Știri
Bugetare Participativă în Alba Iulia: Cinci proiecte vor fi implementate în 2021
Sesiunea I a Bugetării Participative în Alba Iulia a mai parcurs o etapă importantă, astfel încât avem câștigătorii desemnați în urma voturilor acordate în perioada 1-30 noiembrie. Cinci proiecte întrunesc condițiile prevăzute în regulament și vor fi implementate în 2021, ca urmare a propunerilor și susținerii cetățenilor municipiului Alba Iulia.
Iată câștigătorii:
- Centru de inovare al orașului – 789 voturi (buget – 700.000 lei)
- Pauza de joacă – Centru de activități în aer liber – 679 voturi (buget – 90.000 lei)
- Rugby – sănătate și educație prin sport – 218 voturi (buget – 36.000 lei)
- Marcare trecere de pietoni și montare limitatoare de viteză – 80 voturi (buget – 14.000 lei)
- Aer mai curat la Alba Iulia – amplasarea de standuri verzi pentru purificarea aerului – 61 voturi (buget – 150.000 lei)
Menționăm că deși cel de-al 5-lea proiect a fost clasat în urma voturilor pe locul 7, a fost desemnat câștigător datorită bugetului care se încadrează în diferența de bani dintre bugetul total alocat programului de bugetare participativă și bugetele primelor 4 proiecte. Proiectele de pe locurile 5 și 6 au fiecare câte un buget estimat de 1.000.000 de lei, astfel încât nu s-ar putea atinge obiectivele acestora.
Bugetarea participativă este doar un pas care ajută la punerea în scenă a dorințelor cetățenilor și a nevoilor pe care aceștia le resimt, însă, judecând după numărul de proiecte depuse și susținerea acestora acordată prin vot, realizăm cât de important este acest pas. Pare deja un clișeu când spunem că orice administrație publică locală trebuie să lucreze în sprijinul cetățeanului, însă atunci când cetățeanul este implicat și consultat cu privire la nevoile pe care acesta le resimte, când participă direct în procesul de decizie, atunci o administrație publică locală este cu adevărat partenerul comunității.
Ne bucură foarte mult participarea albaiulienilor la această primă sesiune, iar de acum, responsabilitatea implementării proiectelor câștigătoare rămâne în sarcina noastră, a primăriei, bineînțeles, avându-i aproape pe cei care le-au pus pe hârtie.
Astfel, în 2021, Alba Iulia va avea un ”centru de inovare al orașului” la propunerea lui Mihai-Marius Mermezan. Un centru de dezvoltare, un concept european, implementat în Alba Iulia va oferi oportunități noii generații tinere din Alba Iulia creând contact direct între asociații, respectiv companii de mare/mică anvergură și tinerii actuali cu vârste cuprinse între 16 și 30 de ani, pentru a stabili siguranța creșterii exponențiale a populației tinere la nivel local.
Laura Pandor-Iviniș propune un ”centru de activități în aer liber”, care va fi implementat în curtea Școlii Gimnaziale ”Vasile Goldiș”. Dincolo de curricula științifică, procesul de învățare continuă însă și în recreație, acolo unde jocul dezvoltă abilităţile naturale ale elevilor. În afară de educația formală, cea care are loc în cadrul orelor de curs clasice, e important a avea în vedere și rolul jocului în formarea cunoștințelor și deprinderilor. Joaca din curtea școlii dezvoltă personalitatea, capacităţile şi competenţele de bază ale copilului, motiv pentru care acest spațiu al școlii merită o atenție specială.
Sănătatea și educația sunt mereu în prim planul atenției fiecăruia dintre noi, iar Cotae Cristian propune copiilor și adolescenților din Alba Iulia un mijloc de socializare (petrecere a timpului liber) și de integrare prin sport, realizat prin intermediul jocului de rugby. Aspecte privind elemente ce țin de sănătatea copiilor și adolescenților sunt avute, în principal, în vedere, datorită complexității pregătirii din punct de vedere fizic, necesară unui viitor jucător de rugby. În plus, datorită complexității acestui joc – jocul de echipă cu cei mai numeroși jucători într-o echipă sportivă, adică 15, aceștia evoluând pe posturi specializate în acord cu conformația fizică a fiecărui jucător – rugbyul presupune și elemente ce țin de o pregătire psihologică aparte, compusă din cultivarea disciplinei, spirit de colegialitate, curaj, solidaritate, punerea mai presus a efortului colectiv decât cel individual, ajutorarea reciprocă, eliminarea unor posibile accese de vedetism etc.
Alin Popa propune marcarea unei treceri de pietoni care traversează strada Olteniei, la intersecția cu str. Plevnei și Ion Arion, pentru elevii care vin de la Școala ”Avram Iancu” spre str. Ion Arion (în acest moment există 2 treceri în această intersecție, însă de-a lungul străzii Olteniei – cei care doresc traversarea străzii Olteniei sunt expuși). De asemenea, montarea de limitatoare de viteză pe strada Olteniei, la prima intersecție cu str. Plevnei și apoi la intersecția străzilor Olteniei, Plevnei și Ion Arion precum și pe strada Olteniei până la sediul E-ON, a încă 2 limitatoare, datorită traficului intens și greu, a vitezei cu care se circulă și a accidentelor de pe această stradă.
Marius Rusu ne propune amplasarea de standuri verzi pentru purificarea aerului. Rolul acestora este acela de a contribui la scăderea temperaturii aerului respirabil la nivelul străzilor în sezonul cald și de a îmbunătăți calitatea aerului respirat. Pe lângă eliminarea poluării, ajută și la prevenirea eroziunilor și îmbunătățirea aspectului estetic.
Despre toate aceste proiecte, puteți afla mai multe detalii pe bugetareparticipativa.apulum.ro/proiecte/
Pe lângă pregătirea implementării proiectelor amintite, nu vom sta cu mâinile în sân și deja punem în balanță plusurile și minusurile acestei prime ediții, pentru că ne dorim ca Sesiunea II, de anul viitor, să fie îmbunătățită și în acord cu sugestiile primite de la voi. De aceea, vă încurajăm să ne scrieți pe adresa [email protected] și să ne spuneți ce ați schimba, care a fost experiența dumneavoastră cu procesul de bugetare participativă și ce propuneri aveți pentru edițiile viitoare.
Felicitări tuturor celor care au avut curajul de a pune pe hârtie viziunea lor pentru un oraș așa cum și-l doresc și de a o împărtăși concitadinilor. Felicitări tuturor acelora care au depășit rolul de spectator și au susținut prin vot proiectele propuse și felicitări celor 5 câștigători care, în 2021, își vor vedea propunerile devenite realitate!
Știri
No, Servus ! De unde vine salutul ardelenilor: 21 noiembrie, Ziua mondială a salutului
Este salutul specific sibienilor şi ardelenilor, în general…No, aşa îşi românii, saşii, maghiarii din Ardeal
Nu este o modă sau un moft, ci o tradiţie, un semn de respect faţă de cel care-ţi iese în cale. Iată istoria.
Servus!
Să luaţi aminte: Servus (în germană „servus”, în cehă „servus”, în maghiară „szervusz”, în croată „serbus” sau „servus”, în poloneză „serwus”) este o formă de salut folosită în mod familiar în Europa Centrală şi de Est, extrem de agreată, chiar împământenită în zona Ardealului.
Etimologie
Cuvântul provine din latinescul „servus”, care înseamnă „servitor”. Este o elipsă a expresiei latineşti „ego sum servus tuus” (în traducere ad litteram „eu sunt servitorul tău”, tradus şi ca „Sunt la dispoziţia ta”).
Deşi am fi tentaţi să credem că termenul „servus” provine din latină, lingviştii consideră că formula de salut, fără îndoială latinească la bază, a fost preluată la noi mult mai târziu, din limba germană (prin influenţa saşilor şi a şvabilor).
„Servus humillimus” era o formulă de salut folosită de romani şi însemna „sluga dumitale preaplecată!”. Salutul era utilizat doar între bărbaţi şi numai de la cei inferiori către superiori, termenul „servus” având semnificaţia de sclav sau rob (şerb).
Majoritatea specialiştilor consideră că termenul ar fi fost preluat în română, abia în perioada Imperiului Austro-Ungar, din germană. Aşa se explică şi faptul că formula de salut se utilizează încă, nu doar la noi, în Ardeal, ci şi în sudul Germaniei, Austria, Ungaria şi Polonia. În plus, este de remarcat că doar în Germania cuvântul şi-a păstrat forma grafică similară cu a noastră: „servus”, pe când ungurii scriu „szervusz”, iar polonezii „serwus”.
În schimb, de la maghiari am preluat formula de salut „servus tok” (atunci când se face referire la un grup de cunoscuţi) sau „szia”, formule care s-au încetăţenit.
De la cuvântul latinesc înrudit sclavus (în traducere tot „slujitor”, „servitor”) este derivat şi salutul italian ciao (din schiavo), româniazat în „ceau”, pe la Sibiu sau Timişoara.
Sursa:sibiunews.net
Știri
Municipiul Blaj a depus la ADR Centru proiectul pentru mobilitate urbană: Străzi reabilitate și modernizate, parcare supraetajată și depou pentru autobuze și microbuze
Municipiul Blaj a depus la ADR Centru proiectul pentru mobilitate urbană
Proiect pentru mobilitate urbană de 6 milione de euro, la Blaj: Străzi reabilitate și modernizate, parcare supraetajată și depou pentru autobuze și microbuze
Municipiul Blaj a depus proiectul pentru mobilitate urbană prin care mai multe străzi vor fi modernizate și reabilitate. Vor fi construite și o parcare supraetajată (Park&Ride) și un depou pentru autobuze și microbuze.
Primăria Municipiului Blaj a depus, în data de 15 noiembrie 2024, la Agenția pentru Dezvoltare Regională Centru (ADR), proiectul „Coridor Mobilitate Urbană prin Traseu Mobilitate Urbană, Amenajare Depou și Construire Park&Ride în Municipiul Blaj”.
Proiectul, în valoare de peste 6 milioane de euro, este finanțat prin Programul Operațional Regional (Regio) 2021-2027.
Fondurile europene pe această linie de finanțare sunt alocate DOAR MUNICIPIILOR, iar Blajul este al doilea municipiu, din cele peste 20 arondate ADR Centru, care a depus cerere de finanțare pe mobilitate, punctajul obținut de proiectul nostru fiind de 97 (din 100)!
În cadrul acestui proiect, vor fi reabilitate și modernizate complet străzile Clujului, Gheorghe Doja, Gării și Eroilor, va fi construită o parcare supraetajată (Park&Ride) și va fi amenajat, la intersecția străzii Clujului cu Stația de epurare, un depou pentru autobuze și microbuze.
Termenul de finalizare este anul 2030.
Știri
Cum se salută românii și câte forme de salut există: 21 noiembrie, Ziua mondială a salutului
Pe 21 noiembrie sărbătorim Ziua mondială a salutului. Salutul reprezintă un element esențial în stabilirea unor relații cu cei din jurul nostru
Salutul este o manifestare de curtoazie cu care întâmpinăm pe cineva, fiind completată de mimică, poziția corpului și ținută.
În 1973, fraţii Brian şi Michael McCormack din Omaha, statul Nebraska, SUA au lansat Ziua mondială a salutului (World Hello Day). Ei consideră că salutul reprezintă o formă de acțiune interumană și un element important în realizarea înțelegerii și păcii dintre oameni de religii, rase și naționalități diferite.
În România, forma de salut diferă în funcţie de zona geografică, ea suferind în decursul timpului şi anumite modificări. La noi în țară, forma salutului depinde de zona geografică în care te afli. Bucureștenii se salută cu “Bună”, ardelenii își spun “servus”, iar cei din Banat, Cluj și Sibiu se salută cu “ceau” sau “ciau”.
Tinerii și adolescenții mai folosesc și formule de salut precum “Salve!”, “Salutare!”, “Te sărut!”, “Pa!”, “Noroc!”, “Salut!”, “Hai, te-am pupat!”, “Salut, bărbate!”, “Hi!”, “Hai, pa!”, “Hello!”, “Sal”. Formulele de salut “Sărut-mâna”, “Bună ziua” și “La revedere” aproape au dispărut din vocabularul românilor. Mai mult decât atât, “Cum îți merge?” sau “Ce mai faci?” sunt deja considerate forme de politețe și nu forme de salut.
Mulți români încă mai folosesc saluturi religioase precum “Domnul cu tine!”, “Hristos în mijlocul nostru!” și “Doamne ajută!”. De asemenea, încă se folosesc formule specifice sărbătorilor creștinești precum “Hristos a înviat!” la care se răspunde cu “Adevărat a înviat!”. În ziua Înălțării, credincioșii creștini folosesc salutul “Hristos s-a înălțat!” și răspunsul “Adevărat s-a înălțat”.
De Ziua mondială a salutului, importanța comunicării este evidențiată prin organizarea de diverse demonstrații la nivel mondial. Această zi este sărbătorită în aproximativ 180 de țări. Istoria ne arată că primele atestări ale salutului se referă la formele de supunere, datând de pe vremea dinastiilor chineze. Oamenii de rând trebuiau să îşi acopere ochii cu palma pentru a nu fi orbiţi de lumina emanată de strălucitorul împărat. În acest obicei, îşi are originea salutul militar.
Sursa:a1.ro
-
Știri5 ore ago
Cum se salută românii și câte forme de salut există: 21 noiembrie, Ziua mondială a salutului
-
Știri15 minute ago
No, Servus ! De unde vine salutul ardelenilor: 21 noiembrie, Ziua mondială a salutului
-
Știri21 de ore ago
TRADIŢII şi OBICEIURI de 21 noiembrie: Intrarea în biserică a MAICII DOMNULUI (OVIDENIA)
-
Știri4 zile ago
Costumul popular din Apuseni: Păstrează unitatea portului românesc prin piesele ce îl compun
-
Știri4 zile ago
Top 10 locuri de vizitat toamna: Casa de Piatră, cătun din Parcul Natural Apuseni, între destinațiile recomandate
-
Știrio săptămână ago
Lăsata Secului în Postul Crăciunului: Tradițiile și obiceiurile zilei de 14 noiembrie
-
Sănătateo săptămână ago
Cum îți dai seama că suferi de diabet: 14 noiembrie, Ziua Mondială de Luptă împotriva Diabetului
-
Știrio săptămână ago
13 noiembrie, Ziua internațională a educației copiilor nevăzători