Connect with us

Știri

Cât și ce decontează statul pentru o persoană aflată în zilele de carantină

Published

on

Ministerul Sănătățiiii a publicat un proiect de ordin care prevede decontarea cheltuielilor pe perioada carantinei, în contextul evoluţiei COVID-19 în ţara noastră. Astfel, pentru două săptămâni, bugetul instituției va fi suplimentat cu 42 de milioane de lei ca să asigure transferurile către bugetele locale pentru asigurarea a cel puțin 4.200 de lei pentru fiecare om aflat în carantină.

Ministerul Sănătății vrea decontarea cheltuielilor pentru fiecare persoană care se află în carantină iar suma ar urma să fie asigurată din Fondul de rezervă bugetară.

Este luat în calcul scenariul în care vor ajunge în carantină 10.000 de oameni timp de 14 zile.

În documentul propus de minister sunt prevăzute și condițiile în care trebuie să se desfășoare procesul de carantină:

  • accesul în incintă să fie controlat;
  • să fie prevăzute cu căi de acces pietonal şi pentru autovehicule;
  • să fie dotate cu facilităţi adaptate persoanelor cu handicap fizic locomotor;
  • să fie asigurate condiţii pentru ventilaţie;
  • să asigure acces la apă, hrană și produse de igienă personală, spălătorie;
  • să asigure o suprafaţă utilă de minimum 10 metri pătraţi per cameră, cu grup sanitar şi duş propriu;
  • să aibă acces la internet;
  • să asigure spaţiu de depozitare a bagajelor ale persoanelor carantinate;
  • să asigure procedurile de management adecvat al deșeurilor periculoase.

”În spațiile pentru carantină trebuie să se asigure tratamentele necesare persoanelor cu afecțiuni medicale preexistente, servicii de curaţenie, lenjerie (minimum două rânduri de lenjerie per pat) şi prosoape, îmbrăcăminte corespunzătoare (două pijamale per persoană şi două perechi de papuci de unică folosinţă), protecţia bagajelor oamenilor carantinaţi, mijloace de comunicare necesare, dacă este posibil într-o limbă pe care aceşti oameni o înţeleg”, se spune în document.

”Autoritățile publice locale sau județene au obligația să asigure spații special amenajate pentru carantină pentru cazarea persoanelor care intră pe teritoriul României din zonele afectate de COVID-19, stabilite prin Ordin al MS. Identificarea și stabilirea spațiilor pentru carantină se realizează cu sprijinul Direcțiilor de sănătate publică județene și a municipiului București”, se mai spune în propunerea ministerului Sănătății.

În privința asigurării meselor în perioada de carantină, persoanele aflate în carantină trebuie să beneficieze de hrană şi apă în cantitate suficientă, iar în cazul persoanelor care aparţin unor religii și culte religioase recunoscute de statul român, cu particularități de preparare a hranei, se va asigura, în limita posibilităților, respectarea specificului impus de religia sau cultul religios. Masa se va servi în camera, cu tacâmuri și veselă de unică folosință. Lenjeria, prosoapele, hainele persoanelor carantinate vor fi obligatoriu dezinfectate înainte să fie spălate.

În textul proiectului este prevăzută suma de 300 de lei zilnic, bani care vor fi alocați pentru fiecare de carantină și care se bor împărți astfel:

  • 230 lei/zi/om aflat în carantină pentru cheltuielile cu cazarea, care includ curăţenie, servicii de spălătorie, produse de igienă personală, aşternuturi, prosoape, protecţia ;
  • 70 lei/zi/om pentru hrană (trei mese pe zi), apa (între doi şi patru litri pe zi), paharele de unică folosinţă, pijamale şi papuci de unică folosinţă.

În condițiile în care cazarea este asigurată în centre de carantină puse la dispoziţie gratuit de alte instituţii publice/autorități, cheltuielile pentru curăţenie, spălătorie, produse de igienă personală, aşternuturi, prosoape, protecţia bagajelor se vor ridica la maximum 50 de lei pe zi pentru fiecare om aflat în carantină.

În document mai sunt prevăzute și cheltuielile cu translatorii și tratamente pentru afecțiuni preezistente. Tratamentele primite de oamenii aflați în carantină pentru afecţiuni preexistente se vor deconta în baza unor documente medicale precum scrisoare medicală, reţetă, etc, care să ateste afecţiunea medicală pentru care au primit tratament.

Sursa:dcbusiness.ro


 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Radio Unirea FM și pe ȘTIRI GOOGLE


Știri

De când începem să cântăm colinde: Potrivit tradiției, din 21 noiembrie e voie a se cânta despre nașterea Domnului, odată cu sărbătorirea Intrării în Biserică a Maicii Domnului

Published

on

Asteptam cu multa nerabdare perioada Craciunului pentru a ne bucura impreuna de venirea in lume a Celui mult asteptat de intreg neamul omenesc

Una dintre cele mai mari bucurii ale Craciunului este sa ascultam colinde, sa primim colindatorii, sau chiar sa mergem noi insine la colindat.

Fara a ne uita in ograda altora, pentru ca nu este aici locul pentru aceasta, putem fi recunoscatori stramosilor nostri pentru mostenirea extraordinara pe care ne-au lasat-o; avem sute si sute de colinde, unele precrestine, altele increstinate si altele pur crestine, toate de o valoare inestimabila.

Totusi, perioada aceasta in care se canta colinde ramane foarte scurta si am vrea sa facem intr-un fel sa ne bucuram cat mai mult de aceste valori inestimabile pe care le avem. Exista prin traditie perioada dintre Sfantul Nicolae (6 decembrie) si Sfantul Ioan (7 ianuarie) in care se canta colinde – atat cele referitoare la Nasterea Domnului, cat si cele de Anul Nou.

In unele zone, de pilda, se colinda din 6 decembrie, de Sfantul Nicolae, pana imediat dupa Craciun. Potrivit traditiei, e voie a se canta despre nasterea Domnului nostru, Iisus Hristos, din 21 noiembrie, odata cu sarbatorirea Intrarii in Biserica a Maicii Domnului.

Dar Biserica ne da un raspuns foarte clar in legatura cu timpul in care cantam colindele; astfel, gasim in slujba Utreniei din ziua Praznicului Intrarii in Biserica a Maicii Domnului (21 noiembrie) urmatoarea Catavasie: „Hristos Se naste, mariti-L, Hristos din ceruri, intampinati-L, Hristos pe pamant, inaltati-va!”, cu nota: din aceasta zi, aceste Catavasii se canta pana la intaia zi a lui Ianuarie.

Deci Sfintii Parinti, „care le-au randuit pe toate bine”, au facut o legatura telogica foarte clara intre Praznicul Intrarii in Biserica a Maicii Domnului – cand cea aleasa de Dumnezeu sa-I fie Maica a intrat in Templu pentru a primi in pantecele sau cel preacurat, la plinirea vremii, pe Insusi Fiul lui Dumnezeu – si Praznicul Nasterii Domnului, cand Soarele dreptatii ne-a rasarit.

Ca sa rezumam, colindele se canta intre 21 noiembrie si 1 ianuarie, putandu-se prelungi aceasta perioada fara frica de a gresi pana pe 7 ianuarie. Preot Costin Butnar

Citește și crestinortodox.ro


 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Radio Unirea FM și pe ȘTIRI GOOGLE


Continue Reading

Știri

No, Servus ! De unde vine salutul ardelenilor: 21 noiembrie, Ziua mondială a salutului

Published

on

Este salutul specific sibienilor şi ardelenilor, în general…No, aşa îşi românii, saşii, maghiarii din Ardeal

Nu este o modă sau un moft, ci o tradiţie, un semn de respect faţă de cel care-ţi iese în cale. Iată istoria.

Servus!

Să luaţi aminte: Servus (în germană „servus”, în cehă „servus”, în maghiară „szervusz”, în croată „serbus” sau „servus”, în poloneză „serwus”) este o formă de salut folosită în mod familiar în Europa Centrală şi de Est, extrem de agreată, chiar împământenită în zona Ardealului.

Etimologie

Cuvântul provine din latinescul „servus”, care înseamnă „servitor”. Este o elipsă a expresiei latineşti „ego sum servus tuus” (în traducere ad litteram „eu sunt servitorul tău”, tradus şi ca „Sunt la dispoziţia ta”).

Deşi am fi tentaţi să credem că termenul „servus” provine din latină, lingviştii consideră că formula de salut, fără îndoială latinească la bază, a fost preluată la noi mult mai târziu, din limba germană (prin influenţa saşilor şi a şvabilor).

„Servus humillimus” era o formulă de salut folosită de romani şi însemna „sluga dumitale preaplecată!”. Salutul era utilizat doar între bărbaţi şi numai de la cei inferiori către superiori, termenul „servus” având semnificaţia de sclav sau rob (şerb).

Majoritatea specialiştilor consideră că termenul ar fi fost preluat în română, abia în perioada Imperiului Austro-Ungar, din germană. Aşa se explică şi faptul că formula de salut se utilizează încă, nu doar la noi, în Ardeal, ci şi în sudul Germaniei, Austria, Ungaria şi Polonia. În plus, este de remarcat că doar în Germania cuvântul şi-a păstrat forma grafică similară cu a noastră: „servus”, pe când ungurii scriu „szervusz”, iar polonezii „serwus”.

În schimb, de la maghiari am preluat formula de salut „servus tok” (atunci când se face referire la un grup de cunoscuţi) sau „szia”, formule care s-au încetăţenit.

 De la cuvântul latinesc înrudit sclavus (în traducere tot „slujitor”, „servitor”) este derivat şi salutul italian ciao (din schiavo), româniazat în „ceau”, pe la Sibiu sau Timişoara.

Sursa:sibiunews.net


 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Radio Unirea FM și pe ȘTIRI GOOGLE


Continue Reading

Știri

Municipiul Blaj a depus la ADR Centru proiectul pentru mobilitate urbană: Străzi reabilitate și modernizate, parcare supraetajată și depou pentru autobuze și microbuze

Published

on

Municipiul Blaj a depus la ADR Centru proiectul pentru mobilitate urbană

Proiect pentru mobilitate urbană de 6 milione de euro, la Blaj: Străzi reabilitate și modernizate, parcare supraetajată și depou pentru autobuze și microbuze

Municipiul Blaj a depus proiectul pentru mobilitate urbană prin care mai multe străzi vor fi modernizate și reabilitate. Vor fi construite și o parcare supraetajată (Park&Ride) și un depou pentru autobuze și microbuze.

Primăria Municipiului Blaj a depus, în data de 15 noiembrie 2024, la Agenția pentru Dezvoltare Regională Centru (ADR), proiectul „Coridor Mobilitate Urbană prin Traseu Mobilitate Urbană, Amenajare Depou și Construire Park&Ride în Municipiul Blaj”.
Proiectul, în valoare de peste 6 milioane de euro, este finanțat prin Programul Operațional Regional (Regio) 2021-2027.

Fondurile europene pe această linie de finanțare sunt alocate DOAR MUNICIPIILOR, iar Blajul este al doilea municipiu, din cele peste 20 arondate ADR Centru, care a depus cerere de finanțare pe mobilitate, punctajul obținut de proiectul nostru fiind de 97 (din 100)!

În cadrul acestui proiect, vor fi reabilitate și modernizate complet străzile Clujului, Gheorghe Doja, Gării și Eroilor, va fi construită o parcare supraetajată (Park&Ride) și va fi amenajat, la intersecția străzii Clujului cu Stația de epurare, un depou pentru autobuze și microbuze.

Termenul de finalizare este anul 2030.


 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Radio Unirea FM și pe ȘTIRI GOOGLE


Continue Reading

Știri

Politică

Administrație

Știri din Alba

Educație și Cultură

Eveniment

Sănătate

Social Economic

Divertisment

Stiri din alte ziare

  • Alba Iulia
  • Abrud
  • Aiud
  • Blaj
  • Campeni
  • Cugir
  • Sebes
  • Ocna Mures
  • Teius
  • Zlatna

Articole Similare

radiounireafm, radio alba iulia, radio alba