Știri
Afaceri pentru care poți primi finanțare în 2017 în spațiul rural
Iată mai jos zece idei de afaceri eligibile, selectate din lista proiectelor aprobate pentru finanțare în 2016.
Pensiune agroturistică
Dacă dispui de un teren într-o zonă cu potențial turistic ridicat, poți obține 70.000 de euro pentru înființarea unei pensiuni agroturistice. Poți construi de la zero sau poți schimba destinația unei clădiri existente, iar cu restul banilor poți acoperi cheltuielile de funcționare până la încasarea tranșei finale. Pensiunea agroturistică trebuie să aibă cel mult opt camere și să fie ridicată pe un teren de cel puțin 1.000 de metri pătrați. Nivelul de clasificare al pensiunii poate fi de la o margaretă la cinci margarete.
Atelier meșteșugăresc
Produsele de artă populară sunt realizate de meșterii populari, care păstrează caracterul autentic și specificul zonei. Nesprijinite, există riscul ca aceste meșteșuguri să fie cunoscute din ce în ce mai puține persoane. Proiectelor ce prevăd investiții în aceste domenii li se acordă finanțări nerambursabile de 70.000 de euro, acești bani putând fi folosiți cu precădere pentru salarii și materii prime, investiția în echipamente fiind minimă. În plus, banii acordați în prima tranșă pot fi folosiți și pentru promovare, reclamă, publicitate, dar și participarea la târguri de profil.
Mic atelier de producție a mobilierului
În cazul producției de mobilă, doar industriile creative-meșteșugărești pot fi eligibile pentru finanțare. Dacă ai o astfel de idee de afacere, poți primi 70.000 de euro, iar cea mai mare parte a banilor îi poți folosi pentru achiziția de echipamente, dar și materii prime, plata salariilor și a contribuțiilor sociale, dar și pentru realizarea unui site și a promovării produselor online sau în cadrul unor târguri de profil.
Cabinet medical în spațiul rural
Prin intermediul PNDR 6.2, poți beneficia de 70.000 de euro pentru înființarea unor activități de asistenţă medicală generală, specializată, sau stomatologică. Banii pot fi utilizați pentru dotarea unui spațiu în care cabinetul va funcționa, atunci când vor fi obținute toate avizele necesare acestor activități.
Producția de săpunuri și cosmetice naturale
Pentru producția de săpunuri și cosmetice naturale se acordă un ajutor nerambusabil de 70.000 de euro, ce va putea fi folosit pentru achiziția de materii prime, salarii și contribuții sociale, cheltuieli de promovare.
Platformă online de promovare turistică
Nu trebuie să ai domiciliul într-o zonă turistică pentru a putea oferi turiștilor sfaturi despre sejururi turistice și obiective de vizitat. Poți dezvolta o platformă online în care să centralizezi toate aceste lucruri, făcând astfel sejurul mai plăcut celor ce vor să viziteze o anumită zonă. Un astfel de proiect este finanțat cu 50.000 de euro, iar banii pot fi folosiți pentru crearea platformei online, salarii și promovare.
Fabricarea jucăriilor din lemn
O altă afacere aflată la granița dintre producție de serie și activități meșteșugărești este producția de jucării din lemn. Finantarea este de 70.000 de euro și poate fi folosită pentru achiziția de materii prime, salarii sau micile echipamente de producție. O astfel de afacere are nevoie de investiții în publicitate și promovare, astfel că banii pot fi folosiți și pentru realizarea unui magazin virtual, reclamă, publicitate sau participarea la târguri și expoziții.
Atelier tipografic
Deși finanțarea nu este suficientă pentru o tipografie, banii pot fi folosiți pentru achiziția unor echipamente și utilaje necesare înființării unui mic atelier tipografic. Serviciile oferite pot merge de la realizarea cărților de vizită și a colilor cu antet, până la realizarea de mape, agende, calendare promoționale. Activitatea este susținută și încurajată de către Agenția de Finanțare a Investițiilor Rurale prin oferirea unui punctaj suplimentar, astfel că șansele de acceptare a proiectului sunt ridicate. Pe lângă achiziția de echipamente, antreprenorul poate folosi banii acordați pentru achiziția de materii prime, reclamă și publicitate, salarii și contribuții sociale, dar și alte cheltuieli necesare desfășurării activității.
Activități de IT în spațiul rural
Activitățile IT sunt încurajate și sprijinite prin intermediul proiectelor de finanțare nerambursabilă, indiferent de locul de realizare, prin urmare și în spațiul rural. Astfel, prin PNDR măsura 6.2 se pot accesa 50.000 de euro pentru producție software sau întreținere și reparații. Banii primiți pot fi folosiți pentru achiziția de licențe software necesare, echipamente IT sau salarii. Totuși, deși activitatea este amplasată în spațiul rural, serviciile pot fi prestate către clienți, indiferent de locația acestora.
Atelier de reparații al echipamentelor de uz caznic sau gospodăresc
Pentru înființarea unui service destinat echipamentelor gospodărești sau de uz caznic, ajutorul acordat este de 50.000 de euro și poate fi utilizat pentru achiziția truselor, instrumentelor și sculelor specifice acestui domeniu de activitate. De asemenea, sunt eligibile cheltuielile cu formarea profesională a angajaților, dar și plata salariilor și a contribuțiilor sociale pentru perioada de timp în care afacerea nu se poate susține din încasări (dar nu mai mult de cinci ani de zile).
Dacă ai o societate deja înregistrată, nu poți accesa PNDR 6.2 pentru dezvoltarea afacerii existente, ci doar pentru înființarea unei activități complet noi. Solicitanții de sprijin financiar trebuie să fie microîntreprinderi sau întreprinderi mici la momentul depunerii proiectului și să fie înregistrați cu statut minim de persoană fizică autorizată (de asemenea, sunt acceptate și alte forme juridice, printre care cele mai frecvente sunt societatea cu răspundere limitată și societatea cu răspundere limitată – debutant).
Sursa:avocatnet.ro
Știri
No, Servus ! De unde vine salutul ardelenilor: 21 noiembrie, Ziua mondială a salutului
Este salutul specific sibienilor şi ardelenilor, în general…No, aşa îşi românii, saşii, maghiarii din Ardeal
Nu este o modă sau un moft, ci o tradiţie, un semn de respect faţă de cel care-ţi iese în cale. Iată istoria.
Servus!
Să luaţi aminte: Servus (în germană „servus”, în cehă „servus”, în maghiară „szervusz”, în croată „serbus” sau „servus”, în poloneză „serwus”) este o formă de salut folosită în mod familiar în Europa Centrală şi de Est, extrem de agreată, chiar împământenită în zona Ardealului.
Etimologie
Cuvântul provine din latinescul „servus”, care înseamnă „servitor”. Este o elipsă a expresiei latineşti „ego sum servus tuus” (în traducere ad litteram „eu sunt servitorul tău”, tradus şi ca „Sunt la dispoziţia ta”).
Deşi am fi tentaţi să credem că termenul „servus” provine din latină, lingviştii consideră că formula de salut, fără îndoială latinească la bază, a fost preluată la noi mult mai târziu, din limba germană (prin influenţa saşilor şi a şvabilor).
„Servus humillimus” era o formulă de salut folosită de romani şi însemna „sluga dumitale preaplecată!”. Salutul era utilizat doar între bărbaţi şi numai de la cei inferiori către superiori, termenul „servus” având semnificaţia de sclav sau rob (şerb).
Majoritatea specialiştilor consideră că termenul ar fi fost preluat în română, abia în perioada Imperiului Austro-Ungar, din germană. Aşa se explică şi faptul că formula de salut se utilizează încă, nu doar la noi, în Ardeal, ci şi în sudul Germaniei, Austria, Ungaria şi Polonia. În plus, este de remarcat că doar în Germania cuvântul şi-a păstrat forma grafică similară cu a noastră: „servus”, pe când ungurii scriu „szervusz”, iar polonezii „serwus”.
În schimb, de la maghiari am preluat formula de salut „servus tok” (atunci când se face referire la un grup de cunoscuţi) sau „szia”, formule care s-au încetăţenit.
De la cuvântul latinesc înrudit sclavus (în traducere tot „slujitor”, „servitor”) este derivat şi salutul italian ciao (din schiavo), româniazat în „ceau”, pe la Sibiu sau Timişoara.
Sursa:sibiunews.net
Știri
Municipiul Blaj a depus la ADR Centru proiectul pentru mobilitate urbană: Străzi reabilitate și modernizate, parcare supraetajată și depou pentru autobuze și microbuze
Municipiul Blaj a depus la ADR Centru proiectul pentru mobilitate urbană
Proiect pentru mobilitate urbană de 6 milione de euro, la Blaj: Străzi reabilitate și modernizate, parcare supraetajată și depou pentru autobuze și microbuze
Municipiul Blaj a depus proiectul pentru mobilitate urbană prin care mai multe străzi vor fi modernizate și reabilitate. Vor fi construite și o parcare supraetajată (Park&Ride) și un depou pentru autobuze și microbuze.
Primăria Municipiului Blaj a depus, în data de 15 noiembrie 2024, la Agenția pentru Dezvoltare Regională Centru (ADR), proiectul „Coridor Mobilitate Urbană prin Traseu Mobilitate Urbană, Amenajare Depou și Construire Park&Ride în Municipiul Blaj”.
Proiectul, în valoare de peste 6 milioane de euro, este finanțat prin Programul Operațional Regional (Regio) 2021-2027.
Fondurile europene pe această linie de finanțare sunt alocate DOAR MUNICIPIILOR, iar Blajul este al doilea municipiu, din cele peste 20 arondate ADR Centru, care a depus cerere de finanțare pe mobilitate, punctajul obținut de proiectul nostru fiind de 97 (din 100)!
În cadrul acestui proiect, vor fi reabilitate și modernizate complet străzile Clujului, Gheorghe Doja, Gării și Eroilor, va fi construită o parcare supraetajată (Park&Ride) și va fi amenajat, la intersecția străzii Clujului cu Stația de epurare, un depou pentru autobuze și microbuze.
Termenul de finalizare este anul 2030.
Știri
Cum se salută românii și câte forme de salut există: 21 noiembrie, Ziua mondială a salutului
Pe 21 noiembrie sărbătorim Ziua mondială a salutului. Salutul reprezintă un element esențial în stabilirea unor relații cu cei din jurul nostru
Salutul este o manifestare de curtoazie cu care întâmpinăm pe cineva, fiind completată de mimică, poziția corpului și ținută.
În 1973, fraţii Brian şi Michael McCormack din Omaha, statul Nebraska, SUA au lansat Ziua mondială a salutului (World Hello Day). Ei consideră că salutul reprezintă o formă de acțiune interumană și un element important în realizarea înțelegerii și păcii dintre oameni de religii, rase și naționalități diferite.
În România, forma de salut diferă în funcţie de zona geografică, ea suferind în decursul timpului şi anumite modificări. La noi în țară, forma salutului depinde de zona geografică în care te afli. Bucureștenii se salută cu “Bună”, ardelenii își spun “servus”, iar cei din Banat, Cluj și Sibiu se salută cu “ceau” sau “ciau”.
Tinerii și adolescenții mai folosesc și formule de salut precum “Salve!”, “Salutare!”, “Te sărut!”, “Pa!”, “Noroc!”, “Salut!”, “Hai, te-am pupat!”, “Salut, bărbate!”, “Hi!”, “Hai, pa!”, “Hello!”, “Sal”. Formulele de salut “Sărut-mâna”, “Bună ziua” și “La revedere” aproape au dispărut din vocabularul românilor. Mai mult decât atât, “Cum îți merge?” sau “Ce mai faci?” sunt deja considerate forme de politețe și nu forme de salut.
Mulți români încă mai folosesc saluturi religioase precum “Domnul cu tine!”, “Hristos în mijlocul nostru!” și “Doamne ajută!”. De asemenea, încă se folosesc formule specifice sărbătorilor creștinești precum “Hristos a înviat!” la care se răspunde cu “Adevărat a înviat!”. În ziua Înălțării, credincioșii creștini folosesc salutul “Hristos s-a înălțat!” și răspunsul “Adevărat s-a înălțat”.
De Ziua mondială a salutului, importanța comunicării este evidențiată prin organizarea de diverse demonstrații la nivel mondial. Această zi este sărbătorită în aproximativ 180 de țări. Istoria ne arată că primele atestări ale salutului se referă la formele de supunere, datând de pe vremea dinastiilor chineze. Oamenii de rând trebuiau să îşi acopere ochii cu palma pentru a nu fi orbiţi de lumina emanată de strălucitorul împărat. În acest obicei, îşi are originea salutul militar.
Sursa:a1.ro
-
Știri6 ore ago
Cum se salută românii și câte forme de salut există: 21 noiembrie, Ziua mondială a salutului
-
Știri48 de minute ago
No, Servus ! De unde vine salutul ardelenilor: 21 noiembrie, Ziua mondială a salutului
-
Știri22 de ore ago
TRADIŢII şi OBICEIURI de 21 noiembrie: Intrarea în biserică a MAICII DOMNULUI (OVIDENIA)
-
Știri4 zile ago
Costumul popular din Apuseni: Păstrează unitatea portului românesc prin piesele ce îl compun
-
Știri4 zile ago
Top 10 locuri de vizitat toamna: Casa de Piatră, cătun din Parcul Natural Apuseni, între destinațiile recomandate
-
Știrio săptămână ago
Lăsata Secului în Postul Crăciunului: Tradițiile și obiceiurile zilei de 14 noiembrie
-
Sănătateo săptămână ago
Cum îți dai seama că suferi de diabet: 14 noiembrie, Ziua Mondială de Luptă împotriva Diabetului
-
Știrio săptămână ago
13 noiembrie, Ziua internațională a educației copiilor nevăzători