Știri
Boboteaza, între tradiții și obiceiuri: Ce să faci în această zi ca să-ți meargă bine tot anul
Boboteaza e una dintre cele mai importante sărbători de iarnă, după Sfântul Vasile. Boboteaza sau Botezul Domnului se sărbătorește de creștinii ortodocși în fiecare an, pe 6 ianuarie.
Boboteaza face parte din seria celor 12 sărbători creştine importante şi este menită să reamintească faptele petrecute la apa Iordanului, înainte ca Iisus să păşească în viaţa publică.
De aceea Biserica mai numeşte Boboteaza „Arătarea Domnului”, „Dumnezeiasca Arătare” și „Epifania”, această din urmă denumire provenind din limba greacă şi însemnând „arătare”, „descoperire”, „revelare”. De fapt, Boboteaza înseamnă înnoirea omului creştin. E ziua în care a fost botezat Iisus Hristos de către Ioan Botezătorul. Boboteaza semnifică sfinţirea apelor din întrega lume, a întregii creaţii. După cum Iisus Domnul s-a coborât în râul Iordan pentru botez.
Ce nu se face în ziua de Bobotează:
1. Nu se spală!
2. Nu se muncește, mai ales pentru faptul că sunt sfințite apele. Cel ce va încălca această tradiție, va atrage ghinionul asupra sa.
3. Nu se dă nimic cu împrumut!
4. Nu se face scandal!
După ce au postit în Ajunul Bobotezei, gospodinele pun pe masă în ziua sărbătorii piftii din carne de porc, pentru a spori belşugul casei. În această zi nimeni nu se ceartă în casă, iar focul din vatră va rămâne aprins toată noaptea, pentru a păzi casa de rele.
Din punct de vedere calendaristic, Boboteaza reprezintă încheierea ciclului celor 12 zile ale Sărbătorilor de Iarnă, care încep pe 25 decembrie, cu Naşterea Domnului sau Crăciunul.
Din punct de vedere bisericesc, este vorba despre o sărbătoare foarte veche. Îşi are originea în Ţara Sfântă. Slujba de Bobotează nu se săvârşeşte în biserică, ci afară, lângă o apă curgătoare ori o fântână.
De Bobotează se sfințește apa în timpul slujbei din Iordan. Locul de desfăşurare a slujbei se alege împreună cu preotul satului, de obicei într-un spaţiu mai larg – unde să fie cel puţin o fântână -, în imediată vecinătate a unei ape curgătoare sau în curtea bisericii.
Citește și Rugăciuni pentru copii de citit dimineața, seara, pentru școală și pentru sănătate. Sunt grabnic ajutătoare şi făcătoare de minuni
Se aduce apă și se pune în vase mari de lemn sau metal. Se taie la râu o cruce mare de gheață. În jurul ei se desfăşoară întreg ceremonialul religios, la care participa, de obicei, toată comunitatea.
Tradiții și obiceiuri de Boboteaza
În ajunul Bobotezei, tradiția spune că se ține post negru, nu se mănâncă și nu se bea nimic. Tot în ajun, preoții merg din casă în casă pentru a binecuvânta și a stropi cu agheasmă pe toată lumea.
Fetele nemăritate ar trebui să ia o rămurică din mănunchiul de busuioc cu care stropește preotul și să o pună sub pernă ca să-și viseze ursitul, mai spune tradiția. O tradiție veche spune că fetele tinere și femeile necăsătorite puneau busuioc la streașina casei. Iar dacă, a doua zi, îl găseau plin de chiciură, însemna că se vor mărita cu un băiat bogat. În Ajun de Bobotează, potrivit superstițiilor, se spune că dacă o femeie cade sau se împiedică pe gheață, în viitorul apropiat se va căsători. Tot în ajunul Bobotezei 2022, ortodocșii de rit vechi se pregătesc pentru Crăciunul pe rit vechi 2022, care se sărbătorește pe 7 ianuarie, în aceeași zi cu Sfânul Ion.
Pentru a fi sănătoase tot anul, femeile nu au voie să spele rufe în apele curgătoare vreme de opt zile după sfințirea apelor. Prin tradiție, apele rămân sfinţite timp de şase săptămâni. Când este foarte frig (proverbialul ger al Bobotezei), se pregăteşte „Crucea de gheaţă a Bobotezei .”
Se spune că de Bobotează, gospodinele nu trebuie să înstrăineze nici un obiect din casă. Cine va da cu împrumut un obiect din casă și mai ales bani, nu va avea spor în gospodărie multă vreme.
În unele zone din Transilvania, cu precădere în Maramureș, fetele trebuie să alerge dis de dimineață după apa sfințită, luată din râu. Tradiția spune că fata care se întorcea prima cu apa era cea mai harnică pentru tot restul anului. În unele zone din Banat, tot fetele trebuie să poarte dialoguri cu râul, tot pentru a fi botezate.
În alte zone se obișnuiește ca în ziua de Bobotează să fie aruncată într-un râu o cruce. Bărbații sar după ea, iar între ei se dă un concurs pentru care ajunge primul la aceasta.
Tot de Bobotează, în unele regiuni din centrul Transilvaniei se obișnuiește să se tragă cu pușca și să se strige „Chiraleisa”, după ce preotul iese din Biserică cu crucea de Bobotează. Se spune că cei care strigă cel mai puternic vor avea forță tot anul iar bolile îi vor feri.
Un alt obicei este ca în ziua de Bobotează să îți torni apă în cap din râul cel mai apropiat, iar în unele zone din Transilvania oamenii care intră cu totul în râu chiar dacă afară este ger. De exemplu, în unele sate din Târgu Mureș bărbații dar și femeile se scufundă cu totul în apă înfruntând gerul iar apoi se încălzesc la marginea unui foc de tabără.
În zona Codrului, în apropierea casei celor necăsătoriți, oamenii din sat puneau în dimineața zilei de Bobotează pețitori, adică niște măști confecționate din paie și cârpe. Acestea erau așezate în zone greu accesibile, pe vârful casei sau al șurii, pe cumpăna fântânii sau într-un pom înalt. De multe ori, cel vizat nu putea scăpa de pețitor sau pețitoare nici după o săptămână, până nu mergea în pădure să taie o prăjină lungă cu care să-l dea jos. Uneori fetele plăteau feciorilor câte un litru de horincă să le scape de rușine și să coboare păpușa de cârpe.
Știri
De când începem să cântăm colinde: Potrivit tradiției, din 21 noiembrie e voie a se cânta despre nașterea Domnului, odată cu sărbătorirea Intrării în Biserică a Maicii Domnului
Asteptam cu multa nerabdare perioada Craciunului pentru a ne bucura impreuna de venirea in lume a Celui mult asteptat de intreg neamul omenesc
Una dintre cele mai mari bucurii ale Craciunului este sa ascultam colinde, sa primim colindatorii, sau chiar sa mergem noi insine la colindat.
Fara a ne uita in ograda altora, pentru ca nu este aici locul pentru aceasta, putem fi recunoscatori stramosilor nostri pentru mostenirea extraordinara pe care ne-au lasat-o; avem sute si sute de colinde, unele precrestine, altele increstinate si altele pur crestine, toate de o valoare inestimabila.
Totusi, perioada aceasta in care se canta colinde ramane foarte scurta si am vrea sa facem intr-un fel sa ne bucuram cat mai mult de aceste valori inestimabile pe care le avem. Exista prin traditie perioada dintre Sfantul Nicolae (6 decembrie) si Sfantul Ioan (7 ianuarie) in care se canta colinde – atat cele referitoare la Nasterea Domnului, cat si cele de Anul Nou.
In unele zone, de pilda, se colinda din 6 decembrie, de Sfantul Nicolae, pana imediat dupa Craciun. Potrivit traditiei, e voie a se canta despre nasterea Domnului nostru, Iisus Hristos, din 21 noiembrie, odata cu sarbatorirea Intrarii in Biserica a Maicii Domnului.
Dar Biserica ne da un raspuns foarte clar in legatura cu timpul in care cantam colindele; astfel, gasim in slujba Utreniei din ziua Praznicului Intrarii in Biserica a Maicii Domnului (21 noiembrie) urmatoarea Catavasie: „Hristos Se naste, mariti-L, Hristos din ceruri, intampinati-L, Hristos pe pamant, inaltati-va!”, cu nota: din aceasta zi, aceste Catavasii se canta pana la intaia zi a lui Ianuarie.
Deci Sfintii Parinti, „care le-au randuit pe toate bine”, au facut o legatura telogica foarte clara intre Praznicul Intrarii in Biserica a Maicii Domnului – cand cea aleasa de Dumnezeu sa-I fie Maica a intrat in Templu pentru a primi in pantecele sau cel preacurat, la plinirea vremii, pe Insusi Fiul lui Dumnezeu – si Praznicul Nasterii Domnului, cand Soarele dreptatii ne-a rasarit.
Ca sa rezumam, colindele se canta intre 21 noiembrie si 1 ianuarie, putandu-se prelungi aceasta perioada fara frica de a gresi pana pe 7 ianuarie. Preot Costin Butnar
Citește și crestinortodox.ro
Știri
No, Servus ! De unde vine salutul ardelenilor: 21 noiembrie, Ziua mondială a salutului
Este salutul specific sibienilor şi ardelenilor, în general…No, aşa îşi românii, saşii, maghiarii din Ardeal
Nu este o modă sau un moft, ci o tradiţie, un semn de respect faţă de cel care-ţi iese în cale. Iată istoria.
Servus!
Să luaţi aminte: Servus (în germană „servus”, în cehă „servus”, în maghiară „szervusz”, în croată „serbus” sau „servus”, în poloneză „serwus”) este o formă de salut folosită în mod familiar în Europa Centrală şi de Est, extrem de agreată, chiar împământenită în zona Ardealului.
Etimologie
Cuvântul provine din latinescul „servus”, care înseamnă „servitor”. Este o elipsă a expresiei latineşti „ego sum servus tuus” (în traducere ad litteram „eu sunt servitorul tău”, tradus şi ca „Sunt la dispoziţia ta”).
Deşi am fi tentaţi să credem că termenul „servus” provine din latină, lingviştii consideră că formula de salut, fără îndoială latinească la bază, a fost preluată la noi mult mai târziu, din limba germană (prin influenţa saşilor şi a şvabilor).
„Servus humillimus” era o formulă de salut folosită de romani şi însemna „sluga dumitale preaplecată!”. Salutul era utilizat doar între bărbaţi şi numai de la cei inferiori către superiori, termenul „servus” având semnificaţia de sclav sau rob (şerb).
Majoritatea specialiştilor consideră că termenul ar fi fost preluat în română, abia în perioada Imperiului Austro-Ungar, din germană. Aşa se explică şi faptul că formula de salut se utilizează încă, nu doar la noi, în Ardeal, ci şi în sudul Germaniei, Austria, Ungaria şi Polonia. În plus, este de remarcat că doar în Germania cuvântul şi-a păstrat forma grafică similară cu a noastră: „servus”, pe când ungurii scriu „szervusz”, iar polonezii „serwus”.
În schimb, de la maghiari am preluat formula de salut „servus tok” (atunci când se face referire la un grup de cunoscuţi) sau „szia”, formule care s-au încetăţenit.
De la cuvântul latinesc înrudit sclavus (în traducere tot „slujitor”, „servitor”) este derivat şi salutul italian ciao (din schiavo), româniazat în „ceau”, pe la Sibiu sau Timişoara.
Sursa:sibiunews.net
Știri
Municipiul Blaj a depus la ADR Centru proiectul pentru mobilitate urbană: Străzi reabilitate și modernizate, parcare supraetajată și depou pentru autobuze și microbuze
Municipiul Blaj a depus la ADR Centru proiectul pentru mobilitate urbană
Proiect pentru mobilitate urbană de 6 milione de euro, la Blaj: Străzi reabilitate și modernizate, parcare supraetajată și depou pentru autobuze și microbuze
Municipiul Blaj a depus proiectul pentru mobilitate urbană prin care mai multe străzi vor fi modernizate și reabilitate. Vor fi construite și o parcare supraetajată (Park&Ride) și un depou pentru autobuze și microbuze.
Primăria Municipiului Blaj a depus, în data de 15 noiembrie 2024, la Agenția pentru Dezvoltare Regională Centru (ADR), proiectul „Coridor Mobilitate Urbană prin Traseu Mobilitate Urbană, Amenajare Depou și Construire Park&Ride în Municipiul Blaj”.
Proiectul, în valoare de peste 6 milioane de euro, este finanțat prin Programul Operațional Regional (Regio) 2021-2027.
Fondurile europene pe această linie de finanțare sunt alocate DOAR MUNICIPIILOR, iar Blajul este al doilea municipiu, din cele peste 20 arondate ADR Centru, care a depus cerere de finanțare pe mobilitate, punctajul obținut de proiectul nostru fiind de 97 (din 100)!
În cadrul acestui proiect, vor fi reabilitate și modernizate complet străzile Clujului, Gheorghe Doja, Gării și Eroilor, va fi construită o parcare supraetajată (Park&Ride) și va fi amenajat, la intersecția străzii Clujului cu Stația de epurare, un depou pentru autobuze și microbuze.
Termenul de finalizare este anul 2030.
-
Știri9 ore ago
Cum se salută românii și câte forme de salut există: 21 noiembrie, Ziua mondială a salutului
-
Știri4 ore ago
No, Servus ! De unde vine salutul ardelenilor: 21 noiembrie, Ziua mondială a salutului
-
Știrio zi ago
TRADIŢII şi OBICEIURI de 21 noiembrie: Intrarea în biserică a MAICII DOMNULUI (OVIDENIA)
-
Știri4 zile ago
Costumul popular din Apuseni: Păstrează unitatea portului românesc prin piesele ce îl compun
-
Știri4 zile ago
Top 10 locuri de vizitat toamna: Casa de Piatră, cătun din Parcul Natural Apuseni, între destinațiile recomandate
-
Știrio oră ago
De când începem să cântăm colinde: Potrivit tradiției, din 21 noiembrie e voie a se cânta despre nașterea Domnului, odată cu sărbătorirea Intrării în Biserică a Maicii Domnului
-
Știrio săptămână ago
Lăsata Secului în Postul Crăciunului: Tradițiile și obiceiurile zilei de 14 noiembrie
-
Sănătateo săptămână ago
Cum îți dai seama că suferi de diabet: 14 noiembrie, Ziua Mondială de Luptă împotriva Diabetului