Știri
Cum a devenit Elena Ceauşescu academician, deşi avea doar patru clase
Află de pe www.radiounirea.ro cum „savanta de renume mondial” care spunea „codoi” la formula dioxidului de carbon (CO2), a fost aleasă membru al Academiei Române.
A fost ultimul membru acceptat până la Revoluţie. Istoricul Lucian Boia scrie în “România, ţara de frontieră a Europei”: “Studiile Elenei Ceauşescu se rezumă la clasele primare. Avea să devină însă inginer chimist, doctor în chimie şi, în sfârşit, academician. În faza ei de maximă ascenţiune intelectuală, numele i se pronunţa invariabil: «Academician Doctor Inginer Elena Ceauşescu». Elena Ceauşescu a ajuns numărul doi din partid. Primei doamne i-au revenit politica de cadre, ştiinţa, tehnologia şi cultura”. Multă lume se întreabă ce s-a întâmplat cu această onoare acordată „savantei de renume mondial”. Un statut al Academiei Române precizează că sunt excluşi toţi acei membri care au suferit condamnări penale. Astfel, Elena Ceauşescu a fost exclusă post-mortem, în prima şedinţă a Academiei din anul 1990. Excluderea Elenei Ceauşescu din Academia Română este confirmată de Elena Solunca, reprezentantă a Biroului de Presă de la Academie, responsabila cu revista internă a instituţiei din 1974. “Vă pot spune în mod cert că Elena Ceauşescu a fost exclusă ca urmare a statutului Academiei Române, care spune că este exclus cineva care suferă o condamnare penală. Iar Elena Ceauşescu a fost condamnată şi executată în decembrie 1989. Aşadar, conform statului trebuia exclusă post-mortem”, a declarat Elena Solunca. Academia Română a intrat într-o umbră în timpul comunismului, când mulţi importanţi academicieni au fost excluşi politic. Academia şi-a recăpătat demnitatea de-abia în 1990. “În prima şedinţă din 1990, au fost reabilitaţi toţi cei excluşi începând din 1948. Atunci s-a făcut o epurare în Academia Română. S-au reluat acordarea premiilor anuale, suspendate în anii ’80. Au reintrat în normalitatea vieţii academice”, a mai declarat Elena Solunca.
„Era un rău necesar”
Elena Solunca lucrează la Academia Română din 1974, anul în care Elena Ceauşescu a fost primită cu drepturi depline în institut. “Ea era acceptată, deşi toată lumea ştia că nu avea nicio valoare. Dar nu aveai ce să faci. Era un rău necesar. Vă pot spune că nu a participat la nicio şedinţă a Academiei, de la alegerea ei din 1974. Atunci a fost ales şi Ştefan Voitec. Ei au fost ultimii acceptaţi de Academie. Din acel an nu a mai fost primit nimeni până după Revoluţie. Trăiam o irealitate. Era o realitate paralelă”, a mai spus Elena Solunca.
„Elena ura ziariştii”
Elena Solunca îşi aduce aminte că Elena Ceauşescu avea o ură viscerală faţă de ziarişti. “Nu suporta ziariştii. Ţin minte că am fost invitaţi la un congres de chimie. Ni s-a ordonat că nu avem voie să purtăm nimic din aur pe noi, nici măcar verighetele. Până la urmă, Elena Ceauşescu a interzis să intrăm în sală, am fost ţinuţi într-o cameră separată. Ea nici nu vorbea la congrese”, a mai spus Solunca. Jurnalista susţine că din 1974, odată cu primirea în rândurile ei a Elenei Ceauşescu, Academia Română a intrat într-un declin. “Academia murea de moarte biologică. Din ’74 nu s-au mai primit membri. Toţi cei care erau acolo erau foarte bătrâni. Efectiv murea Academia. La un moment dat mai avea doar şapte funcţionari angajaţi. Nu se poate face o comparaţie cu ce aveam astăzi. Academia are acum 66 de instituţii şi centre de cercetare”, a afirmat Elena Solunca, cea care lucrează la revista Academica, de la reînfiinţarea ei din 1990, şi la Contemporanul.
Titluri de Doctor Honoris Causa
„Tovarăşa academician doctor inginer Elena Ceauşescu” a primit numeroase titluri de Doctor Honoris Causa ale unor universităţi de renume din lume. De regulă, acestea sunt titluri care se acordă persoanelor care s-au distins în anumite domenii profesionale, sociale sau politice. Meritul ei era că a fost soţia preşedintelui. Elena Ceauşescu a devenit doctor în chimie în 1967, cu teza „Polimerizarea stereospecifică a izoprenului”. Aceasta a fost redactată însă de alţii savanţi. “Nu avea cum să scrie ea. Avea în realitate patru clase. Restul studiilor sunt incerte. Au circulate numeroase legende despre cei care au scris doctoratul. Clar că erau profesori de chimie, savanţi. Elena Ceauşescu a primit numeroase titluluri de Doctor Honoris Causa, însă ele erau conjuncturale. Era o chestie de protocol. De fiecare dată când şeful statului era invitat undeva, exista un protocol între cele două ţări şi se acordau şi aceste titluri. Foarte multă lume ştia cine este ea. Cunoştinţele ei în chimie erau limitate”, mai susţine Elena Solunca.
„Cred că e vorba de mentalitatea ortodoxă” Elena Ceauşescu a absolvit Institutul Politehnic, Facultatea de Chimie Industrială, însă avea un regim special şi mergea la ore când dorea. Unele din titluri au fost retrase de instituţiile de învăţământ superior, însă altele nu pot fi retrase pentru că regulamentele universităţilor nu permite aşa ceva. „Trebuie să ne gândim cum a fost posibil să se ajungă în acel hal. A existat comunism şi în altă parte, dar în ţările catolice a existat mereu o împotrivire, elitele nu au dispărut total. Cred că e vorba de mentalitatea ortodoxă. În ţările ortodoxe a fost cel mai cumplit totalitarism. E ceva în ortodoxie şi trebuie studiat în profunzime, cu adjective şi ilustraţii nu rezolvăm nimic”, a încheiat Elena Solunca.
Sursa:adevarul.ro
Știri
Ceaiul de mușetel: Lucruri mai puțin știute despre cel mai popular ceai terapeutic
Tot mai multe studii arata ca florile de musetel sunt intr-adevar un remediu pentru o serie larga de afectiuni
In Egiptul antic, de exemplu, florile de musetel erau considerate un panacea, raspunsul la toate afectiunile. Iar ceea ce credeau pe atunci egiptenii incepe sa fie sustinut si de stiinta moderna.
Ceea ce s-a descoperit in ultimile studii este ca un consum regulat de ceai de musetel este corelat cu o crestere semnificativa a nivelurilor in urina de hipurat (un produs rezultat din descompunerea unor compusi pe baza de plante si de glicina (un aminoacid). Musetelul este unul din darurile nenumarate ale pamantului pentru noi. Este un dar neconditionat si extrem de valoros. Prezenta acestor elemente pare sa contribuie la urmatoarele beneficii pentru sanatate ale musetelului:
Stimuleaza sistemul imunitar si lupta cu infectiile asociate cu gripa.
Relaxeaza spasmele musculare si crampele menstruale la femei.
Relaxeaza nervii.
Linisteste stomacul
Reduce inflamatia
Imbunatateste functia ficatului
Ajuta la ameliorarea durerilor de spate
Ajuta la ameliorarea reumatismului
Nivelele atat de hipurati cat si de glicina au ramas ridicate in organism timp de doua saptamani dup a ce participantii la studiu au incetat sa mai bea ceai de musetel. Acest lucru indica faptul ca acesti compusi raman activi pentru o buna bucata de timp dupa ce se consuma ceaiul de musetel.
Ceaiul de musetel este probabil cel mai popular ceai terapeutic pe care oamenii il folosesc pentru a se relaxa si a dormi. Proprietatile sale sedative bine cunoscute il fac sa fie o alegere populara si pentru cei care vor sa scape de anxietate.
Ceaiul de musetel este bogat in antioxidantul quercentin. Quercentinul este un fitochimical care da culoare fructelor si legumelor. Quercentinul este cunoscut pentru faptul ca lupta impotriva deteriorarilor facute de radicalii liberi si astfel este un aliat impotriva cancerului.
Musetelul are nivele ridicate de fosfor. Fosforul joaca un rol important in multe din procesele chimice care se petrec in organismul uman. O lipsa de fosfor este asociata cu letargia si sanatatea precara a oaselor printre altele.
Ceaiul de musetel este foarte bogat in aminoacidul glicina. Acesta joaca un rol important in mentinerea unui sistem nervos sanatos. Dulce la gust, glicina are cea mai simpla structura dintre toti aminoacizii.
Ceaiul de musetel are proprietati puternice antiinflamatoare. Abundenta de antioxidanti din musetel ajuta la reducerea inflamatiei. Musetelul este astfel un aliat foarte bun in lupta impotriva durerilor legate de artrita si reumatism printre altele.
Calitatea apei folosite la ceaiul de musetel este foarte importanta. Cu cat este mai curata si mai pura apa cu care este facut ceaiul de musetel, cu atat mai puternice vor fi efectele sale de sanatate.
Sursa:viataverdeviu.ro
Știri
Liviu Rebreanu aniversat de Biblioteca Județeană „Lucian Blaga” Alba, la 139 de ani de la naștere
Liviu Rebreanu aniversat de Biblioteca Județeană „Lucian Blaga” Alba, la 139 de ani de la naștere
Consiliul Județean Alba și Biblioteca Județeană „Lucian Blaga” Alba vor organiza miercuri, 27 noiembrie 2024, pe Aleea Scriitorilor din Alba Iulia, aniversarea a 139 de ani de la nașterea prozatorului Liviu Rebreanu.
Activitatea face parte din proiectul 4.4 Monumentele literaturii române, un proiect cultural destinat promovării operelor și scriitorilor români care se regăsesc pe Aleea Scriitorilor din Alba Iulia, prin comunicare publică, omagiere, depuneri de flori, activități și manifestări culturale proprii sau în colaborare cu parteneri.
Celebrarea prozatorului Liviu Rebreanu va fi marcată atât în mediul online, pe paginile de socializare ale bibliotecii, cât și printr-un moment solemn de depuneri de jerbe la bustul aflat pe Aleea Scriitorilor din Parcul Central al orașului. Momentul de depunere de flori va avea loc la ora 13:00, moment în care bibliotecara Mariana Bolca va prezenta un medalion bibliografic. La Biblioteca Județeană „Lucian Blaga” Alba, pe tot parcursul zilei, vor fi expuse în cadrul unei expoziții de carte, volumele semnate de Liviu Rebreanu și volume dedicate vieții și operei scriitorului, care pot fi împrumutate atât în regim de sală de lectură cât și pentru studiu acasă.
Liviu Rebreanu s-a născut la 27 noiembrie 1885, fiind primul din cei 14 copii ai învățătorului Vasile Rebreanu și ai Ludovicăi Rebreanu. A urmat școala la Năsăud și Bistrița, iar din 1900 a studiat la Școala Reală Superioară de Honvezi din Sopron. În 1903- 1906 a urmat Academia Militară din Budapesta. La 1 septembrie 1906 a fost repartizat ca sublocotenent la regimentul al doilea de honvezi regali din Gyula, unde pe lângă îndeletniciri cazone, Rebreanu a avut numeroase preocupări literare: lecturi, conspecte, proiecte dramaturgice. La 1 noiembrie 1909 a debutat în presa românească, la Sibiu, unde i-a apărut povestirea „Codrea” („Glasul inimii”). În aceeași revistă, Rebreanu a mai publicat nuvelele „Ofilire” (15 decembrie 1908), „Răfuiala” (28 ianuarie 1909) și „Nevasta” (16 iunie 1911). Dintre operele sale mai amintim nuvelele: „Proștii” (1910), „Catastrofa” (1921), „Norocul” (1921), „Cuibul visurilor” (1927), „Cântecul lebedei” (1927), „Ițic Ștrul, dezertor” (1932); romanele: „Ion” (1920), „Crăișorul” (1929), „Răscoala” (1932), „Gorila” (1938), „Pădurea spânzuraților” (1922), „Adam și Eva” (1925), „Ciuleandra” (1927), „Jar” (1934), „Amândoi” (1940); teatru: „Cadrilul” (1919), „Plicul” (1923), „Apostolii” (1926). La 4 aprilie 1944, fiind grav bolnav, s-a retras la Valea Mare, fără să mai revadă vreodată Bucureștiul. La 1 septembrie a încetat din viață la vârsta de 59 de ani. Peste câteva luni a fost deshumat și reînhumat la Cimitirul Bellu din București. La Aiud a trăit și a scris sora sa, Livia Rebreanu – Hulea, care a făcut o importantă donație de carte bibliotecii aiudene.
Știri
De ce bat clopotele la biserică: Un obicei care datează de sute de ani
Trasul clopotelor este un obicei care datează de sute de ani însă puțini s-au gândit ce înseamnă cu adevărat acest ritual repetat în anumite zile
Motivul real pentru care bat clopotele la biserică! În funcție de modul în care se trag clopotele, omul poate intui dacă este vorba despre începutul unei slujbe, anunțarea unui deces sau o sărbătoare. Obiceiul a început din necesitatea de a da de veste oamenilor având în vedere că într-o anumită perioadă, calendarele şi orologiile nu erau pe toate străzile.
Clopotele, împreună cu toaca, se trag atunci când încep slujbele sau marchează momente importante din cadrul lor. Clopotele se bat la diverse momente din timpul unei zile liturgice, fie în combinaţie cu toaca şi, de regulă, după baterea acesteia, fie singure. Bătutul clopotelor se face, ca şi toaca, la începutul slujbelor importante şi la unele momente de seama din cadrul acestora, la slujba de seară, la miezul nopţii, de dimineaţă, la începutul Sfintei Liturghii
„Trebuie să aducem la cunostinţa oamenilor învăţătura creştină. N-a auzit nimeni bătaia clopotelor? Clopotele nu bat niciodată pentru amuzament. Ci bat pentru ceva de natură sufletească, ceva care ne atrage atenţia: Cheamă viii, plâng morţii, împrăştie viforele! Împrăştie dracii şi trăsnetele.”, spune părintele Arsenie Papacioc
Inscripţiile întâlnite pe vechile clopote creştine reamintesc rostul lor ocrotitor, de mântuire şi vestire, adeverind cuvintele Scripturii, care zic: „În tot pământul a iesit vestirea lor.“ Misiunea acestora se rezumă în cuvintele întâlnite adeseori pe exteriorul lor:
«Pe vii îi chem, pe morţi îi plâng, fulgerele frâng». Pe ele se mai întâlnesc însă şi alte cuvinte, precum: «Laud pe Dumnezeu cel adevărat, chem mulţimea, adun clerul. Îi plâng pe morţi, alung fulgerele, înfrumuseţez sărbătorile». Clopotele sunt adesea decorate cu motive vegetale, geometrice, scene şi inscripţii, explică Teodor Danalache.
Muzica produsă de clopote este înălţătoare şi, totodată, prezintă un criteriu al armoniei universale. Clinchetul clopotelor sau al clopoţeilor are însă pretutindeni putere de purificare; alungă duhurile rele sau măcar avertizează de apropierea acestora.
Clopotele au fost folosite în trecut pentru a anunţa război, incendii, ciumă sau pentru a anunţa victorii sau pace. Încă de la începutul Epocii Bronzului, toate oraşele şi satele din China aveau câte un turn ce adăpostea un clopot destinat anunţării orei. De asemenea, acest clopot suna şi la apariţia unui incendiu sau a unor calamităţi naturale, scrie romaniatv.net.
-
Știriacum 4 zile
Cum se salută românii și câte forme de salut există: 21 noiembrie, Ziua mondială a salutului
-
Știriacum 3 zile
No, Servus ! De unde vine salutul ardelenilor: 21 noiembrie, Ziua mondială a salutului
-
Știriacum 4 zile
TRADIŢII şi OBICEIURI de 21 noiembrie: Intrarea în biserică a MAICII DOMNULUI (OVIDENIA)
-
Știriacum 12 ore
De ce bat clopotele la biserică: Un obicei care datează de sute de ani
-
Știriacum o săptămână
Costumul popular din Apuseni: Păstrează unitatea portului românesc prin piesele ce îl compun
-
Știriacum o săptămână
Top 10 locuri de vizitat toamna: Casa de Piatră, cătun din Parcul Natural Apuseni, între destinațiile recomandate
-
Știriacum 3 zile
De când începem să cântăm colinde: Potrivit tradiției, din 21 noiembrie e voie a se cânta despre nașterea Domnului, odată cu sărbătorirea Intrării în Biserică a Maicii Domnului
-
Sănătateacum 2 săptămâni
Cum îți dai seama că suferi de diabet: 14 noiembrie, Ziua Mondială de Luptă împotriva Diabetului