Divertisment
Când sunt „Paștele Cailor”? Chiar există: De unde provine expresia | radiounirea.ro
Când sunt „Paștele Cailor„? Chiar există: De unde provine expresia | radiounirea.ro
Deși expresia „la Paștele Cailor” transmite „niciodată”, totuși această sărbătoare există. Tradiția arată că la nașterea Mântuitorului Hristos, la ieslea animalelor, pe cât de cuminți au fost boii și oile, pe atât de gălăgioși au fost caii. Atunci Maica Domnului i-a blestemat să se sature doar o dată pe an, de Înălțare.
Citește și: Când pică Paștele ortodox și cel catolic în următorii ani
Românii folosesc expresia „la Paştele Cailor“, cu sensul de „niciodată“, dar puţini ştiu că această zi chiar există. Paştele Cailor sau Ispasul, aşa cum este denumită în popor această sărbătoare, are loc în ziua de Înălţarea la Cer a Mântuitorului, adică în joia din săptămâna a şasea de după Paşti. Spre deosebire de alte sărbători, Paştele Cailor nu are o dată fixă, aceasta fiind influenţată de data serbării Paştilor. “Probabil că şi din această cauză a luat fiinţa vorba „la Paştele Cailor”, însemnând o dată neştiută încă, fără o zi exactă în calendar”, notează crestinortodox. În ziua în care caii „îşi prăznuiesc” Paştele, se spune că pentru un ceas, ei se satură de păscut iarba câmpului.
Interdicţii severe de muncă de Paștele Cailor
În tradiţia populară, spun specialiştii în Etnografie şi Folclor din cadrul Centrului Tradiţie şi Modernism din Ialomiţa, această zi mai este numită, în popor, şi Ispas şi este dedicată personajului mitic cu acelaşi nume. “Ispas ar fi asistat la Înălţarea Domnului şi la ridicarea sufletelor morţilor la cer. Întrucât ar fi fost un om vesel, credincioşii caută să fie şi ei bine dispuşi de ziua acestuia. Este prăznuit ca un adevărat sfânt sau patron al casei şi i se respectă ziua cu interdicţii severe de muncă în Muntenia, Moldova şi Oltenia”, spun specialiştii.
Citește și: Paște Fericit! Mesaje de Paște. Urări de Paște. Felicitări de Paște care pot fi transmise prin SMS de Sfintele Paști
Legendă cu origini în Evul Mediu
O altă legendă care circulă referitor la această sărbătoare îşi are originile în Evul Mediu, iar Ispasul este un obicei care a circulat în Transilvania.
„În Evul Mediu, pe când în Ardeal exista o componentă multietnică şi religioasă, sărbătoarea Învierii Domnului avea loc la date diferite. Mai exact, când ungurii îşi serbau Paştele, românii cereau de la ei caii, ca să-şi lucreze pământul, iar când venea rândul românilor să-şi serbeze Paştele, aceştia îşi împrumutau caii ungurilor.
Citește și: Obiceiuri, tradiții și superstiții românești de Paște. Credințe și Superstiții de Paște
Potrivit calculelor calendarului, se întâmpla cam o dată la 4 sau 7 ani sărbătorirea Paştilor să cadă în aceeaşi zi. De aici a venit şi vorba „la Paştele Cailor”, acest an, în care toti serbau Paştele la aceeaşi dată, fiind anul în care caii se odihneau. Sărbatoarea este prilej pentru organizarea de târguri şi pentru încheierea unor afaceri. De Paştele lor, caii nu sunt puşi la căruţă, iar în trecut, în unele zone, se faceau slujbe religioase pentru sănătatea animalelor.
Spiritele se pot rătăci
Tradiţia populară păstrează şi la Ispas, asemănător marilor sărbători de peste an, o întreagă suită de obiceiuri. De exemplu, acum abundă practicile magice legate de cultul morţilor: pomeni, ospătarea sufletelor morţilor care plutesc în aer, în drum spre cer, curăţirea şi împodobirea mormintelor cu flori, frunze şi ramuri de paltin, pomenirea morţilor.
Citește și: Când sunt Floriile Ortodoxe și Catolice în următorii ani
Formulele de salut în ziua de Ispas sunt sub influenţa creştinismului: „Hristos S-a Înălţat!“ şi „Adevărat S-a înălţat!“.
Se spune că în drumul lor din mormintele părăsite spre cer la Joimari, unele spirite ale morţilor se pot însă rătăci. Rămânând pe Pământ, acestea devin moroi sau strigoi care provoacă rele animalelor, în special vacilor cu lapte şi oamenilor.
Practici magice pentru apărarea de rele de Paștele Cailor
“De aceea, oamenii obişnuiesc în noaptea şi ziua de Ispas să facă numeroase practici magice de apărare: culegerea şi sfinţirea florilor, frunzelor şi ramurilor plantelor de alun, nuc, leuştean, paltin, lovirea vitelor şi oamenilor cu leuştean, sunatul din buciume să nu se prindă farmecele şi să alunge relele, încingerea peste mijloc (brâu) a fetelor şi femeilor cu leuştean, îmbunarea spiritelor morţilor cu ofrande bogate, vrăji şi descântece”, spune Ani Topârceanu, şef Birou Etnografie şi Folclor din cadrul Muzeului Dunării de Jos Călăraşi.
Ziua de Ispas este hotar pentru diferitele activităţi economice: se încheie semănatul plantelor, în special al porumbului, se urcă boii şi juncanii la păşunile montane şi se însemnează mieii prin crestarea urechilor România.
Divertisment
Prigoria, un plus de culoare pentru avifauna judeţului Alba
Prigoria, un plus de culoare pentru avifauna judeţului Alba
Prigoria este una dintre cele mai colorate păsări de la noi din țară, prezentă şi în avifauna judeţului Alba.
Este o specie de mărime medie, cu o deschidere a aripilor între 36 şi 40 de centimetri și o lungime a corpului între 25 şi 29 de centimetri. Coloritul este foarte viu, în culori contrastante, făcând astfel să fie ușor de recunoscut. Are galben pe gât, albastru pe coadă și pe aripi, roșu-brun pe cap și pe spate și turcoaz pe piept.
Este singura specie a familiei Meropidae din România, majoritatea speciilor din această familie întâlnindu-se în Africa. La noi este un vizitator de vară, ce sosește în luna mai și pleacă la sfârșitul lunii august sau începutul lunii septembrie.
Este o specie insectivoră și se hrănește în special cu albine și alte insecte zburătoare.Prigoriilor le place să rămână așezate pe un copac sau un tufiș, de unde au o bună vedere asupra zonei de hrănire. Când văd o insectă se reped spre ea și o prind din zbor. Se spune că o prigorie poate observa o albină de la 60 de metri.
Preferă habitatele deschise și calde, cu maluri abrupte și uscate, formate din argilă, nisip, piatră moale, pentru săparea galeriilor și a cuibului. Au instinct gregar, formând colonii relativ numeroase.
Este o specie de interes național care necesită o protecție strictă.
sursa: facebook Consiliul Judeţean Alba
foto: pasaridinromania.sor.ro
Divertisment
Bazinul acoperit de înot din Blaj, redeschis de marți, 8 octombrie
Bazinul acoperit de înot din Blaj, redeschis de marțea viitoare
Tineret
Voluntarii ASCOR, ghizi pentru tinerii din Tabăra de Vară de la Găbud în Cetatea Alba Carolina
Voluntarii ASCOR, ghizi pentru tinerii din Tabăra de Vară de la Găbud în Cetatea Alba Carolina
În perioada 18-23 august 2024, la Schitul „Sfântul Ioan Evanghelistul” de la Găbud s-a desfășurat Tabăra de vară creștin-ortodoxă intitulată „Vară de poveste. În pas de supererou”, destinată copiilor cu vârsta cuprinsă între 9 și 12 ani.
Evenimentul, proiect al Asociației Start Up Ed, a fost organizat prin programul „Școala de la Găbud”, având ca scop petrecerea timpului liber într-un spirit ortodox. Activitățile au cuprins ateliere cu povești, ateliere de comunicare, ateliere practice și de învățare nonformală, drumeții, jocuri, dar și participarea la programul liturgic al Schitului „Sfântul Ioan Evanghelistul” din Găbud.
Joi 22 august, tinerii au vizitat Cetatea Alba Carolina, unde i-au avut ca îndrumători, gazde și prieteni pe voluntarii ASCOR Alba Iulia, care au organizat itinerariul și au călăuzit pașii copiilor pe toată durata zilei. Tinerii au vizitat Catedrala Reîntregirii și Încoronării, dar și Muzeul Național al Unirii, unde au fost primiți de către istoricul Dragoș Ursu. Acesta i-a ajutat să descopere tezaurul istoric românesc din vechiul Bălgrad, oferindu-le amănunte prețioase despre Marea Unire de la 1918 și Încoronarea Regilor Ferdinand I și Maria.
Momentele favorite ale copiilor au fost plimbarea cu bus-ul prin Cetatea Alba Carolina, dar și degustarea înghețatei cu care cei mici au fost răsplătiți pentru atenția de care au dat dovadă la muzeu.
foto: Alexandru Samuel Popa
-
Știriacum 4 zile
Cum se salută românii și câte forme de salut există: 21 noiembrie, Ziua mondială a salutului
-
Știriacum 4 zile
No, Servus ! De unde vine salutul ardelenilor: 21 noiembrie, Ziua mondială a salutului
-
Știriacum 5 zile
TRADIŢII şi OBICEIURI de 21 noiembrie: Intrarea în biserică a MAICII DOMNULUI (OVIDENIA)
-
Știriacum o zi
De ce bat clopotele la biserică: Un obicei care datează de sute de ani
-
Știriacum o săptămână
Costumul popular din Apuseni: Păstrează unitatea portului românesc prin piesele ce îl compun
-
Știriacum o săptămână
Top 10 locuri de vizitat toamna: Casa de Piatră, cătun din Parcul Natural Apuseni, între destinațiile recomandate
-
Știriacum 4 zile
De când începem să cântăm colinde: Potrivit tradiției, din 21 noiembrie e voie a se cânta despre nașterea Domnului, odată cu sărbătorirea Intrării în Biserică a Maicii Domnului
-
Știriacum 2 săptămâni
Lăsata Secului în Postul Crăciunului: Tradițiile și obiceiurile zilei de 14 noiembrie