Rămâi conectat

Știri

Castelul Teleki din Uioara de Sus – o ”bijuterie” ruinată | „Bomba” turistică a orașului Ocna Mureș, lăsată în paragină

Publicat

în

Județul Alba prezintă un real izvor nesecat de obiective turistice. Din păcate, mai multe dintre acestea se află într-o stare avansată de degradare, iar autoritățile nu pot să facă nimic, deoarece sunt probleme cu succesiunile atractilor turistice.

La fel este și povestea Castelului Teleki din Uioara de Sus, despre care puteți citi mai multe pe www.radiounirea.ro.

Castelul de la Uioara de Sus, care aparține de orașul Ocna Mureș, a fost construit în 1290, în cel mai înalt punct din zonă.

Construcția medievală este amintită în documente pentru prima dată în anul 1290, sub numele de Novum Castrum (”Castelul Nou”), indicând existența unei fortificații mai vechi pe acelați amplasament, probabil din secolele al X-lea sau al XI-lea din care se mai pot vedea porțiuni dintr-un val de pământ cu șanț.

Acest “Castel Nou” a fost construit la sfârsitul secolului XIII, din ordinul regalitătii maghiare, pentru protecția salinei învecinate, fiind apoi amintit în documentele anilor 1336 și 1382.

Din secolul al XIV-lea, acest castel a devenit proprietatea unor nobili. Mihai Viteazul a donat castelul de la Uioara de Sus sfetnicului său, banul Mihalcea.

Din acest edificiu se mai pot vedea azi ruinele unui turn pentagonal, reprezentând vechiul donjon.

“Castelul Nou” medieval a fost dărâmat parțial, în locul său ridicându-se între anii 1850-1860 un impunător castel neogotic pentru familia nobiliară Banffy, edificiu care a intrat ulterior în proprietatea conților Teleky.

Este vorba despre o construcție dreptunghiulară cu parter și două etaje.

Construcția este alăturată unor locuințe anexe destinate personalului auxiliar de administrare și întreținere a domeniului. În perimetrul curții există o pivnită de vinuri și o capelă, care, inițial a fost dotată cu o orgă.

Din inițiativa familiei Teleky în jurul castelului a fost amenajat un parc cu alei și arbori, printre care specii aclimatizate, unele fiind rarități dendrologice.

În complexul castelului Teleky se mai găsește și o biserică construită în stil romanic în jurul anului 1300, în prezent ruinată.

Din castelul de la 1290 se mai pot vedea ruinele unui turn pentagonal situat în colțul de nord-est al noii construcții, care era probabil vechiul donjon al fortificației medievale. Complexul Teleki mai cuprinde ruinele bisericii romanice, datată în jurul anului 1300, din care se mai păstrează zidurile de cărămidă cu clopotnița.

La etaj, clopotnița are ferestre cu capiteluri cubice. De-a lungul timpului, și ea a suferit mai multe modificări.

Restaurat, castelul ar putea intra în circuitul turistic, reprezentând comoara orașului Ocna Mureș

Pe poarta castelului este pus lăcatul. Un singur om din Ocna Mureș are cheia. Măsura a fost luată, după ce mai mulți oameni au prădat și ultimele bogății din clădire.

Într-o zi, spune paznicul, s-a furat inclusiv scara interioară grea de câteva tone.

“Vin copiii, vârstnicii să ia de la lemn până la fier. Lemnul pentru foc, fierul ca să îl vândă ca să facă rost de ceva bani. Unii îi dau pe băutură”, spune profesorul Horea Herțeg, care a scris monografia orașului Ocna Mureș.Un interminabil proces de succesiune a transformat clădirea impunătoare din trecut într-un loc pustiu, plin de gunoaie.

Primăria a restituit inițial castel unuia dintre moștenitori, dar ulterior a apărut un alt pretendent care revendică imobilul. Autoritățile locale nu pot face nimic până când instanța nu va lua o decizie.

“Până atunci, din păcate, suntem legați de mâini și de picioare. Trebuie să ne uităm cum se degradează acest castel. Îmi dau seama câți bani am fi putut face, nu neapărat măream bugetul orașului, pentru că nu asta e important, dar dezvoltam turismul, ceea ce este foarte important”, spune Silviu Vințeler, primarul din Ocna Mureș.

Între timp, bijuteria își pierde strălucirea. Geamurile sunt ciobite, ușile scose din balamale, iar pereții scorojiți mai poartă încă ultimele urme de vopsea.

Grinzile de susținere a acoperișului s-au prăbușit, roase de ploaie și zăpadă, așa că intrarea în clădire e o aventură care s-ar putea termina urât.

Oamenii din Ocna Mureș spun că vin cu tristețe la castel și așteaptă ca moștenitorii legali să vină împreună cu Consiliul Local și să redea orașului și circuitului turistic acest castel.

Ce au rămas însă nealterate de vreme sunt legendele. Se spune că în pivnița castelului erau butoaie mari de doi metri. În timpul războiului, soldații ruși ar fi intrat aici, au împușcat câteva dintre ele ca să deguste băutura, dar licoarea bahică a tot curs până când i-a înnecat.

Dar cam atât a rămas din castelul Teleki, povestea.

Deși schimbarea proprietarului nu modifică regimul castelului care este monument istoric, imobilul nu va putea suferi modificări sau reparații fără acordul Ministerului Culturii.

Oamenii locului știu că nu pierd doar turiști, ci și istoria atâta timp cât palatul se degradează în spatele porților închise.

sursa: citynews.ro


 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Radio Unirea FM și pe ȘTIRI GOOGLE


Știri

De când începem să cântăm colinde: Potrivit tradiției, din 21 noiembrie e voie a se cânta despre nașterea Domnului, odată cu sărbătorirea Intrării în Biserică a Maicii Domnului

Publicat

în

Asteptam cu multa nerabdare perioada Craciunului pentru a ne bucura impreuna de venirea in lume a Celui mult asteptat de intreg neamul omenesc

Una dintre cele mai mari bucurii ale Craciunului este sa ascultam colinde, sa primim colindatorii, sau chiar sa mergem noi insine la colindat.

Fara a ne uita in ograda altora, pentru ca nu este aici locul pentru aceasta, putem fi recunoscatori stramosilor nostri pentru mostenirea extraordinara pe care ne-au lasat-o; avem sute si sute de colinde, unele precrestine, altele increstinate si altele pur crestine, toate de o valoare inestimabila.

Totusi, perioada aceasta in care se canta colinde ramane foarte scurta si am vrea sa facem intr-un fel sa ne bucuram cat mai mult de aceste valori inestimabile pe care le avem. Exista prin traditie perioada dintre Sfantul Nicolae (6 decembrie) si Sfantul Ioan (7 ianuarie) in care se canta colinde – atat cele referitoare la Nasterea Domnului, cat si cele de Anul Nou.

In unele zone, de pilda, se colinda din 6 decembrie, de Sfantul Nicolae, pana imediat dupa Craciun. Potrivit traditiei, e voie a se canta despre nasterea Domnului nostru, Iisus Hristos, din 21 noiembrie, odata cu sarbatorirea Intrarii in Biserica a Maicii Domnului.

Dar Biserica ne da un raspuns foarte clar in legatura cu timpul in care cantam colindele; astfel, gasim in slujba Utreniei din ziua Praznicului Intrarii in Biserica a Maicii Domnului (21 noiembrie) urmatoarea Catavasie: „Hristos Se naste, mariti-L, Hristos din ceruri, intampinati-L, Hristos pe pamant, inaltati-va!”, cu nota: din aceasta zi, aceste Catavasii se canta pana la intaia zi a lui Ianuarie.

Deci Sfintii Parinti, „care le-au randuit pe toate bine”, au facut o legatura telogica foarte clara intre Praznicul Intrarii in Biserica a Maicii Domnului – cand cea aleasa de Dumnezeu sa-I fie Maica a intrat in Templu pentru a primi in pantecele sau cel preacurat, la plinirea vremii, pe Insusi Fiul lui Dumnezeu – si Praznicul Nasterii Domnului, cand Soarele dreptatii ne-a rasarit.

Ca sa rezumam, colindele se canta intre 21 noiembrie si 1 ianuarie, putandu-se prelungi aceasta perioada fara frica de a gresi pana pe 7 ianuarie. Preot Costin Butnar

Citește și crestinortodox.ro


 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Radio Unirea FM și pe ȘTIRI GOOGLE


Citește mai mult

Știri

No, Servus ! De unde vine salutul ardelenilor: 21 noiembrie, Ziua mondială a salutului

Publicat

în

Este salutul specific sibienilor şi ardelenilor, în general…No, aşa îşi românii, saşii, maghiarii din Ardeal

Nu este o modă sau un moft, ci o tradiţie, un semn de respect faţă de cel care-ţi iese în cale. Iată istoria.

Servus!

Să luaţi aminte: Servus (în germană „servus”, în cehă „servus”, în maghiară „szervusz”, în croată „serbus” sau „servus”, în poloneză „serwus”) este o formă de salut folosită în mod familiar în Europa Centrală şi de Est, extrem de agreată, chiar împământenită în zona Ardealului.

Etimologie

Cuvântul provine din latinescul „servus”, care înseamnă „servitor”. Este o elipsă a expresiei latineşti „ego sum servus tuus” (în traducere ad litteram „eu sunt servitorul tău”, tradus şi ca „Sunt la dispoziţia ta”).

Deşi am fi tentaţi să credem că termenul „servus” provine din latină, lingviştii consideră că formula de salut, fără îndoială latinească la bază, a fost preluată la noi mult mai târziu, din limba germană (prin influenţa saşilor şi a şvabilor).

„Servus humillimus” era o formulă de salut folosită de romani şi însemna „sluga dumitale preaplecată!”. Salutul era utilizat doar între bărbaţi şi numai de la cei inferiori către superiori, termenul „servus” având semnificaţia de sclav sau rob (şerb).

Majoritatea specialiştilor consideră că termenul ar fi fost preluat în română, abia în perioada Imperiului Austro-Ungar, din germană. Aşa se explică şi faptul că formula de salut se utilizează încă, nu doar la noi, în Ardeal, ci şi în sudul Germaniei, Austria, Ungaria şi Polonia. În plus, este de remarcat că doar în Germania cuvântul şi-a păstrat forma grafică similară cu a noastră: „servus”, pe când ungurii scriu „szervusz”, iar polonezii „serwus”.

În schimb, de la maghiari am preluat formula de salut „servus tok” (atunci când se face referire la un grup de cunoscuţi) sau „szia”, formule care s-au încetăţenit.

 De la cuvântul latinesc înrudit sclavus (în traducere tot „slujitor”, „servitor”) este derivat şi salutul italian ciao (din schiavo), româniazat în „ceau”, pe la Sibiu sau Timişoara.

Sursa:sibiunews.net


 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Radio Unirea FM și pe ȘTIRI GOOGLE


Citește mai mult

Știri

Municipiul Blaj a depus la ADR Centru proiectul pentru mobilitate urbană: Străzi reabilitate și modernizate, parcare supraetajată și depou pentru autobuze și microbuze

Publicat

în

Municipiul Blaj a depus la ADR Centru proiectul pentru mobilitate urbană

Proiect pentru mobilitate urbană de 6 milione de euro, la Blaj: Străzi reabilitate și modernizate, parcare supraetajată și depou pentru autobuze și microbuze

Municipiul Blaj a depus proiectul pentru mobilitate urbană prin care mai multe străzi vor fi modernizate și reabilitate. Vor fi construite și o parcare supraetajată (Park&Ride) și un depou pentru autobuze și microbuze.

Primăria Municipiului Blaj a depus, în data de 15 noiembrie 2024, la Agenția pentru Dezvoltare Regională Centru (ADR), proiectul „Coridor Mobilitate Urbană prin Traseu Mobilitate Urbană, Amenajare Depou și Construire Park&Ride în Municipiul Blaj”.
Proiectul, în valoare de peste 6 milioane de euro, este finanțat prin Programul Operațional Regional (Regio) 2021-2027.

Fondurile europene pe această linie de finanțare sunt alocate DOAR MUNICIPIILOR, iar Blajul este al doilea municipiu, din cele peste 20 arondate ADR Centru, care a depus cerere de finanțare pe mobilitate, punctajul obținut de proiectul nostru fiind de 97 (din 100)!

În cadrul acestui proiect, vor fi reabilitate și modernizate complet străzile Clujului, Gheorghe Doja, Gării și Eroilor, va fi construită o parcare supraetajată (Park&Ride) și va fi amenajat, la intersecția străzii Clujului cu Stația de epurare, un depou pentru autobuze și microbuze.

Termenul de finalizare este anul 2030.


 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Radio Unirea FM și pe ȘTIRI GOOGLE


Citește mai mult

Știri

Politică

Administrație

Știri din Alba

Educație și Cultură

Eveniment

Sănătate

Social Economic

Divertisment

Stiri din alte ziare

  • Alba Iulia
  • Abrud
  • Aiud
  • Blaj
  • Campeni
  • Cugir
  • Sebes
  • Ocna Mures
  • Teius
  • Zlatna

Articole Similare

radiounireafm, radio alba iulia, radio alba