Rămâi conectat

Știri

Beneficiarii de sprijinul cuplat în sectorul vegetal în cadrul Campaniei 2017, au obligația, ca până la 31 decembrie 2017, să depună documentele specifice fiecărui tip de cultură

Publicat

în

Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură informează că pentru a beneficia de sprijinul cuplat în sectorul vegetal în cadrul Campaniei 2017, fermierii au obligaţia, ca până la data de 31 decembrie 2017, să depună documentele specifice fiecărui tip de cultură în termenele prevăzute de legislaţia în vigoare.

Sprijinul cuplat pentru leguminoase boabe pentru industrializare/procesare – mazăre boabe şi fasole boabe, se acordă fermierilor activi care:

  1. livrează cantitatea minimă de 1,9 tone/ha mazăre boabe şi/sau de 0,85 tone/ha fasole boabe la o unitate de industrializare/procesare înregistrată pentru siguranţa alimentelor, potrivit prevederilor Ordinului ANSVSA nr. 111/2008 sau autorizată/înregistrată potrivit prevederilor Ordinului preşedintelui Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor nr. 109/2010 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare privind procedura de autorizare/înregistrare sanitară veterinară a unităţilor ce desfăşoară activităţi în domeniul hranei pentru animale de fermă şi a mijloacelor de transport al hranei pentru animale de fermă, cu modificările ulterioare;
  2. au consumat cu animalele înscrise în RNE pe care le deţin în fermă minimum 1,9 tone mazăre/ha procesată şi/sau au stocat în vederea procesării minimum 1,9 tone mazăre/ha obţinută în fermă pentru consumul cu acestea. Verificarea eligibilităţii pentru sprijinul cuplat se face pe baza consumurilor de furaje, normate pe specii de animale, prevăzute în anexa nr. 51, întocmită şi semnată de către fermier;
  3. fac dovada livrării cantităţii minime prevăzute la lit. a), pe bază de factură sau pe baza filei/filelor din carnetul de comercializare a produselor din sectorul agricol a comercializării producţiei;
  4. fac dovada că utilizează sămânţa certificată însoţită de documentul oficial de calitate a seminţei, în conformitate cu Legea nr. 266/2005 şi cu Ordinul ministrului agriculturii, pădurilor şi dezvoltării rurale nr. 1.366/2005 pentru aprobarea Regulilor şi normelor tehnice privind producerea în vederea comercializării, controlul şi certificarea calităţii şi/sau comercializarea seminţelor de legume, cu modificările şi completările ulterioare, denumit în continuare Ordinul MAPDR nr. 1.366/2005. Procesatorii care cultivă mazăre boabe şi/sau fasole boabe fac dovada procesării producţiei proprii, până la data de 1 noiembrie a anului de cerere, prin documente contabile interne.

Citește și APIA a început plata avansului pe suprafaţă aferent anului 2017

Sprijinul cuplat pentru tomate destinate industrializării se acordă fermierilor activi care:  a) cultivă în câmp tomate;

  1. livrează cantitatea minimă de 15 tone/ha tomate la o unitate de industrializare înregistrată pentru siguranţa alimentelor, potrivit prevederilor Ordinului ANSVSA nr. 111/2008;
  2. fac dovada valorificării cantităţii minime prevăzute la lit. c) pe baza facturii sau a filei/filelor din carnetul de comercializare a produselor din sectorul agricol, până la data de 1 noiembrie a anului de cerere;
  3. unităţile de industrializare care cultivă tomate fac dovada procesării producţiei proprii, prin documente contabile interne, până la data de 1 noiembrie a anului de cerere.

Factura de achiziţie a seminţelor şi documentul oficial de certificare a lotului de sămânţă sau Buletinul de analiză oficială, cu menţiunea «sămânţă admisă pentru însămânţare», sau Buletinul de analiză oficială cu menţiunea «Necesar propriu» şi «Interzisă comercializarea» sau Documentul de calitate şi conformitate al furnizorului sau orice alt document echivalent documentelor menţionate emis într-un stat membru al Uniunii Europene sau într-o ţară terţă care are echivalenţă conform Deciziei Consiliului

2003/17/CE sau eticheta oficială care poate ţine loc de document de calitate şi conformitate se prezintă la APIA până la data de 1 noiembrie a anului de cerere.

Documentele care atestă calitatea seminţelor certificate autohtone se vizează în prealabil de inspectoratul teritorial pentru calitatea seminţelor şi materialului săditor de pe raza teritorială în care fermierul îşi desfăşoară activitatea sau de Laboratorul central pentru calitatea seminţelor şi materialului săditor. În cazul utilizării seminţei certificate oficial din producţia proprie, fermierul prezintă documentul/documentele oficial(e) de certificare a lotului/loturilor de sămânţă.

Sprijinul cuplat pentru castraveţi destinaţi industrializării, se acordă fermierilor activi care:   a) cultivă în câmp castraveţi;

  1. fac dovada valorificării producţiei pe baza facturii sau a filei/filelor din carnetul de comercializare a produselor din sectorul agricol, până la data de 1 noiembrie a anului de cerere;
  2. livrează cantitatea minimă de 12 tone/ha castraveţi la o unitate de industrializare înregistrată pentru siguranţa alimentelor, potrivit prevederilor Ordinului ANSVSA nr. 111/2008;
  3. unităţile de industrializare care cultivă castraveţi fac dovada procesării producţiei proprii, prin documente contabile interne, până la data de 1 noiembrie a anului de cerere.

Pentru cultura înfiinţată începând cu anul de cerere 2016, fermierii trebuie să facă dovada că utilizează sămânţa certificată oficial, precum şi categorie standard, în conformitate cu Legea nr. 266/2002, cu Ordinul MAPDR nr. 1.269/2005 şi cu Ordinul MAPDR nr. 1.366/2005.

Pentru cultura înfiinţată începând cu anul 2017, procentul din sămânţă certificată autohtonă utilizată este de minimum 5% din norma de semănat pe hectar.

 Factura de achiziţie a seminţelor şi documentul oficial de certificare a lotului de sămânţă sau Buletinul de analiză oficială, cu menţiunea «sămânţă admisă pentru însămânţare», sau Buletinul de analiză oficială cu menţiunea «Necesar propriu» şi «Interzisă comercializarea» sau Documentul de calitate şi conformitate al furnizorului sau orice alt document echivalent documentelor menţionate emis într-un stat membru al Uniunii Europene sau într-o ţară terţă care are echivalenţă conform Deciziei Consiliului 2003/17/CE sau eticheta oficială care poate ţine loc de document de calitate şi conformitate se prezintă la APIA până la data de 1 noiembrie a anului de cerere.

Documentele care atestă calitatea seminţelor certificate autohtone se vizează în prealabil de inspectoratul teritorial pentru calitatea seminţelor şi materialului săditor de pe raza teritorială în care fermierul îşi desfăşoară activitatea sau de Laboratorul central pentru calitatea seminţelor şi materialului săditor. În cazul utilizării seminţei certificate oficial din producţia proprie, fermierul prezintă documentul/documentele oficial(e) de certificare a lotului/loturilor de sămânţă.

Sprijinul cuplat pentru legume cultivate în spaţii protejate (sere şi solare), se acordă fermierilor activi care:

Pentru legume cultivate în sere, sprijinul cuplat se acordă pentru următoarele culturi:   a) tomate pentru consum în stare proaspătă;

  1. castraveţi pentru consum în stare proaspătă şi / sau destinaţi industrializării;
  2. ardei pentru consum în stare proaspătă;
  3. varză pentru consum în stare proaspătă.

Sprijinul cuplat pentru culturile menţionate mai sus se acordă fermierilor activi care fac dovada comercializării următoarelor cantităţi minime anuale pe hectarul cultivat, în funcţie de legumele cultivate:

  1. 85 tone la tomate pentru consum în stare proaspătă;
  2. 50 tone la castraveţi pentru consum în stare proaspătă;
  3. 50 tone la castraveţi destinaţi industrializării;
  4. 29 tone la ardei pentru consum în stare proaspătă;
  5. 46 tone la varză pentru consum în stare proaspătă.

Pentru legume cultivate în solare, sprijinul cuplat se acordă pentru următoarele culturi:    a) tomate pentru consum în stare proaspătă;

  1. castraveţi pentru consum în stare proaspătă;
  2. castraveţi destinaţi industrializării;
  3. ardei pentru consum în stare proaspătă;
  4. varză pentru consum în stare proaspătă;
  5. vinete pentru consum în stare proaspătă.

Sprijinul cuplat pentru culturile menţionate mai sus se acordă fermierilor activi care fac dovada comercializării următoarelor cantităţi minime anuale pe hectarul cultivat, în funcţie de legumele cultivate:

  1. 32 tone la tomate pentru consum în stare proaspătă;
  2. 30 tone la castraveţi pentru consum în stare proaspătă şi/sau destinaţi industrializării;
  3. 16 tone la ardei pentru consum în stare proaspătă;
  4. 22 tone la varză pentru consum în stare proaspătă;
  5. 20 tone la vinete pentru consum în stare proaspătă.

Unităţile de industrializare care cultivă castraveţi în sere sau solare proprii fac dovada procesării producţiei proprii, până la data de 1 noiembrie a anului de cerere, prin documente contabile interne.   Nu sunt eligibile la plată suprafeţele de sere sau solare în care legumele nu sunt cultivate pe pământ.

Sprijinul cuplat pentru fructe destinate industrializării: prune, mere, cireşe, vişine, caise şi zarzăre pentru obţinerea de produse alimentare nonalcoolice, se acordă fermierilor activi care exploatează livezi de pruni, meri, cireşi, vişini, caişi şi zarzări şi care fac dovada comercializării următoarelor cantităţi minime anuale pe hectar:   a) 5,6 tone la prune;

  1. 7,8 tone la mere;
  2. 4,4 tone cireşe şi vişine;
  3. 4,7 tone caise şi zarzăre.

Dovada comercializării fructelor către o unitate de industrializare înregistrată pentru siguranţa alimentelor, potrivit prevederilor Ordinului ANSVSA nr. 111/2008, o constituie factura/facturile sau fila/filele din carnetul de comercializare a produselor din sectorul agricol.

Unităţile de industrializare care exploatează suprafeţe cu livezi fac dovada industrializării producţiei proprii în cantităţile prevăzute mai sus prin documente contabile interne iar dovezile se prezintă la APIA până la data de 31 decembrie a anului de cerere.

Sprijinul cuplat pentru cultura de cartof timpuriu pentru industrializare, se acordă fermierilor activi care:

  1. cultivă cartof timpuriu, categorie care include cartoful semitimpuriu şi de vară;
  2. fac dovada comercializării unei producţii minime de 12,5 tone/ha, către o unitate de procesare înregistrată pentru siguranţa alimentelor, potrivit prevederilor Ordinului ANSVSA nr. 111/2008;
  3. fac dovada comercializării producţiei pe baza facturii sau a filei/filelor din carnetul de comercializare a produselor din sectorul agricol, care se depun la APIA până la data de 30 octombrie a anului de cerere;
  4. în situaţia în care fermierul are şi calitatea de procesator înregistrat pentru siguranţa alimentelor la

ANSVSA, acesta face dovada procesării producţiei minime, prin documente contabile interne, până la data de 30 octombrie a anului de cerere.

Pentru cultura înfiinţată începând cu anul de cerere 2016, fermierii trebuie să facă dovada că utilizează sămânţa certificată oficial din categoriile Prebază, Bază şi Certificată, în conformitate cu Legea nr. 266/2002 şi cu Ordinul nr. 1.266/2005.

Pentru sămânţa achiziţionată de la terţi, fermierul prezintă factura de achiziţie sau fila/filele din carnetul de comercializare a seminţei de cartof, pentru cantitatea corespunzătoare suprafeţei declarate, însoţită/însoţite de:

  • documentul de calitate şi conformitate al furnizorului; sau
  • orice alt document echivalent documentului menţionat emis într-un stat membru al Uniunii Europene sau într-o ţară terţă care are echivalenţă conform Deciziei Consiliului 2003/17/CE; sau
  • o etichetă oficială pentru fiecare lot însămânţat care ţine loc de document de calitate şi conformitate.

În situaţia în care solicitantul sprijinului cuplat în sectorul vegetal este membru al unui grup/unei organizaţii de producători recunoscut(e) de MADR, actele doveditoare ale cantităţii livrate prin intermediul grupului/organizaţiei sunt fila/filele din carnetul de comercializare a produselor din sectorul agricol sau copia facturii emise către grup.

 Solicitanţii mai prezintă şi:

  1. adeverinţă prin fac dovada că sunt membri ai grupului/organizaţiei de producători prin care valorifică producţia;
  2. copia contractului încheiat între grup/organizaţie şi cumpărător.

Documentele menţionate anterior se prezintă la termenele prevăzute în cadrul art.42-59 din  Ordinul MADR nr. 619/2015 pentru aprobarea criteriilor de eligibilitate, condiţiilor specifice şi a modului de implementare a schemelor de plăţi prevăzute la art.1 alin.(2) şi (3) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 3/2015 pentru aprobarea schemelor de plăţi care se aplică în agricultură în perioada 2015-2020 şi pentru modificarea art.2 din Legea nr.36/1991 privind societăţile agricole şi alte forme de asociere în agricultură, precum şi a condiţiilor specifice de implementare pentru măsurile compensatorii de dezvoltare rurală aplicabile pe terenurile agricole, prevăzute în Programul Naţional de Dezvoltare Rurală

2014-2020, cu modificările şi completările ulterioare.


 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Radio Unirea FM și pe ȘTIRI GOOGLE


Știri

APRILIE, Prier: Datini, tradiții și obiceiuri românești

Publicat

în

Prier înseamnă timp favorabil, prielnic atât pentru semănatul holdelor dar și pentru turmele de animale. Datini, tradiții și obiceiuri românești, în luna aprilie

Conform tradiției populare românești, luna aprilie se mai numește și „Prier”. Această denumire populară, a lunii aprilie, provine de la verbul “a prii” și înseamnă timp prielnic pentru semănături, ori lucrări în gospodărie .

Când vremea este înșelătoare, cu timp friguros și secetos pentru lucrările de primăvară, aprilie anunță sărăcie și se numește și ”Traistă-n băț”. De fapt, în spiritualitatea populară se și spune că ”Prier priește, dar și jupuiește!”, aluzie la zilele capricioase, cu timp potrivnic lucrărilor de sezon. În această lună se continuă semănatul de primăvară, început în martie. Acum se închid țarinile, ceea ce înseamnă că oile și vitele nu mai au voie să pască libere iar pășunatul devălmaș este întrerupt pentru câteva luni, se formează turmele, se repară gardurile țarinilor, se tund oile înainte de a fi urcate la munte etc. Se mai spune, despre luna aprilie, că este o lună capricioasă în care vremea va fi ori geroasă, ori călduroasă. Totodată, în luna lui aprilie se fac prevestiri ale vremii ce va urma, astfel se nasc o parte din superstițiile acestei luni.

Dacă în luna lui Prier este vreme frumoasă și călduroasă, atunci luna mai va avea vreme rece, cu înghețuri; Dacă la Prier este vreme posomorâtă și rece, atunci luna lui mai va avea vreme frumoasă și călduroasă; Negura de la răsărit, din luna aprilie, e semn bun pentru anul în curs; Dacă în aprilie tună și fulgeră, atunci nu există motive să ne temem de ger; Vremea frumoasă din luna aprilie ne va aduce o vară furtunoasă, etc.

Veseli de 1 aprilie – superstiții de 1 aprilie

Ziua Păcălelilor şi Ziua internațională a păsărilor. Dar pe noi ne interesează primul aspect. De unde vine? Cum se … manifestă? şi ce superstiții avem de 1 Aprilie?
Ziua de 1 Aprilie a fost întotdeauna un prilej de distracție şi cum e sănătos să râzi, ne bucurăm şi noi când avem prilejul. Se pare că originile acestei zile se regăsesc, ca multe alte obiceiuri, în schimbarea calendarului gregorian. Se spune că, odată cu această schimbare, mulți nu s-au putut obişnui cu noile date ale sărbătorilor. Și atunci, în timpul lui Carol al IX-lea, mulți neadaptați sărbătoreau Anul Nou la… 1 Aprilie! Cei ce sărbătoreau astfel erau numiți „nebuni de Aprilie”. Apoi obiceiul s-a perpetuat până-n zilele noastre, pierzându-şi semnificația inițială şi păstrând doar… ”nebunia”. Pentru că e o nebunie veselă şi plăcută! Superstiţia spune că păcăleala de 1 Aprilie trebuie făcută până la ora 12:00, cele după această oră, se zice că aduc ghinion. Tot o superstiţie spune că în ziua de 1 Aprilie nu se fac căsătorii, pentru că: ori acestea nu durează, se destramă, ori soţul va fi „sub papuc”. La noi, se spune că dacă nu păcăleşti pe nimeni de 1 Aprilie, tot anul până la celălalt 1 Aprilie vei fi tu cel păcălit. Tot anul? Nu-i cam mult? Dar dacă aşa zice superstiţia, să ne grăbim să păcălim pe cineva. Pardon: ce vă spunem mai jos nu-i păcăleală.

 Sărbătoarea Floriilor – tradiții și obiceiuri

Intrarea Domnului în Ierusalim sau Floriile este prima sărbătoare cu dată schimbătoare din calendarul anului bisericesc. Totodată, Floriile deschid ciclul sărbătorilor pascale, care se încheie la Înălțarea Domnului.  În ziua de Florii există obiceiul de a merge la Biserică cu ramuri de salcie înmugurite, pentru a fi sfințite de către preot. Conform tradiției creștine, obiceiul ne amintește de intrarea triumfală a Domnului în Ierusalim, înainte de Patimi, când a fost întâmpinat de mulțime cu ramuri de măslin și crenguțe de palmier sau flori. Crenguțele de salcie vor fi împărțite credincioșilor ce au participat la slujba de Florii. Aceștia vor lua crenguțele acasă și le vor pune la geamuri, la uși și la porți pentru a le apăra casele de rele și necazuri. În unele zone ale țării, oamenii de la sate se încing cu ramurile de salcie, peste mijloc, deoarece se spune că acest ritual îi apără de boli și îi face mai robuști. Exista și obiceiul ca părinții sa-și lovească copiii cu nuielușa de salcie, când veneau de la biserică. Credeau că așa vor crește sănătoși și înțelepți. Oamenii le puneau și pe pomii fructiferi, pentru a-i ajuta să rodească. Exista credința că abia acum pomii prind putere să rodească. De aceea, nu se plantau pomi înainte de Florii, de teama ca aceștia să nu rămână fără rod. În ziua de Florii, stupii erau împodobiți cu ramurile de salcie sfințite, ca albinele să se bucure de binecuvântarea divină. În unele sate, mâțișorii erau aruncați în curte când începea să bată grindina. Însă, ramurile de salcie aveau în principal menirea de a-i feri pe oameni de duhurile necurate, sau erau utilizate și în scopuri terapeutice, oamenii înghițeau mâțișori de pe ramura de salcie, pentru a fi feriți de diferite boli. Un alt obicei, întâlnit în ziua de Florii, este acela de a trece pe la mormintele rudelor pentru a le agăța de cruci crenguțele de salcie, astfel aceștia vor ști că Paștele se apropie. Tot în ziua de Florii, șnurul de mărțișor se va agăța într-un copac înmugurit sau înflorit pentru a avea sănătate și belșug în anul ce urmează. Totodată, ziua de Florii este prilej de sărbătoare pentru cei cu nume de flori, deoarece își serbează onomastica.

Obiceiul Lazaritelor

Înainte de a intra în Ierusalim, Hristos l-a înviat pe Lazăr. Învierea lui Lazăr este simbolul învierii viitoare a neamului omenesc. În popor se crede că Lazăr era un fecior tânăr, fratele fetei care s-a căsătorit cu Dragobete, Cap de Primăvară. Potrivit tradiției, într-o sâmbătă Lazăr a plecat cu oile la păscut, lăsând-o pe mama sa să facă plăcinte. Urcând întru-un copac să ia muguri pentru animale, își aduce aminte de plăcinte. Se grăbește să coboare, cade și moare. Potrivit legendei că Lazăr ar fi murit de dorul plăcintelor, exista obiceiul ca în această sâmbătă, femeile de la țară să facă ofranda de pomenire a morților împărțind plăcinte de post. Profesorul Ion Ghinoiu afirma că în ajunul sau sâmbăta Floriilor, se efectua un ceremonial complex, numit Lazarita, care era structurat după modelul colindelor. Ion Ghinoiu afirma că    Lazarita era un ceremonial la care participau numai fetele. „Una din fete, numita Lazarita, se îmbrăca în mireasă și colinda împreună în fața ferestrelor caselor unde au fost primite. Lazarita se plimba cu pași domoli, înainte și înapoi, în cercul format de colindătoarele care povestesc, pe o melodie simpla, drama lui Lazăr sau Lazarica: plecarea lui Lazăr de acasă cu oile, urcarea în copac pentru a da animalelor frunza, moartea neașteptată prin căderea din copac, căutarea și găsirea trupului neînsuflețit de către surioarele lui, aducerea acasă, scăldatul ritual în lapte dulce, îmbrăcarea mortului cu frunze de nuc, aruncarea scaldei mortului pe sub nuci”.

 Sărbătoarea dinților

Ziua de 11 aprilie este dedicată Sfântului Antipa, despre care oamenii din popor cred că vindecă durerile de dinți și măsele. Sfântul Antipa s-a rugat pentru cei care îi vor face pomenire să fie feriți de patimi și de alte boli, între care și nesuferita durere a dinților.

  Sursa:azm.gov.ro, sursa foto:dragusanul.ro


 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Radio Unirea FM și pe ȘTIRI GOOGLE


Citește mai mult

Știri

Ziua Păcălelilor: Originea acestei zile și cum este sărbătorită în alte țări. Nimeni nu are voie să se supere pe 1 aprilie

Publicat

în

De Ziua Păcălelilor nimeni nu are voie să se supere: Care este originea zilei

În fiecare an, la 1 aprilie, oamenii din lumea întreagă marchează Ziua păcălelilor, cunoscută și ca Ziua păcălitului sau Ziua nebunilor, când fiecare încearcă, cu mai mult sau mai puțin succes, să-i facă o șotie colegului, prietenului, vecinului, unui membru de familie, mai exact, toată lumea păcălește pe toată lumea.

Celebrarea Zilei Pacalelilor isi are originile in Franta, in secolul al XVI-lea, cand a fost adoptat calendarul Gregorian, care a mutat Anul Nou de la 1 aprilie la 1 ianuarie. Vestea noului calendar s-a raspandit incet iar cei care continuau sa sarbatoreasca anul nou de 1 aprilie era considerati ″pacalitii de 1 aprilie″.

In Franta, 1 APRILIE, ZIUA PACALELILOR, este numita Poisson d’Avril, adica „pestele de aprilie”, cu referire la un peste tanar, usor de capturat. Francezii obisnuiesc sa-si pacaleasca prietenii lipind-le pe spate un peste de hartie. In momentul in care cineva descopera farsa, acesta trebuie sa strige „Poisson d’Avril!”.

Timp de 200 de ani, practica farselor de 1 APRILIE, ZIUA PACALELILOR, s-a raspandit in Anglia si in Statele Unite. Toate farsele trebuie sa fie facute pana la ora pranzului. Orice farsa facuta dupa aceasta ora va aduce ghinion farsorului.

ZIUA PACALELILOR, 1 APRILIE – Cei care nu raspund cu zambetul pe buze unei farse facute de vor fi urmariti de ghinion tot anul. Barbatii pacaliti de o femeie frumoasa de Ziua Pacalelilor vor ajunge sa o ia de nevasta, sau, daca barbatul este casatorit, cei doi vor ramane prieteni foarte buni.

Originea acestui obicei nu este cunoscută cu exactitate. Unii consideră că aceasta este legată de schimbarea anotimpului, în timp ce alții cred că provine de la adoptarea noului calendar. Ipoteza acceptată de majoritate, însă, susține că obiceiul păcălelilor de 1 aprilie a apărut în vestul Europei, pe la jumătatea secolului al XVI-lea, conform site-ului www.infoplease.com. În vechiul calendar iulian, Anul Nou se sărbătorea la 1 aprilie, dar în 1582, papa Grigorie al XIII-lea a făcut trecerea de la vechiul calendar iulian la noul calendar, care avea să-i poarte numele — calendarul gregorian, sărbătoarea Anului Nou mutându-se de atunci pe 1 ianuarie. Oamenii au avut probleme în a se obișnui cu noua dată a acestei sărbători și au continuat să-și trimită felicitări și să-și facă urări tot pe 1 aprilie. Cei care continuau să sărbătorească Anul Nou la 1 aprilie au fost numiți „nebuni de aprilie”, de unde și denumirea de Ziua nebunilor (April Fools’ Day) sau Ziua păcălelilor. Cu timpul, felicitările trimise pentru Anul Nou la 1 aprilie au început să fie considerate farse, fiind însoțite adeseori de cadouri hazlii, relatează Agerpres.

Ziua de 1 aprilie este recunoscută ca Zi a păcălelilor în majoritatea țărilor lumii. Marcată mai întâi în Europa, a trecut peste ocean și s-a răspândit apoi în majoritatea țărilor de pe glob. Este totuși sărbătorită cu preponderență în Europa și în America și mai puțin de civilizațiile orientale.

La noi în țară, Ziua păcălelilor se sărbătorește începând cu secolul al XIX-lea. Potrivit site-ului www.istorie-pe-scurt.ro, se obișnuiește ca farsele să fie făcute până la ora prânzului, altfel acestea aduc ghinion păcăliciului. Tradiția spune că dacă o fată frumoasă reușește să te păcălească, trebuie să o iei de nevastă sau măcar să fii prietenul ei. Dar nu este indicat să te căsătorești la 1 aprilie, pentru că bărbatul însurat în această zi va fi toată viața sub papucul nevestei. Copiii născuți la 1 aprilie vor avea succes pe aproape toate planurile, dar ar fi bine să stea departe de jocurile de noroc.

Prin celebrarea acestei sărbători, ziua de 1 aprilie devine un prilej de bucurie și de distracție pentru toți cei care au simțul umorului, sau, așa cum spunea scriitorul Mark Twain, „ziua de 1 aprilie este ziua în care ne amintim ce suntem în celelalte 364 de zile ale anului”.

Alte superstitii de 1 APRILIE – ZIUA PACALELILOR:

=> In regiunea Tirol, din Elvetia, un manunchi de paie este ingropat de 1 APRILIE, pentru ca recolta sa fie bogata in sezonul urmator.

=> Copiii nascuti de  ZIUA PACALELILOR vor fi norocosi in afaceri, dar vor fi urmariti de ghinion la jocurile de noroc.

=> Indragostitii nu ar trebui sa se casatoreasca pe 1 APRILIE, pentru ca mariajul nu va functiona, ori pentru ca femeia va fi “cocosul” in familie.

=> Cel care nu va pune la cale o farsa de ZIUA PACALELILOR va fi pacalit pentru tot restul anului.


 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Radio Unirea FM și pe ȘTIRI GOOGLE


Citește mai mult

Știri

Digitalizare a Serviciului de Ambulanță Județean Alba: Licitație pentru achiziții de peste 2,8 milioane de lei

Publicat

în

Digitalizare a Serviciului de Ambulanță Județean Alba

Serviciul de Ambulanță Județean Alba a lansat în Sistemul Electronic de Achiziții Publice (SEAP) o procedută de achiziție derulată în cadrul unui amplu proiect de digitalizare finanțat prin PNRR.

Achiziția are o valoare totală estimată de peste 2,8 milioane de lei.

Serviciul de Ambulanță Județean Alba a semnat, la sfârșitul lunii septembrie 2024, contractul de finanțare pentru implementarea proiectului ”Digitalizarea Serviciului de Ambulanță Județean Alba”.

Scopul proiectului este implementarea unui sistem informatic integrat printr-un ansamblu arhitectural digital ce îmbină în mod armonios echipamentele hardware și aplicațiile software.

Obiectivele proiectului sunt îmbunătățirea/dezvoltarea rețelelor de comunicații și a infrastructurii IT și hardware la nivelul instituției și implementarea unui software non-clinic integrat și interoperabil.

Achiziția în curs cuprinde echipament si accesorii pentru computer, computere portabile, computer de birou, surse de alimentare electrică continuă, echipament de rețea, pachete software pentru editare de text, servere și servicii de instalare de computere și de echipament de procesare a informațiilor.

Data limită pentru primirea ofertelor este 28 aprilie.


 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Radio Unirea FM și pe ȘTIRI GOOGLE


Citește mai mult

Știri

Politică

Administrație

Știri din Alba

Educație și Cultură

Eveniment

Sănătate

Social Economic

Divertisment

Stiri din alte ziare

  • Alba Iulia
  • Abrud
  • Aiud
  • Blaj
  • Campeni
  • Cugir
  • Sebes
  • Ocna Mures
  • Teius
  • Zlatna

Articole Similare

radiounireafm, radio alba iulia, radio alba