Știri

Camil Velican, primul primar român al orașului Alba Iulia, de după Marea Unire din 1918

Publicat

acum 2 ani

în

01/12/2022

Camil Velican a fost primul primar al orașului Alba Iulia după Unirea din 1918 și apoi prefectul care a pregătit Încoronarea de la Alba Iulia.

Camil Velican s-a născut la 18 decembrie 1878 la Târgu Mureş, fiind fiul judecătorului Alexandru Velican şi al Mariei Târlea – înrudită cu harnicul episcop Vasile Hossu din Gherla şi cu viitorul cardinal Iuliu Hossu

A urmat şcoala primară la Alba Iulia, iar liceul la Blaj. Cu studii universitare la Cluj şi Budapesta, în anul 1903, s-a înscris la baroul din Alba Iulia, unde a activat, ca avocat, până la sfârşitul vieţii sale.

În capitala Ungariei a activat ca membru al societăţii de lectură “PETRU MAIOR“, înfiinţată din iniţiativa studenţilor români aflaţi la Universitatea din Budapesta, în scopul luptei pentru cultivarea spiritului naţional, prin promovarea limbii romane şi a istoriei neamului, pentru păstrarea sufletului romanesc, cum spunea Nicolae Iorga, prin serbări, luări de poziţie în presa şi conlucrare cu deputaţii români din Parlamentul Ungar. Ca tânăr avocat şi-a dovedit dragostea şi profunda înţelegere pentru suferinţele neamului, apărând în pledoariile sale cele trei cazuri de romani întemniţaţi pentru recitarea poeziei Doina de Mihai Eminescu, precum şi altele în care românii erau acuzaţi de naţionalism.

Ca moment culminant al activităţii sale menţionez participarea sa directă la evenimentele de la sfârşitul anului 1918 şi apoi, în anii ce au urmat, la ridicarea prin cultură şi civilizaţie, dar şi pe plan economic a nivelului de trai al poporului nostru. A urmat cu consecvenţă afirmarea idealului naţional, contribuind cu fermitate la realizarea acestuia.

Membru activ al Partidului Naţional Roman, la întoarcerea sa de pe frontul italian, în noiembrie 1918, a avut o întrevedere cu Iuliu Maniu, la Viena, de la care a primit dispoziţia de a merge la Arad, unde se mutase sediul Consiliului Naţional Roman Central, pentru a se pune la dispoziţia acestuia în vederea Convocării Marii Adunări Naţionale la Alba Iulia, pe data de l Decembrie 1918 şi pentru realizarea legăturilor cu populaţia română din Transilvania, Banat, Crişana şi Maramureş. Reîntors la Alba Iulia pe data de 8 noiembrie 1918, unde la 4 noiembrie se constituise Garda Naţionala (în scopul menţinerii ordinii în acesta perioadă de vid de putere) şi Consiliul Naţional Roman din oraş, Dr. Camil Velican a fost cooptat de CNR local, în cadrul căruia a luptat cu energie şi abnegaţie pentru înfăptuirea şi organizarea zilei de 1 Decembrie 1918. În acele zile a mai primit sarcina de a întâmpina trupele germane ale mareşalului Mackensen aflate în retragere din România, obţinând acordul ca trupele germane sa ocolească oraşul Alba Iulia pentru a nu tulbura buna desfăşurare a Mari Adunări Naţionale şi a Marii Adunări Populare Româneşti.

Casa familiei Velican a devenit unul din principalele locuri stabilite pentru primirea delegaţilor şi de întâlnire a fruntaşilor ardeleni în vederea organizării zilei de l Decembrie. Consfătuirile începeau de dimineaţa şi adesea se terminau târziu în noapte. Paza era asigurata de căpitanul Medrea, din partea Gărzilor Naţionale şi de Ovidiu Gritta, viitorul căpitan al Politiei Alba Iulia.

A fost aleasă acestă casă deoarece era încăpătoare, clădirile instituţiilor din oraş fiind ocupate de autorităţile administraţiei austro-ungare. Un alt criteriu a fost acela că familia Velican avea vechi relaţii cu luptătorii marcanţi pentru cauza Unirii.

Alături de ceilalţi membrii, Camil Velican, delegat de CNR local în Consiliul de Organizare a zilei de l Decembrie, a depus o munca asiduă pentru buna desfăşurare a evenimentelor.

În ziua de 1 Decembrie, zi de imens entuziasm şi de nedescrisă bucurie, s-a instituit Marele Sfat Naţional Român, alcătuit din 212 membrii, reprezentanţi ai PNR, ai celorlalte partide, ai clerului, cât şi ai claselor sociale. Aceştia au ales un comitet de conducere numit CONSILIU D1RIGENT al Transilvaniei, Banatului, Crişanei, Maramureşului şi al tuturor ţinuturilor locuite de români, cu puteri guvernamentale provizorii, îndreptăţit de a dispune, în numele său, reorganizarea teritorială, până la Adunarea Constituţională de la Bucureşti.

În casa avocatului Camil Velican a avut loc şedinţa de constituire a Consiliului Dirigent, cu depunerea jurământului de credinţă faţă de Marele Sfat Naţional, şi discutarea altor probleme organizatorice. Consiliul Dirigent a funcţionat aici, până la strămutarea sa la Sibiu, pe 4 decembrie 1918.

În semn de mulţumire pentru deosebita solicitudine a gazdelor Iuliu Maniu le-a adresat o carte poştala cu semnăturile a 12 dintre membrii Consiliului Dirigent. N-au semnat episcopul Iuliu Hossu, episcopul Miron Cristea, Alexandru Vaida Voievod, Vasile Goldiş şi Ştefan Cicio Pop, aceştia fiind la Bucureşti pentru prezentarea către Regele Ferdinand a actului Unirii. În semn de amintire a acestui măreţ eveniment, Iuliu Maniu a mai dăruit gazdelor peniţa sa de aur, cu care a semnat actul Unirii la 1 Decembrie 1918.

Prin hotărârile din 3 decembrie, Camil Velican a fost numit primar al Albei Iulia, iar în ziua de 5 decembrie şi-a preluat funcţia, devenind primul primar roman din Ardealul realipit Patriei, funcţie pe care, alături de cea din CNR, a onorat-o cu prisosinţă, printr-o muncă asiduă şi plină de dăruire.

A început activitatea ca primar cu preluarea instituţiilor de stat, a bibliotecii şi a muzeului, pentru a le proteja patrimoniul. O atenţie deosebită a acordat preluări şcolilor, pentru ca acestea să-şi înceapă activitatea cât mai curând. Toate trebuiau renovate şi amenajate, ceea ce era foarte costisitor şi presupunea o muncă susţinută. Trebuiau selecţionaţi profesori cu pregătire şi funcţionari disciplinaţi. Denumirile străzilor şi ale firmelor trebuiau schimbate, dar mai erau multe alte deziderate ale populaţiei, între care şi aducerea la Alba Iulia a prefecturii din Aiud. Fruntaşii români au luat în evidenţă încă de pe atunci o seama de proiecte, care, rând pe rând, se vor realiza în anii următori, cum ar fi: alegerea oraşului Alba Iulia ca loc de încoronare a suveranilor ca rege şi regină a tuturor romanilor, în care scop trebuia construită o catedrală a Unirii, un muzeu de istorie românesc şi o statuie ecvestră a lui Mihai Viteazul. Tot primarului i-a revenit organizarea primirii armatei române şi instalarea acesteia în Cetate. A urmat primirea oficială, cu festivitatea de rigoare, a familiei regale, cu ocazia vizitei în Ardeal. Acest eveniment a fost consemnat de Radu Cosmin, în cartea Prin Ardeal. Pentru culturalizare a angajat artişti de frunte ai Teatrului Naţional şi a operei Române din Cluj pentru spectacole şi concerte. Astfel, a venit la Alba Iulia Zaharia Bârsan cu piesa sa Trandafirii Roşii, în interpretarea autorului şi a soţie sale, Olimpia Bârsan. Au mai venit să cânte artişti reputaţi ai Operelor din Bucureşti şi Viena, acum angajaţi ai Operei din Cluj abia înjghebată ca: Acca de Barbu şi Lya Pop, mult admirată pentru rolul principal din Carmen, apoi Ştefan Mărcuş şi Nicu Apostolescu. Cu toţii au fost primiţi cu bucurie şi răsplătiţi cu aplauze şi ovaţii.

În anul 1922, dr. Camil Velican a fost numit prefect, funcţie pe care a îndeplinit-o până în 1926 cu profesionalism, demnitate şi cinste.

În acestă calitate s-a preocupat cu mare răspundere de reorganizarea agriculturii şi definitivarea împroprietăririi ţăranilor, începută în anul 1921, reuşind în scurt timp şi cu cheltuială minimă să mărescă randamentul pământului, angajând în judeţ şi legumicultori bulgari, recunoscuţi pentru priceperea şi experienţa lor.

Ca prefect, s-a achitat şi de nobila sarcină de a definitiva pregătirile şi de a organiza festivităţile încoronării Regelui Ferdinand şi a Reginei Maria la Alba Iulia.

Neobositul Dr. Camil Velican a fost vicepreşedintele Baroului Alba şi reprezentantul acestuia în Uniunea Barourilor din România, iar pe plan politic organizatorul Partidului Naţional Liberal din Judeţul Alba, filială care a devenit una dintre cele mai puternice din ţară şi pe care a reprezentat-o în Parlament până la sfârşitul vieţii sale.

În urma acestor merite, dr. Camil Velican a fost onorat cu numeroase decoraţii şi medalii, ca răsplată a muncii sale susţinute, dusă cu vrednicie şi onestitate, spre binele ţării:

– Ordinul Ferdinand I;

– Coroana Românie în grad de Comandor;

– Steaua României în grad de Ofiţer;

– Vulturul;

– Răsplata Muncii cl. I;

– Meritul; Comercial şi Cultural.

Sufletul său a fost atât de generos şi conştiinţa de a-şi îndeplinii datoria cu cinste atât de puternică încât nu şi-a dat seama ca îi vor fi depăşite resursele sale fizice

Astfel, doar la etatea de abia 58 de ani, inima sa generoasă a încetat să mai bată (1937).

Sursa.dacoromania-alba.ro

Publicitate

Știri

APRILIE, Prier: Datini, tradiții și obiceiuri românești

Publicat

acum 3 zile

în

31/03/2025

Simona Lodroman

Prier înseamnă timp favorabil, prielnic atât pentru semănatul holdelor dar și pentru turmele de animale. Datini, tradiții și obiceiuri românești, în luna aprilie

Conform tradiției populare românești, luna aprilie se mai numește și „Prier”. Această denumire populară, a lunii aprilie, provine de la verbul “a prii” și înseamnă timp prielnic pentru semănături, ori lucrări în gospodărie .

Când vremea este înșelătoare, cu timp friguros și secetos pentru lucrările de primăvară, aprilie anunță sărăcie și se numește și ”Traistă-n băț”. De fapt, în spiritualitatea populară se și spune că ”Prier priește, dar și jupuiește!”, aluzie la zilele capricioase, cu timp potrivnic lucrărilor de sezon. În această lună se continuă semănatul de primăvară, început în martie. Acum se închid țarinile, ceea ce înseamnă că oile și vitele nu mai au voie să pască libere iar pășunatul devălmaș este întrerupt pentru câteva luni, se formează turmele, se repară gardurile țarinilor, se tund oile înainte de a fi urcate la munte etc. Se mai spune, despre luna aprilie, că este o lună capricioasă în care vremea va fi ori geroasă, ori călduroasă. Totodată, în luna lui aprilie se fac prevestiri ale vremii ce va urma, astfel se nasc o parte din superstițiile acestei luni.

Dacă în luna lui Prier este vreme frumoasă și călduroasă, atunci luna mai va avea vreme rece, cu înghețuri; Dacă la Prier este vreme posomorâtă și rece, atunci luna lui mai va avea vreme frumoasă și călduroasă; Negura de la răsărit, din luna aprilie, e semn bun pentru anul în curs; Dacă în aprilie tună și fulgeră, atunci nu există motive să ne temem de ger; Vremea frumoasă din luna aprilie ne va aduce o vară furtunoasă, etc.

Veseli de 1 aprilie – superstiții de 1 aprilie

Ziua Păcălelilor şi Ziua internațională a păsărilor. Dar pe noi ne interesează primul aspect. De unde vine? Cum se … manifestă? şi ce superstiții avem de 1 Aprilie?
Ziua de 1 Aprilie a fost întotdeauna un prilej de distracție şi cum e sănătos să râzi, ne bucurăm şi noi când avem prilejul. Se pare că originile acestei zile se regăsesc, ca multe alte obiceiuri, în schimbarea calendarului gregorian. Se spune că, odată cu această schimbare, mulți nu s-au putut obişnui cu noile date ale sărbătorilor. Și atunci, în timpul lui Carol al IX-lea, mulți neadaptați sărbătoreau Anul Nou la… 1 Aprilie! Cei ce sărbătoreau astfel erau numiți „nebuni de Aprilie”. Apoi obiceiul s-a perpetuat până-n zilele noastre, pierzându-şi semnificația inițială şi păstrând doar… ”nebunia”. Pentru că e o nebunie veselă şi plăcută! Superstiţia spune că păcăleala de 1 Aprilie trebuie făcută până la ora 12:00, cele după această oră, se zice că aduc ghinion. Tot o superstiţie spune că în ziua de 1 Aprilie nu se fac căsătorii, pentru că: ori acestea nu durează, se destramă, ori soţul va fi „sub papuc”. La noi, se spune că dacă nu păcăleşti pe nimeni de 1 Aprilie, tot anul până la celălalt 1 Aprilie vei fi tu cel păcălit. Tot anul? Nu-i cam mult? Dar dacă aşa zice superstiţia, să ne grăbim să păcălim pe cineva. Pardon: ce vă spunem mai jos nu-i păcăleală.

Sărbătoarea Floriilor – tradiții și obiceiuri

Intrarea Domnului în Ierusalim sau Floriile este prima sărbătoare cu dată schimbătoare din calendarul anului bisericesc. Totodată, Floriile deschid ciclul sărbătorilor pascale, care se încheie la Înălțarea Domnului. În ziua de Florii există obiceiul de a merge la Biserică cu ramuri de salcie înmugurite, pentru a fi sfințite de către preot. Conform tradiției creștine, obiceiul ne amintește de intrarea triumfală a Domnului în Ierusalim, înainte de Patimi, când a fost întâmpinat de mulțime cu ramuri de măslin și crenguțe de palmier sau flori. Crenguțele de salcie vor fi împărțite credincioșilor ce au participat la slujba de Florii. Aceștia vor lua crenguțele acasă și le vor pune la geamuri, la uși și la porți pentru a le apăra casele de rele și necazuri. În unele zone ale țării, oamenii de la sate se încing cu ramurile de salcie, peste mijloc, deoarece se spune că acest ritual îi apără de boli și îi face mai robuști. Exista și obiceiul ca părinții sa-și lovească copiii cu nuielușa de salcie, când veneau de la biserică. Credeau că așa vor crește sănătoși și înțelepți. Oamenii le puneau și pe pomii fructiferi, pentru a-i ajuta să rodească. Exista credința că abia acum pomii prind putere să rodească. De aceea, nu se plantau pomi înainte de Florii, de teama ca aceștia să nu rămână fără rod. În ziua de Florii, stupii erau împodobiți cu ramurile de salcie sfințite, ca albinele să se bucure de binecuvântarea divină. În unele sate, mâțișorii erau aruncați în curte când începea să bată grindina. Însă, ramurile de salcie aveau în principal menirea de a-i feri pe oameni de duhurile necurate, sau erau utilizate și în scopuri terapeutice, oamenii înghițeau mâțișori de pe ramura de salcie, pentru a fi feriți de diferite boli. Un alt obicei, întâlnit în ziua de Florii, este acela de a trece pe la mormintele rudelor pentru a le agăța de cruci crenguțele de salcie, astfel aceștia vor ști că Paștele se apropie. Tot în ziua de Florii, șnurul de mărțișor se va agăța într-un copac înmugurit sau înflorit pentru a avea sănătate și belșug în anul ce urmează. Totodată, ziua de Florii este prilej de sărbătoare pentru cei cu nume de flori, deoarece își serbează onomastica.

Obiceiul Lazaritelor

Înainte de a intra în Ierusalim, Hristos l-a înviat pe Lazăr. Învierea lui Lazăr este simbolul învierii viitoare a neamului omenesc. În popor se crede că Lazăr era un fecior tânăr, fratele fetei care s-a căsătorit cu Dragobete, Cap de Primăvară. Potrivit tradiției, într-o sâmbătă Lazăr a plecat cu oile la păscut, lăsând-o pe mama sa să facă plăcinte. Urcând întru-un copac să ia muguri pentru animale, își aduce aminte de plăcinte. Se grăbește să coboare, cade și moare. Potrivit legendei că Lazăr ar fi murit de dorul plăcintelor, exista obiceiul ca în această sâmbătă, femeile de la țară să facă ofranda de pomenire a morților împărțind plăcinte de post. Profesorul Ion Ghinoiu afirma că în ajunul sau sâmbăta Floriilor, se efectua un ceremonial complex, numit Lazarita, care era structurat după modelul colindelor. Ion Ghinoiu afirma că Lazarita era un ceremonial la care participau numai fetele. „Una din fete, numita Lazarita, se îmbrăca în mireasă și colinda împreună în fața ferestrelor caselor unde au fost primite. Lazarita se plimba cu pași domoli, înainte și înapoi, în cercul format de colindătoarele care povestesc, pe o melodie simpla, drama lui Lazăr sau Lazarica: plecarea lui Lazăr de acasă cu oile, urcarea în copac pentru a da animalelor frunza, moartea neașteptată prin căderea din copac, căutarea și găsirea trupului neînsuflețit de către surioarele lui, aducerea acasă, scăldatul ritual în lapte dulce, îmbrăcarea mortului cu frunze de nuc, aruncarea scaldei mortului pe sub nuci”.

Sărbătoarea dinților

Ziua de 11 aprilie este dedicată Sfântului Antipa, despre care oamenii din popor cred că vindecă durerile de dinți și măsele. Sfântul Antipa s-a rugat pentru cei care îi vor face pomenire să fie feriți de patimi și de alte boli, între care și nesuferita durere a dinților.

Sursa:azm.gov.ro, sursa foto:dragusanul.ro

Citește mai mult

Știri

Ziua Păcălelilor: Originea acestei zile și cum este sărbătorită în alte țări. Nimeni nu are voie să se supere pe 1 aprilie

Publicat

acum 3 zile

în

31/03/2025

Simona Lodroman

De Ziua Păcălelilor nimeni nu are voie să se supere: Care este originea zilei

În fiecare an, la 1 aprilie, oamenii din lumea întreagă marchează Ziua păcălelilor, cunoscută și ca Ziua păcălitului sau Ziua nebunilor, când fiecare încearcă, cu mai mult sau mai puțin succes, să-i facă o șotie colegului, prietenului, vecinului, unui membru de familie, mai exact, toată lumea păcălește pe toată lumea.

Celebrarea Zilei Pacalelilor isi are originile in Franta, in secolul al XVI-lea, cand a fost adoptat calendarul Gregorian, care a mutat Anul Nou de la 1 aprilie la 1 ianuarie. Vestea noului calendar s-a raspandit incet iar cei care continuau sa sarbatoreasca anul nou de 1 aprilie era considerati ″pacalitii de 1 aprilie″.

In Franta, 1 APRILIE, ZIUA PACALELILOR, este numita Poisson d’Avril, adica „pestele de aprilie”, cu referire la un peste tanar, usor de capturat. Francezii obisnuiesc sa-si pacaleasca prietenii lipind-le pe spate un peste de hartie. In momentul in care cineva descopera farsa, acesta trebuie sa strige „Poisson d’Avril!”.

Timp de 200 de ani, practica farselor de 1 APRILIE, ZIUA PACALELILOR, s-a raspandit in Anglia si in Statele Unite. Toate farsele trebuie sa fie facute pana la ora pranzului. Orice farsa facuta dupa aceasta ora va aduce ghinion farsorului.

ZIUA PACALELILOR, 1 APRILIE – Cei care nu raspund cu zambetul pe buze unei farse facute de vor fi urmariti de ghinion tot anul. Barbatii pacaliti de o femeie frumoasa de Ziua Pacalelilor vor ajunge sa o ia de nevasta, sau, daca barbatul este casatorit, cei doi vor ramane prieteni foarte buni.

Originea acestui obicei nu este cunoscută cu exactitate. Unii consideră că aceasta este legată de schimbarea anotimpului, în timp ce alții cred că provine de la adoptarea noului calendar. Ipoteza acceptată de majoritate, însă, susține că obiceiul păcălelilor de 1 aprilie a apărut în vestul Europei, pe la jumătatea secolului al XVI-lea, conform site-ului www.infoplease.com. În vechiul calendar iulian, Anul Nou se sărbătorea la 1 aprilie, dar în 1582, papa Grigorie al XIII-lea a făcut trecerea de la vechiul calendar iulian la noul calendar, care avea să-i poarte numele — calendarul gregorian, sărbătoarea Anului Nou mutându-se de atunci pe 1 ianuarie. Oamenii au avut probleme în a se obișnui cu noua dată a acestei sărbători și au continuat să-și trimită felicitări și să-și facă urări tot pe 1 aprilie. Cei care continuau să sărbătorească Anul Nou la 1 aprilie au fost numiți „nebuni de aprilie”, de unde și denumirea de Ziua nebunilor (April Fools’ Day) sau Ziua păcălelilor. Cu timpul, felicitările trimise pentru Anul Nou la 1 aprilie au început să fie considerate farse, fiind însoțite adeseori de cadouri hazlii, relatează Agerpres.

Ziua de 1 aprilie este recunoscută ca Zi a păcălelilor în majoritatea țărilor lumii. Marcată mai întâi în Europa, a trecut peste ocean și s-a răspândit apoi în majoritatea țărilor de pe glob. Este totuși sărbătorită cu preponderență în Europa și în America și mai puțin de civilizațiile orientale.

La noi în țară, Ziua păcălelilor se sărbătorește începând cu secolul al XIX-lea. Potrivit site-ului www.istorie-pe-scurt.ro, se obișnuiește ca farsele să fie făcute până la ora prânzului, altfel acestea aduc ghinion păcăliciului. Tradiția spune că dacă o fată frumoasă reușește să te păcălească, trebuie să o iei de nevastă sau măcar să fii prietenul ei. Dar nu este indicat să te căsătorești la 1 aprilie, pentru că bărbatul însurat în această zi va fi toată viața sub papucul nevestei. Copiii născuți la 1 aprilie vor avea succes pe aproape toate planurile, dar ar fi bine să stea departe de jocurile de noroc.

Prin celebrarea acestei sărbători, ziua de 1 aprilie devine un prilej de bucurie și de distracție pentru toți cei care au simțul umorului, sau, așa cum spunea scriitorul Mark Twain, „ziua de 1 aprilie este ziua în care ne amintim ce suntem în celelalte 364 de zile ale anului”.

Alte superstitii de 1 APRILIE – ZIUA PACALELILOR:

=> In regiunea Tirol, din Elvetia, un manunchi de paie este ingropat de 1 APRILIE, pentru ca recolta sa fie bogata in sezonul urmator.

=> Copiii nascuti de ZIUA PACALELILOR vor fi norocosi in afaceri, dar vor fi urmariti de ghinion la jocurile de noroc.

=> Indragostitii nu ar trebui sa se casatoreasca pe 1 APRILIE, pentru ca mariajul nu va functiona, ori pentru ca femeia va fi “cocosul” in familie.

=> Cel care nu va pune la cale o farsa de ZIUA PACALELILOR va fi pacalit pentru tot restul anului.

Citește mai mult

Știri

Digitalizare a Serviciului de Ambulanță Județean Alba: Licitație pentru achiziții de peste 2,8 milioane de lei

Publicat

acum 3 zile

în

31/03/2025

Simona Lodroman

Digitalizare a Serviciului de Ambulanță Județean Alba

Serviciul de Ambulanță Județean Alba a lansat în Sistemul Electronic de Achiziții Publice (SEAP) o procedută de achiziție derulată în cadrul unui amplu proiect de digitalizare finanțat prin PNRR.

Achiziția are o valoare totală estimată de peste 2,8 milioane de lei.

Serviciul de Ambulanță Județean Alba a semnat, la sfârșitul lunii septembrie 2024, contractul de finanțare pentru implementarea proiectului ”Digitalizarea Serviciului de Ambulanță Județean Alba”.

Scopul proiectului este implementarea unui sistem informatic integrat printr-un ansamblu arhitectural digital ce îmbină în mod armonios echipamentele hardware și aplicațiile software.

Obiectivele proiectului sunt îmbunătățirea/dezvoltarea rețelelor de comunicații și a infrastructurii IT și hardware la nivelul instituției și implementarea unui software non-clinic integrat și interoperabil.

Achiziția în curs cuprinde echipament si accesorii pentru computer, computere portabile, computer de birou, surse de alimentare electrică continuă, echipament de rețea, pachete software pentru editare de text, servere și servicii de instalare de computere și de echipament de procesare a informațiilor.

Data limită pentru primirea ofertelor este 28 aprilie.

Citește mai mult

Știriacum 2 săptămâni

Ăștia sunt ardelenii: Care sunt expresiile folosite în Ardeal

Știriacum 4 zile

Cetatea Trascăului din comuna Rimetea, Alba, loc încărcat de istorie și de legende: Povestea maiestuoaselor fortificații

Știriacum 2 săptămâni

Țara Moților, inima Apusenilor: Cătune, peșteri, legende, obiceiuri, atrag turiștii aflați în căutare de peisaje de poveste

Știriacum 2 săptămâni

Nume românești despre care nu știai că simbolizează flori

Știriacum 3 zile

APRILIE, Prier: Datini, tradiții și obiceiuri românești

Știriacum 6 zile

Cugireana, trenul care a făcut naveta 100 de ani între Teiuș și Cugir: Cândva, cel mai lung tren de călători din Europa, ducea zilnic până la 10.000 de navetişti

Știriacum 5 zile

Povestea lui Mihăilă Gritta, legenda din Apuseni: Minerul din Roșia Montană a extras din baia ”Despicata” tone de aur, ridicând biserici și școli pentru românii din partea locului

Știriacum 2 săptămâni

23 martie, Ziua Mondială a Meteorologiei: La Alba Iulia a funcționat cea mai veche stație meteo din România, mai bine de 100 de ani

Radio Unirea FM

Camil Velican, primul primar român al orașului Alba Iulia, de după Marea Unire din 1918

Camil Velican a fost primul primar al orașului Alba Iulia după Unirea din 1918 și apoi prefectul care a pregătit Încoronarea de la Alba Iulia.

Ultimele știri la Radio Unirea FM

S-ar putea să te intereseze și

Știri

APRILIE, Prier: Datini, tradiții și obiceiuri românești

Prier înseamnă timp favorabil, prielnic atât pentru semănatul holdelor dar și pentru turmele de animale. Datini, tradiții și obiceiuri românești, în luna aprilie

Ultimele știri la Radio Unirea FM

Știri

Ziua Păcălelilor: Originea acestei zile și cum este sărbătorită în alte țări. Nimeni nu are voie să se supere pe 1 aprilie

De Ziua Păcălelilor nimeni nu are voie să se supere: Care este originea zilei

Ultimele știri la Radio Unirea FM

Știri

Digitalizare a Serviciului de Ambulanță Județean Alba: Licitație pentru achiziții de peste 2,8 milioane de lei

Digitalizare a Serviciului de Ambulanță Județean Alba

Ultimele știri la Radio Unirea FM

Știri

APRILIE, Prier: Datini, tradiții și obiceiuri românești

Ziua Păcălelilor: Originea acestei zile și cum este sărbătorită în alte țări. Nimeni nu are voie să se supere pe 1 aprilie

Politică

Digitalizare a Serviciului de Ambulanță Județean Alba: Licitație pentru achiziții de peste 2,8 milioane de lei

Echipamente digitale pentru Școala Gimnazială Drașov: Licitație lansată în SEAP

Administrație

Lucrările înaintează în forță pe Drumul Județean 107K Întregalde-Bârlești (intersecție cu Transapuseana)

Lucrările la noua Grădiniță 16 din Alba Iulia, recepționate: Din toamnă, spații și dotări moderne pentru 160 de preșcolari

Știri din Alba

Educație și Cultură

Liceul Teoretic Teiuș, Alba, partener al programului Bookster în școli

Calificare la faza națională a Olimpiadei de Limba și Literatura Română și premii importante la etapa județeană pentru elevii Colegiului Militar din Alba Iulia

Eveniment

Expoziția trilingvă „Andreanum 800 de ani – Lege și Constituție la Sașii Transilvăneni” + 100 de Ecouri Locale, la Palatul Principilor Transilvaniei din Alba Iulia

26 martie: Ziua mondială de luptă împotriva epilepsiei

Sănătate

Humus, rețeta minune în perioada de post: Ce este și ce beneficii are

Noi investiții pentru diagnosticul cancerului, la Spitalul Județean de Urgență din Alba Iulia: Licitație pentru dotarea Laboratorului de Genetică și Diagnostic Molecular

Social Economic

Înscrieri în clasa pregătitoare 2025: Cererile-tip pot fi depuse în perioada 31 martie – 6 mai

Locuri de muncă în Alba: 510 job-uri vacante, la data de 11 martie 2025. Cine angajează și ce posturi sunt

Divertisment

Mesaje de 8 MARTIE: Felicitări și urări de ZIUA FEMEII

„Să iubim și românește”: După sărutul de Valentine`s Day urmează „pupatul” de Dragobete

Stiri din alte ziare

Articole Similare

radiounireafm, radio alba iulia, radio alba