Educație și Cultură

Care este exponatul lunii octombrie la muzeul din Sebeș

Published

o lună ago

12/10/2024

Exponatul lunii octombrie la muzeul din Sebeș: „Cazania lui Varlaam”

Exponatul lunii octombrie la Muzeul Municipal „Ioan Raica” Sebeş este „Cazania lui Varlaam”, Iaşi, 1643, prima carte în limba română tipărită în Moldova.

Cazania lui Varlaam, tipărită la Iaşi în anul 1643, este considerată de specialiști o adevărată piatră de hotar în istoria culturii românești. Inițiativa tipăririi ei a aparținut domnitorului Moldovei Vasile Lupu (1595-1661), care, în timpul domniei sale relativ lungi pentru acele timpuri (1634-1653), a impulsionat viața spirituală şi culturală a Moldovei, ctitorind mai multe biserici, printre care se numără şi „Sfinții Trei Ierarhi” din Iași, pe lângă care a înființat o școală și o tipografie.

„Carte românească de învățătură”, cunoscută şi sub numele de „Cazania lui Varlaam”, este o culegere de predici traduse şi prelucrate de mitropolitul Varlaam Moţoc (1580/1585? – 1657). Cu studii teologice temeinice, cunoscător al limbilor vechi bisericești, slavona şi greaca, Varlaam Moţoc a fost mitropolit al Moldovei între 1632 și 1653. Înscăunat de Alexandru Iliaş (? – 1666), a păstorit Mitropolia Moldovei în timpul domniei lui Vasile Lupu şi, conform dorinței acestuia, a reușit aducerea la Iaşi a tipografiei dăruite de mitropolitul Kievului, Petru Movilă (1596-1647). Acesta din urmă a trimis la Iaşi şi tipografi şi gravori, dintre care merită să îl amintim pe Ilia care a executat în epocă gravuri cu valoare artistică deosebită. Ilia, fost ieromonah al lavrei Pecerska din Kiev şi celebru artist al artei grafice rutene, a realizat pentru cazanie 18 xilogravuri, valoroase ilustrații şi compoziții de artă miniaturală.

Cazania a fost tipărită pe 505 foi de format in folio, totalizând 505 foi, respectiv 1010 pagini. Tiparul Cazaniei lui Varlaam este bicolor, titlurile şi inițialele sunt tipărite cu roşu, folosind litere de cinci mărimi diferite, iar textul cu negru, uzând de litere de două mărimi. Primele trei foi, pe care se află titlul cărții, stema Moldovei, predoslovia lui Vasile Lupu şi predoslovia lui Varlaam sunt nenumerotate. Urmează 382 de foi numerotate de la 1 la 384, cu literele chirilice întrebuințate ca cifre, așezate sus, în coltul drept. Aceste 382 de foi cuprind cazaniile la Duminicile anului bisericesc, la Sâmbăta lui Lazăr, la Vinerea Mare, a Patimilor şi la Sâmbăta Mare, în total 54 de cazanii. Verso-ul foii numerotată cu 384 este în alb. Cu foaia următoare se începe o nouă numerotare notată de la 1 la 116, foile cuprinzând 21 cazanii la Praznicele lunilor de peste an, la Praznicele Împărătești şi la cele ale sfinților importanți. La sfârșit, „Cazania lui Varlaam” are 4 foi nenumerotate pe care se află cuprinsul cazaniei.

Exemplarul „Cazaniei lui Varlaam” desemnat exponat al lunii octombrie la Muzeul Municipal „Ioan Raica” Sebeş provine de la biserica din Cut, care l-a donat muzeului. Legătura originală a cărții a fost schimbată în anul 1807, după cum rezultă din însemnările prezente pe carte, iar coperta din lemn, îmbrăcată în piele brună, păstrează încă urmele încuietorilor. Câteva foi poartă urmele unei restaurări mai vechi, iar pe foaia de gardă este prezentă o însemnare olografă cu litere latine scrisă cu cerneală brună, şi menită să protejeze cartea: „ Aciastă Kazanie este a Beserici Kutului şi cine ova feri afară di Beserică, deca o va fura se nu aibă plăcere de a ceti din dinsa nici Dumnedieu se nui ajute ca să citească din dinsa. [1]860 Maij ”.

Alte însemnări, din anii 1859 şi 1860, indică ca singur proprietar al cărții, biserica din Cut, în timp ce o serie de înscrisuri de la sfârșitul secolului al XIX-lea ne furnizează date despre viața economică din zonă şi despre starea vremii, în special atunci când influența nefavorabil agricultura.

„Cazania lui Varlaam” rămâne o tipăritură importantă pentru cultura românească, având calități lingvistice, literare şi tipografice deosebite şi, pe lângă faptul că este prima carte tipărită în limba română din Moldova, ea surprinde evoluția limbii literare din urmă cu 381 ani, la jumătatea secolului al XVII-lea.

Related Topics:exponat muzeu octombrie sebes

Educație și Cultură

Episcopul Emilian Birdaș, aniversat la 103 ani de la naștere, în 23 noiembrie, pe pe Aleea Scriitorilor din Alba Iulia

Published

35 de minute ago

21/11/2024

Simona Lodroman

Episcopul Emilian Birdaș, aniversat la 103 ani de la naștere

Ioan Birdaș s-a născut la data de 23 noiembrie 1921 în satul Rohia, din județul Maramureș. La doar 14 ani a intrat ca frate în Mănăstirea Rohia, fiind tuns în monahism sub numele de Emilian și hirotonit ierodiacon și ieromonah.

A urmat cursurile Seminarului Monahal de la Mănăstirea Cernica, Seminarul „Sf. Nicolae” din Râmnicu-Vâlcea și Seminarul „Nifon Mitropolitul” din București. În 1952 a absolvit Institutul Teologic Universitar din București. După absolvirea facultății, protosinghelul Emilian Birdaș este numit ca preot slujitor la Catedrala Patriarhală din București (1953-1957), apoi devine vicar administrativ la Episcopia Romanului și Hușilor (1957-1963), iar în 1963-1973 este preot-paroh la Catedrala Ortodoxă din Alba Iulia (azi Catedrala Reîntregirii Neamului). La 11 iunie 1973 a fost ales ca episcop vicar al Arhiepiscopiei de Sibiu și Alba Iulia, cu titlul „Rășinăreanul”, fiind hirotonit întru arhiereu la data de 12 septembrie 1973. În această perioadă s-a preocupat în mod deosebit de soluționarea problemelor pastoral-misionare din Harghita, Covasna și Mureș, contribuind la apropierea dintre confesiuni și etnii.
Episcopul Emilian Birdaș a fost instalat în scaunul episcopal la 25 ianuarie 1976, în Catedrala Ortodoxă din Alba Iulia (azi Catedrala Reîntregirii Neamului). Slujba de instalare a fost susținută de un sobor de preoți, în frunte cu mitropolitul Iustin al Moldovei și Sucevei. La încheierea Sfintei Liturghii a vorbit mitropolitul Nicolae Mladin al Ardealului care i-a înmânat noului episcop cârja episcopală. În noua sa calitate, episcopul Emilian Birdaș s-a ocupat de organizarea noii eparhii, de restaurarea unor monumente istorice, de ridicarea a numeroase biserici și de pictarea lor. S-a opus cu vehemență distrugerii bisericilor și mănăstirilor din eparhia sa, pilduitoare în acest sens fiind implicarea sa în
obținerea documentelor necesare restaurării vechii bisericuțe a Mănăstirii Râmeț, alături de care s-a construit o biserică nouă, supranumită Catedrala Munților Apuseni, a cărei zidire a durat până în anul 1986. A contribuit la reconstruirea din temelii a unui număr de 72 de biserici ortodoxe și la repararea altor sute de lăcașuri de cult. Pentru meritele sale deosebite a fost ales membru de onoare al Academiei Române.
La 18 ianuarie 1990, episcopul Emilian Birdaș a fost acuzat de colaborare cu regimul comunist și a fost obligat să demisioneze din scaunul de episcop de Alba Iulia într-un mod controversat, prin încălcarea canoanelor bisericești, nedreptate care i-a cauzat grave probleme de sănătate printre care un atac cerebral. În data de 4 aprilie 1990, episcopul Emilian Birdaș a fost reintegrat în Sinod, în calitate de arhiereu-vicar al Episcopiei Aradului și Hălmagiului, cu titlul „Arădeanul”. La 12 iulie 1994 a fost ales episcop al reînființatei Episcopii a Caransebeșului. La Caransebeș a început construcția unei catedrale episcopale și a reluat tipărirea „Foii Diecezane” și a Calendarului Românului. A trecut la cele veșnice la 5 aprilie 1996, în orașul Caransebeș.
În amintirea sa, la data de 23 noiembrie 2024, începând cu ora 13:00, Consiliul Județean Alba și Biblioteca Județeană „Lucian Blaga” Alba vor organiza un moment aniversar pe Aleea Scriitorilor din Alba Iulia, unde, în anul 2016 a fost ridicat bustul primului episcop de Alba Iulia, Emilian Birdaș.

Educație și Cultură

Care este exponatul lunii noiembrie la muzeul din Sebeș

Published

3 zile ago

18/11/2024

Lucian DĂRĂMUȘ

Tabloul „Turnul de la mănăstire”, exponatul lunii noiembrie la muzeul din Sebeș

Exponatul lunii noiembrie la Muzeul Municipal „Ioan Raica” Sebeş este tabloul „Turnul de la mănăstire”, realizat de pictorul Hermann Meuselbach în primii ani ai secolului XX.

Lucrarea, intrată în patrimoniul muzeului în anul 2001, are următoarele date tehnice: tehnică mixtă pe carton; dimensiuni: 70,5 x 50 cm; semnat – dreapta-jos, cu negru: „Hermann Meuselbach”; nedatat. Pe verso, lucrarea poartă o etichetă originală, scrisă de pictor, cu următorul text: „Der Klosterturm von Mühlbach im Herbst. Originalbild in Kohlenfarben” [Turnul de la mănăstire, toamna. Culori de cărbune].

În această compoziție, Hermann Meuselbach a redat Turnul Octogonal şi un fragment de curtină, elemente ale sistemului defensiv medieval al Sebeşului, așa cum le vedea din grădina casei sale, la începutul secolului XX. Turnul, datând din veacul al XVI-lea, este situat în colțul de nord-est al fortificației orașului Sebeş, în imediata vecinătate a fostei mănăstiri dominicane, iar la momentul realizării lucrării, acestuia îi lipsea acoperișul, distrus probabil în confruntările din timpul Revoluției de la 1848-1849, fără a mai fi reparat ulterior.

Lucrarea este extrem de elaborată, fiind realizată în maniera specifică autorului, adică abundând în detalii. A reprodus extrem de fidel atât turnul, în cazul căruia a redat inclusiv vegetația care creștea în partea superioară a zidurilor, cât şi grădina casei. De altfel, în ciuda faptului că este vorba de un peisaj de toamnă, Hermann Meuselbach a acordat o mare atenție grădinii sale, care, spre vest, se întindea până la bazele curtinei şi turnului. Deși vegetația era destul de săracă în acea perioadă a anului, autorul a reprodus, extrem de minuțios, întreaga suprafață a grădinii. O mare parte a acesteia era ocupată de straturi pentru legume, având numeroși araci înfipți în pământ (aprox. 120), pe care i-a şi reprodus, fiecare fiind tratat individual. Accesul în această zonă era precedat de o pergolă, pe care creștea o plantă cățărătoare, redată și ea extrem de detaliat.

Hermann Meuselbach a fost un pictor peisagist care a activat în Transilvania la sfârșitul secolului al XIX-lea şi în primele două decenii ale celui următor, fiind cunoscut contemporanilor săi, în special în zona Sebeșului, unde a trăit aproape întreaga viață. S-a născut în 28 ianuarie 1858, în Germania, la Eischleben şi a studiat artele frumoase la Școala Saxonă de Artă din Weimar. În 1881 a emigrat în Transilvania, devenind profesor de desen la Gimnaziul Evanghelic din Sebeş, unde a activat până în 1911, când s-a pensionat. În timpul liber se dedica picturii, imortalizând numeroase peisaje atât din localitatea adoptivă, cât şi din împrejurimile acesteia. A încetat din viață la 12 noiembrie 1924, în orașul Sebeş, unde, de altfel, a și fost înmormântat.

Educație și Cultură

UAB, parte a rețelei universitare din regiunea Dunării

Published

3 zile ago

18/11/2024

Lucian DĂRĂMUȘ

UAB, parte a rețelei universitare din regiunea Dunării

Universitatea ,,1 Decembrie 1918″ din Alba Iulia a devenit parte a Danube Rectors Conference (DRC).

Este vorba de rețea universitară care reunește 70 dintre cele mai importante instituții din regiunea Dunării.

„Prin această reușită vom consolida poziția instituției noastre la nivel internațional și vom dezvolta noi oportunități de colaborare în educație și cercetare”, au transmis reprezentanții universității albaiuliene.