba și Biblioteca Județeană „Lucian Blaga” Alba, ceilalți patru deținători fiind actorii Dorel Vișan și Dan Puric, diplome conferite în anul 2021 cu prilejul Colocviilor „Lucian Blaga”, și interpretul Nicolae Furdui – Iancu, diplomă conferită în cadrul Zilei Școlii Ardelene, ediția desfășurată în acest an. Cei prezenți vor putea răsfoi cărțile semnate de Vali Șerban, cărți ce se pot împrumuta pentru lectură, de la Biblioteca Județeană „Lucian Blaga” Alba.
„50 de ani de folk. Vali Șerban și prietenii” este evenimentul care va încheia ediția din acest an a Zilelor Bibliotecii Județene „Lucian Blaga” Alba, un eveniment organizat de Consiliul Județean Alba și Biblioteca Județeană „Lucian Blaga” Alba. Intrarea la toate evenimentele din program este liberă. Vă așteptăm cu drag!

 

 


 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Radio Unirea FM și pe ȘTIRI GOOGLE


Citește mai mult

Știri

28 noiembrie 1918, Ziua Unirii Bucovinei cu România: A fost a doua provincie care s-a unit cu patria mamă

Publicat

în

Pe data de 28 noiembrie 1918, în sala de marmură a Mitropoliei Ortodoxe din Cernăuţi, 74 membri ai Consiliului Naţional au început lucrările Congresului General al Bucovinei pentru “stabilirea raportului politic al Bucovinei faţă de Regatul Român”

Cu o seară înainte, tricolorul românesc fusese arborat şi pe clădirea Universităţii din Cernăuţi.

În ziua Congresului, pe 28 noiembrie 1918, preşedintele Consiliului Naţional, Dionisie Bejan, a rostit cuvântul de salut, din care cităm: „Întruniţi astăzi în acest măreţ locaş, care este şi trebuie să rămână simbolul unirii în credinţă în Dumnezeu şi în neamul nostru, salut cu neţărmurită dragoste pe reprezentanţii vitezei armate române, care la ordinul M.S.Regelui Ferdinand I ne-a întins mâna de ajutor în clipele de cea mai grea cumpănă. Salut cu aceeaşi dragoste pe reprezentanţii fraţilor noştri din Basarabia, Transilvania şi Ungaria. Vă salut pe voi, fruntaşii neamului românesc din Bucovina, care aţi venit cu inima însufleţită din tuspatru unghiuri ale ţării, ca să aşezaţi piatra fundamentală care să clădească trainic şi neclintit România Mare. Implor harul ceresc şi binecuvântarea dumnezeiască asupra hotărârilor ce veţi lua”.

Declaraţia de Unire cu românia a fost citită de şeful guvernului, Iancu Flondor, care între altele preciza că „de la fundarea Principatelor Române, Bucovina, care cuprinde vechile ţinuturi ale Sucevei şi Cernăuţilor, a făcut parte din Moldova, care în jurul ei s-a închegat ca stat; că în cuprinsul hotarelor acestei ţări se găsesc vechiul scaun de domnie de la Suceava, gropniţele domneşti de la Rădăuţi, Putna şi Suceviţa, precum şi multe alte urme şi amintiri scumpe din trecutul Moldovei; că fiii acestei ţări (…) au apărat de-a lungul secolelor fiinţa neamului lor împotriva tuturor încălcărilor din afară şi a cotropirii păgâne; că 144 de ani poporul bucovinean a îndurat opresiunile unei ocârmuiri străine care îi nesocotea drepturile naţionale; că în 1774, prin vicleşug, Bucovina a fost smulsă din trupul Moldovei şi cu de-a sila alipită coroanei habsburgice; că 144 de ani bucovinenii au luptat ca nişte mucenici, pe toate câmpurile de bătaie din Europa, sub steag străin, pentru gloria Austriei; că a sosit ceasul ca Ţările Române dintre Nistru şi Tisa să formeze un singur stat unitar (…), hotărâm unirea necondiţionată şi pe vecie a Bucovinei, în vechile ei hotare până la Ceremuş, Colacin şi Nistru, cu Regatul României”.

Congresul a ales o delegaţie de 15 persoane care, a doua zi, 29 Noiembrie, a prezentat, la Iaşi, Regelui Ferdinand, Actul Unirii. Duminică 1 Decembrie 1918, Suveranii români au dat o masă de gală la Palatul Regal din Bucureşti, în timpul căreia a sosit şi telegrama de la Alba Iulia vestind unirea Transilvaniei cu România.

Sursa:romaniatv.net


 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Radio Unirea FM și pe ȘTIRI GOOGLE


Citește mai mult

Știri

28 noiembrie 1968, momentul dezvelirii statuii lui Mihai Viteazul, unul special: Se împlineau 50 de ani de la Unirea Transilvaniei cu România

Publicat

în

Momentul dezvelirii statuii lui Mihai Viteazul, 28 noiembrie 1968, a fost unul special

Se împlineau 50 de ani de la Unirea Transilvaniei cu România.

La eveniment a participat însuși Nicolae Ceaușescu, care la vremea respectivă avea cea mai importantă funcție în stat, aceea de secretar general al Partidului Comunist Român. Se spune că tot liderul comunist ar fi decis ca lucrarea să fie realizată de sculptorul Oscar Han, în ideea că artistul era la o vârstă înaintată, iar statuia lui Mihai Viteazul ar fi putut fi ultima sa operă importantă.

În realitate, realizările sale artistice au continuat. Amplasarea statuii în fața fostului Palat al Principilor Transilvaniei nu a fost întâmplătoare. Edificiul este locul în care Mihai Viteazul a locuit și activat în scurta perioadă, de zece luni, în care a condus de la Alba Iulia destinele principatului Transilvaniei.

Statuia din bronz este singura dintre cele realizate de Oscar Han și dedicate unor voievozi în care personajul este înfățișat călare. Artistul a ales să-l surprindă pe Mihai în ipostaza intrării sale triumfale în Alba Iulia, în 1 noiembrie 1599. Figura domnitorului este una demnă, hotărâtă, marcată de însemnătatatea momentului. Pentru redarea trăsăturilor fizice, sculptorul s-a ghidat după cele mai cunoscute imagini de epocă ale voievodului. Mihai are pe cap celebrul său buciuman, căciula cu mănunchi de pene în partea dreaptă. Poartă o mantie amplă, iar buzduganul îl ține trimfător în mâna stângă. Asta, întrucât cronicile vremii atestă că Mihai Viteazul era stângaci.

Monumentul, cu înălțimea de 8,46 metri, din care soclul măsoară 2 metri, este dovada că, la Alba Iulia, în Cetate, amintirea lui Mihai Viteazul este vie și păstrată la loc de cinste, potrivit albaiuliaqr.ro.


 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Radio Unirea FM și pe ȘTIRI GOOGLE


Citește mai mult

Știri

Politică

Administrație

Știri din Alba

Educație și Cultură

Eveniment

Sănătate

Social Economic

Divertisment

Stiri din alte ziare

  • Alba Iulia
  • Abrud
  • Aiud
  • Blaj
  • Campeni
  • Cugir
  • Sebes
  • Ocna Mures
  • Teius
  • Zlatna

Articole Similare

radiounireafm, radio alba iulia, radio alba