Știri
Alba Iulia, primul oraș din Transilvania care a beneficiat de un apeduct, folosit pentru aprovizionarea urbei cu apă: Sursa apei se afla la poalele Dealului Mamut, la „Fântâna Hoţilor”
La poalele „Mamutului” din Alba Iulia a fost construit primul apeduct din Transilvania, care avea o lungime de 7 kilometri
Orașul Alba Iulia a fost primul din Transilvania care a beneficiat de un apeduct, folosit pentru aprovizionarea urbei cu apă, timp de patru decenii. Alba Iulia medievală a cunoscut o dezvoltare remarcabilă în timpul lui Gabriel Bethlen, ales principe al Transilvaniei în 1613.
Mare amator de muzică şi artă aduce la Alba Iulia oameni de cultură renumiţi, mai ales după ce întemeiază Academia de obşte.
Cel mai renumit a fost Martin Opitz, considerat părintele literaturii de limbă germană.
În timpul său sunt construite cele două bastioane de apărare ale Cetăţii medievale şi se fac lucrări la la Palatul Principilor, situat acum în spatele statuii lui Mihai Viteazul.
Apeductul era construit după sistemul roman, din tuburi ceramice izolate cu mortar, bine protejate în pământ, tuburi ceramice de 7 kilometri
Una dintre cele mai mari realizări edilitare la care şi-a adus aportul a fost primul apeduct din Transilvania, care a alimentat Cetatea din Alba Iulia cu apă.
„Este primul apeduct din Transilvania de care se ştie. A fost cercetat la începutul secolului XX de cel care a pus bazele primelor colecţii ale Muzeului Naţional al Unirii. Aici se şi păstrează mai multe tuburi ceramice cu ajutorul cărora s-a făcut alimentarea cu apă pe o distanţă de aproximativ 7 kilometri, la o diferenţă de nivel de 300 de metri. Adalbert Cserni a coordonat şi lucrările de cercetare arheologică şi a făcut şi fotografiile din timpul săpăturilor, care se păstrează la Muzeul Unirii“, explică Dan Anghel de la Muzeul Naţional al Unirii.
Apeductul avea punctul de plecare la poalele dealului „Mamut“, colina care străjuieşte oraşul Alba Iulia, în zona cunoscută drept „Fântâna Hoţilor“.
Sistemul de transport al apei este considerat unul ingenios pentru Transilvania secolului XVII.
Tuburile din ceramică erau montate pe un pat de cărămidă şi acoperite cu mortar în care se punea adaos de cărămidă pentru hidraulicizare.
Potrivit istoricului, întrucât panta era foarte mare, din loc în loc erau montate sisteme de scădere a presiunii apei, pentru a nu distruge conductele din ceramică.
sursa: historia.ro
Știri
„Râpa Robilor” de la Aiud, un simbol al suferinței, al iertării și al luptei împotriva comunismului
„Râpa Robilor” de la Aiud, un simbol al suferinței, al iertării și al luptei împotriva comunismului
În inima României, în orașul Aiud, se află un loc cu o semnificație profundă și dureroasă, cunoscut sub numele de „Râpa Robilor”.
Legat de tragica istorie a regimului comunist, acest loc este o mărturie vie a suferinței îndurate de miile de deținuți politici care și-au pierdut viața în închisoarea Aiud, una dintre cele mai dure din perioada comunistă. Închisoarea a devenit un loc de groază, unde intelectuali, clerici, studenți și alți opozanți ai regimului au fost închiși și supuși unor tratamente inumane.
„Râpa Robilor” este locul unde, în mod clandestin și fără ceremonii religioase, au fost îngropați cei care au murit în închisoarea de la Aiud. Privați de dreptul la o slujbă de înmormântare și aruncați în gropi comune, deținuții au fost victime ale torturilor, bolilor și malnutriției. Mormintele anonime reflectă nu doar suferința, ci și lupta împotriva unei dictaturi care a încercat să reducă la tăcere orice formă de opoziție. După căderea regimului comunist, „Râpa Robilor” a devenit un loc de pelerinaj și memorie, unde anual se comemorează martirii comunismului, fiind ridicate monumente și o troiță în cinstea lor.
Unul dintre cele mai importante monumente ridicate în memoria celor care au pierit în închisoarea Aiud este cel format din 14 cruci. Acestea nu doar că simbolizează numărul mare de oameni care au fost executați sau au murit din cauza torturilor și a condițiilor de detenție, ci reflectă și suferința poporului român, suferința „crucii românești” purtată de-a lungul istoriei. Crucea devine un simbol central al credinței, sacrificiului și martirajului, amintind de cei care s-au ridicat împotriva opresiunii.
În România, Ziua Crucii, celebrată pe 14 septembrie, este una dintre cele mai importante sărbători creștine. Această zi marchează două evenimente istorice majore din creștinism: descoperirea Sfintei Cruci de către Sfânta Elena, mama împăratului Constantin cel Mare, în anul 326, și întoarcerea Sfintei Cruci la Ierusalim, în anul 629, după ce fusese furată de persani. În această zi, credincioșii din România participă la slujbe speciale și respectă tradiții vechi. Ziua Crucii este și ziua hramului Mănăstirii „Râpa Robilor” de la Aiud, un loc devenit simbol al luptei pentru libertate și credință.
În închisoarea Aiud, în anii ’50, mii de deținuți politici au fost torturați și supuși unor condiții inumane. Regimul comunist, prin intermediul torționarilor săi, majoritatea români, a distrus trupurile și spiritul celor care s-au opus. Această ironie amară, a faptului că opresorii erau de aceeași naționalitate cu victimele lor. Aceștia erau adesea recrutați din rândurile celor dispuși să devină unelte ale sistemului de represiune, motivați fie de frică, fie de promisiuni materiale sau de o ideologie deturnată. În multe cazuri, acești gardieni aplicau torturi fizice și psihologice extreme pentru a „reeduca” sau a „distruge moral” deținuții. Aceasta reflectă cât de adânc a reușit regimul să corupă spiritul uman. Printre metodele de tortură folosite la Aiud se numărau izolarea completă, înfometarea intenționată și refuzul asistenței medicale, toate menite să distrugă atât fizic, cât și psihologic deținuții. Astfel, mulți dintre aceștia au murit în chinuri, fără a avea parte de un minim de demnitate la trecerea lor din această viață.
Monumentul ridicat la „Râpa Robilor” ne amintește astăzi de aceste atrocități. Cele 14 cruci masive reprezintă suferința celor care au murit pentru credința și idealurile lor, în condiții groaznice. Aici, la Aiud, credincioșii vin să se roage și să aducă omagii celor care s-au sacrificat pentru libertate, fiind un loc de comemorare, dar și de reflecție asupra trecutului.
Printre cei care au suferit în închisoarea Aiud se numără figuri importante ale culturii și gândirii românești, precum : parintele Iustin Parvu ,Mircea Vulcănescu, Valeriu Gafencu, Ioan Ianolide și Petre Țuțea. Fiecare dintre aceștia a lăsat în urmă o moștenire valoroasă, atât prin scrierile lor, cât și prin jertfa lor în lupta împotriva comunismului.
În ciuda suferințelor cumplite, testamentul moral al acestor martiri nu a fost unul al urii sau răzbunării. Mulți dintre deținuți au lăsat în urmă mesaje puternice de iertare și reconciliere. Valeriu Gafencu, supranumit „Sfântul închisorilor”, este unul dintre cei care a îndemnat constant la iertare și iubire creștină, chiar față de cei care i-au persecutat. Această atitudine de profundă credință și umanitate reprezintă o parte esențială a moștenirii lor spirituale. Testamentul lăsat de acești martiri către generațiile viitoare a fost acela de a nu ne răzbuna, ci de a ierta și a privi cu înțelepciune către viitor. Ei au înțeles că răzbunarea nu aduce vindecare, iar adevărata eliberare vine din iertare.
Mănăstirea „Râpa Robilor” a fost ridicată pe acest loc simbolic, în memoria celor care și-au pierdut viața în condiții atât de nedrepte. Mănăstirea „Râpa Robilor” a fost ridicată cu sprijinul Bisericii Ortodoxe Române și al foștilor deținuți politici, având un rol esențial în păstrarea memoriei martirilor. Construcția mănăstirii a fost realizată și la dorința părintelui Iustin Pârvu, un duhovnic de mare însemnătate care a contribuit la consolidarea acestui loc de pelerinaj, un susținător fervent al păstrării vie a memoriei celor care au suferit în închisorile comuniste Părintele Gavriil Varvaruc, starețul Mănăstirii „Râpa Robilor”, a fost un alt lider important care a contribuit la păstrarea și onorarea memoriei martirilor.
Sub îndrumarea părintelui Gavriil, mănăstirea a devenit un far al spiritualității și al rugăciunii pentru victimele comunismului. An de an, de Ziua Crucii, credincioșii vin aici pentru a participa la slujbele de pomenire și pentru a reflecta asupra suferințelor martirilor din Aiud. Părintele Gavriil a fost o figură esențială în păstrarea vie a memoriei acestor martiri, asigurându-se că jertfa lor nu va fi uitată.
„Fericiți cei prigoniți pentru dreptate, căci a lor este împărăția cerurilor” (Matei 5:10) – aceste cuvinte biblice reflectă profund jertfa celor care au murit în temnițele comuniste pentru libertate și credință. Monumentul și mănăstirea de la „Râpa Robilor” ne amintesc de aceste sacrificii și ne îndeamnă să nu uităm niciodată lecțiile trecutului. Suferința acestor oameni, simbolizată de crucea creștină, rămâne un punct de referință în istoria României, un simbol al luptei împotriva opresiunii și al speranței pentru un viitor mai bun.
Astăzi, locul servește drept simbol al rezistenței împotriva opresiunii, al valorilor creștine și al demnității umane. Mănăstirea și monumentul de la „Râpa Robilor” rămân locuri de pelerinaj pentru toți cei care doresc să cinstească memoria martirilor, și să pentru cei care doresc să-și amintească de tragediile din perioada comunistă dar și să reflecteze asupra valorilor credinței și demnității umane. Moștenirea spirituală a celor care au suferit aici este păstrată vie prin rugăciune și comemorare, iar acest loc special continuă să inspire generații de credincioși și de români care nu uită trecutul și se roagă pentru un viitor în pace și libertate.
articol scris de Maria Tanislav
Știri
22 septembrie, termen pentru cererile de cazare în căminele studențești la Universitatea „1 Decembrie 1918” din Alba Iulia
La Universitatea „1 Decembrie 1918” din Alba Iulia, 22 septembrie, termen pentru cererile de cazare în căminele studențești
Studenţii şi masteranzi înmatriculaţi la Universitatea „1 Decembrie 1918” Alba Iulia trebuie să transmită până pe 22 septembrie, inclusiv, prin aplicația Cazare cămine de pe site-ul www.uab.ro, cererile de înscriere în vederea obţinerii unui loc de cazare în căminele studențești în noul an academic.
Solicitanții trebuie să aibă cont în aplicația cazari.uab.ro, separat pentru studenți și masteranzi. În 23 septembrie vor fi verificate mediile studenţilor de către secretariatele facultăților, iar în 25 septembrie, după ora 16.00, vor fi afişate listele cu studenţii care vor primi cazare. Cazarea propriu-zisă va fi efectuată între 26 – 28 septembrie, între orele 8.00 – 18.00. Locurile rămase vacante vor fi redistribuite în 2 octombrie.
Senatul Universității „1 Decembrie 1918” din Alba Iulia a adoptat Hotărârea nr. 30/24.07.2024 prin care au fost aprobate tarifele de cazare în căminele studențești pentru anul academic 2024 – 2025.
Astfel, un student va trebui să achite lunar următoarea sumă, în funcție de căminul în care este cazat: căminele studențești nr. 1 și nr. 2 – 330 de lei, căminul studențesc nr. 3 – 350 de lei, căminul studențesc nr. 4 – 300 de lei și căminul studențesc nr. 5 – 450 de lei.
Practic acestea au fost tarifele practicate la toate căminele studențești și în anul universitar recent încheiat, an când doar la căminul nr. 3 crescuse tariful de cazare cu 20 de lei/student/lună față de anul academic 2022-2023.
Știri
ALBA GREEN ENERGY: Târg de soluții pentru energie verde și eficiență energetică, în perioada 21-22 septembrie
ALBA GREEN ENERGY: Târg de soluții pentru energie verde și eficiență energetică
În perioada 21-22 septembrie 2024 va avea loc Târgul ALBA GREEN ENERGY pe Esplanada Carolina Mall din Alba Iulia. În cadrul evenimentului vor fi prezentate soluții pentru energie verde și eficiență energetică.
Evenimentul își propune dezvoltarea pieței locale în domeniul aplicațiilor la scară mică vizând atât energia din surse regenerabile cât și eficiența energetică și se adresează atât publicului larg cât și firmelor și instituțiilor, potențiali utilizatori de astfel de sisteme.
Târgul este organizat de către Consiliul Județean Alba în parteneriat cu Agenția Locală a Energiei Alba iar expoziția va fi amenajată pe Esplanada Carolina Mall unde firmele vor fi prezente cu soluții privind creșterea eficientei energetice, producerea de energie din surse regenerabile, reciclarea deșeurilor dar și mobilitate electrică.
PROGRAM
Sâmbătă, 21 septembrie 2024
Ora 10.00 Deschiderea oficială a târgului
Orele 10.30 – 19.00 Vizitarea standurilor
Ora 12.00 Eco spectacolul grădinițelor
Ora 14.00 Ora de inventică
Ora 19.00 Finalul primei zile a târgului
Duminică, 22 septembrie 2024
Orele 10.00 – 17.00 Vizitarea standurilor
Ora 15.00 Extragerile câștigătorilor la tombole
Ora 17.00 Închiderea târgului
-
Știriacum 2 săptămâni
Crinul, asociat cu Fecioara Maria: Ce simbolizează această floare regală
-
Știriacum 7 zile
Primul manual de medicină a fost tipărit la Alba Iulia, la tipografia Mitropolitană: Alte lucruri mai puțin cunoscute despre orașul nostru
-
Știriacum 7 zile
Transhumanța de toamnă, între tradiție și continuitate: Mișcarea sezonieră a turmelor de oi între vale și munte, în patrimoniul UNESCO
-
Știriacum 2 săptămâni
Ciubăritul, văsăritul sau torsul lânii, printre meșteșugurile și îndeletnicirile tradiționale din Alba: Care este istoria lor
-
Știriacum 2 săptămâni
Prunele, fructele vedetă ale toamnei: Care sunt beneficiile consumului lor pentru sănătate
-
Știriacum o săptămână
13 septembrie, Ziua Pompierilor: Repere cronologice din istoria pompierilor
-
Știriacum 7 zile
Deliciosul MUST, bogat în minerale: De unde vine numele și care sunt beneficiile consumului pentru sănătate
-
Știriacum o săptămână
Vineri, 13: Cele mai vechi înscrisuri, cu privire la superstițiile zilei, datează din anul 1869