CASS este şi rămâne obligatorie, indiferent dacă există sau nu venituri, explică Finanţele, invocând legea sănătăţii şi Codul fiscal, atât în vechea, cât şi în noua formă. Ce se întâmplă cu cei care lucrează în străinătate? Afli de pe radiounirea.ro.

Prin urmare, trebuie să achite contribuţia de asigurări de sănătate (CASS) toţi cetăţenii români cu domiciliul în ţară, precum şi cetăţenii străini şi apatrizii care au solicitat şi obţinut prelungirea dreptului de şedere temporară sau au domiciliul în România şi fac dovada plăţii contribuţiei la fond, iar persoanele care nu se încadrează în categoriile de persoane exceptate de la plata contribuţiei sau în categoriile celor pentru care plata se suportă din alte surse, au obligaţia să se asigure şi să plătească CASS. Totodată, legea sănătăţii prevede că persoanele care au obligaţia de a se asigura şi nu pot dovedi plata contribuţiei sunt obligate să achite CASS calculată la salariul minim brut pe ţară în vigoare la data plăţii. Aşadar, CASS se calculează prin aplicarea cotei de 5,5% asupra salariului minim brut lunar pe ţară care este, acum de 1.050 lei şi va ajunge la 1.200 lei, de la 1 ianuarie anul viitor.

Noutăţi de natură tehnică

În concluzie, punctează ministerul: „în prezent, persoanele care nu realizează venituri și care nu se încadrează în categoriile de persoane exceptate de la plata contribuţiei sau în categoriile de persoane pentru care plata contribuţiei se suportă din alte surse au obligaţia să se asigure şi să plătească CASS“. Astfel, noua formă a Codului fiscal cuprinde, spre deosebire de cea actuală, doar „informații detaliate despre contribuabili, baza de calcul, modul de stabilire, de plată şi de declarare a contribuției, precum și alte aspecte de natură tehnică utile“.

Obligaţia neconstituţională

„Reglementarea CASS în Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, în vigoare, dar și în Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, aplicabilă începând cu 2016, s-a efectuat în concordanță cu prevederile legii speciale în domeniu, respectiv Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii, cu modificările și completările ulterioare“, arată sursa citată. Totuşi, plata CASS cel puţin la nivelul salariului minim, în cazul în care veniturile sunt sub acesta sau chiar zero, a generat dispute încă de la apariţia legii sănătăţii. Iar în 2010, această obligaţie a fost declarată neconstituţională prin Decizia CCR 1394. Însă, în 2011, obligaţia a fost preluată în Codul fiscal prin OUG 125/2011. Din 2012, ANAF a preluat administrarea contribuţiilor, iar la sfârşitul lui 2014, zeci de mii de decizii de impunere au fost emise către persoane care avuseseră venituri sub salariul minim doar din alte surse (cum ar fi dividende, dobânzi) şi nu obţineau, totodată venituri din alte surse, cum ar fi salarii, pensii, indemnizaţii, activităţi independente. Astfel, 3.594.213 contribuabili au avut venituri sub salariul minim, în 2012, potrivit ANAF, şi ar fi datorat, în total, contribuţii de 1,7 miliarde lei. Ulterior, în 2015, a fost dată o „amnistie“, anulându-se datoriile din CASS ale acestor persoane. În nota de fundamentare a legii respective, se arăta că„măsurile propuse sunt de natură a corecta unele inechităţi pentru trecut, însă pentru viitor, situaţiile ce au generat astfel de inechităţi trebuie înlăturate prin clarificarea legislaţiei (modificarea şi completarea Codului fiscal, Codului muncii, Legii nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii etc.)“. Cu toate acestea, situaţia este perpetuată de noul Cod fiscal care, în plus, obligă persoanele fără venituri să se înregistreze fiscal. Motivul pare să se afle în nota de fundamentare menţionată anterior: „pe lângă acestea (persoanele cu venituri sub salariul minim n.r. ), există categoria persoanelor fizice care nu obţin venituri şi datorează CASS, la aceeaşi bază lunară de calcul (salariul de bază minim brut pe ţară). Despre această categorie, ANAF nu deţine informaţii întrucât legea prevede numai obligaţia de plată a contribuţiei“. Obligaţia de înregistrare va da posibilitatea ANAF să emită decizii de impunere.

Citește și Persoane asigurate la sănătate fără plata CASS – lista completă la ANAF

În ce condiţii trebuie să achite românii din străinătate CASS acasă?

Românii care lucrează în străinătate nu au, de obicei, venituri în România. Ar putea fi obligaţi să achite CASS la salariul minim? Explicaţiile sunt date de Monica Țariuc, Manager, Global Employer Services, Deloitte.

Cu domiciliu în alt stat

Fără domiciliu mutat

Dacă un cetățean român nu și-a schimbat în mod oficial domiciliul în alt stat, trebuie investigat în detaliu ce prevederi îi sunt aplicabile.  În UE se aplică reglementări comune tuturor statelor membre (Regulamentul 883/2004 privind coordonarea sistemelor de securitate socială). În baza acestora, contribuţiile obligatorii de orice fel se datorează într-un singur stat, pe baza anumitor criterii. Astfel, legislația euro­peană interzice suprapunerea legis­laţiilor naţionale. Mai concret, nimeni nu poate plăti contribuții sociale obligatorii în două state membre în același timp. Mai mult, stabilirea statului în care se datorează aceste contribuții se face cu urmărirea unor norme precise. În cazul cetăţenilor români care muncesc în UE, Regulamentul stabileşte că statul în care sunt desfășurate activităţile va fi şi statul în care persoana respectivă trebuie să fie asigurată. Cu alte cuvinte, statul unde cetăţeanul român munceşte este şi statul unde plăteşte asigurările sociale obligatorii (aşa cum sunt ele reglementate în statul respectiv). În această situație, cetăţeanul român va fi exceptat, în mod automat, de la plata oricărei contribuţii sociale obligatorii în România. Un tratament similar se aplică şi în cazul statelor cu care România are încheiate acorduri bilaterale în domeniul asigurărilor sociale, precum Turcia, Coreea de Sud etc.

Exemple

Fără venituri în ultimii cinci ani: se achită CASS lunară pe ultimele şase luni, calculată la salariul minim brut pe ţară în vigoare la data plăţii plus majorări de întârziere.

Cu venituri în ultimii cinci ani: se achită CASS aferentă acestor venituri, plus accesorii de întârziere.

Fără venituri într-o ultimă perioadă mai mare de şase luni: achită CASS aferente veniturilor obținute în ultimii cinci ani, plus accesorii de întârziere şi completează cu CASS legală lunară pentru ultimele şase luni.

Fără venituri într-o ultimă perioadă mai mică de şase luni: achită CASS aferentă veniturilor obţinute în trecut, plus dobânzi şi penalităţi de întârziere şi completează cu contribuţia legală lu­nară pentru ultimele luni fără venituri.

Sursa:capital.ro

 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Radio Unirea FM și pe ȘTIRI GOOGLE