Connect with us

Social-Economic

România a fost în ”Epoca de Aur” – grânarul Europei *Acum am ajuns pe locurile codașe în agricultură din cauza randamentelor slabe

Published

on

În ţările occidentale, agricultura e văzută ca industrie, cu tehnologii şi metodologii specifice, fiecare gram şi centimetru contează, iar controlul calităţii este strict. La noi, subzistenţa pare a fi mai importantă decât eficienţa, arată specialiştii în agricultură. Citește mai multe pe www.radiounirea.ro
Ultimele raportări statistice arată că în România producţiile agricole vegetale au crescut pe linie, dar randamentele la hectar sunt pe ultimele locuri în rândul ţărilor din UE.
Câteva exemple:  *(Grâu) – România: 3,6 tone la hectar; Germania: 8,6 tone la hectar; Anglia: 8,6 tone la hectar; Danemarca: 7,4 tone la hectar. *(Porumb) – România: 4,8 tone la hectar; Spania: 11,2 tone la hectar; Austria, Franţa, Germania: peste 10 tone la hectar fiecare. *(Cartofi) – România: 17,7 tone la hectar; Belgia: 54 de tone la hectar; Germania: 47,4 tone la hectar; Olanda: 45 de tone la hectar (aceste date au fost culese de la Institutul Naţional de Statistică).
Văzând aceste cifre, ne întrebăm, ce tehnologii „secrete“ au agricultorii din ţări precum Belgia, Germania, Spania, Danemarca sau Franţa, încât obţin producţii la hectar de două-trei ori mai mari decât ale noastre?
Hectarul are fix 10.000 de metri pătraţi
Da, un hectar are şi în România, şi în alte ţări, 10.000 de metri pătraţi. Dar – spre deosebire de noi – agricultorii din Vest cultivă întreaga suprafaţă, până la ultimul metru. Aici, în România, de la drum, canal sau gardul despărţitor până în „miezul“ culturii există fâşii de câţiva metri în care plantele ori nu sunt dezvoltate, ori sunt practic necultivate. Acolo, fiecare metru contează şi chiar ultima plantă de lângă buza canalului sau de la gard este la fel de dezvoltată cum sunt cele din mijloc. Consecinţa: faţă de noi, vesticii câştigă câteva zeci sau chiar sute de metri pătraţi în plus la suprafaţa net cultivată, mai ales la culturile extinse.
Genetica versus „ochiometrica“
„Înainte de a începe însămânţarea, vesticii analizează atent calitatea solului şi nu pun în el decât seminţe perfect adecvate acelui tip de sol. Şi noi, şi ei, stăm foarte bine cu materialul genetic, dar suntem în urmă la capitolul adecvării seminţelor cu solul“, a explicat Ştefan Poienaru, director general al unui grup agricol din România. De asemenea, diversele substanţe administrate solului şi, apoi, plantelor (îngrăşăminte, pesticide, inclusiv apa) sunt plasate după scheme şi calendare atent întocmite, în cantităţile exacte de care este nevoie, numai după calculele şi la indicaţiile inginerilor agronomi. Nimic nu se pune în sol sau pe plantă la întâmplare (cum se mai obişnuieşte încă pe la noi), şi întreaga evoluţie – de la încolţire la maturitate – este urmărită cu maximă acurateţe. Dacă în Vest se respectă cu stricteţe, la gramaj, cantităţile de input-uri, la noi se mai pune şi cu sacul/bidonul, în binecunoscutul stil „ochiometric“.
De la automatizare la teleghidare şi robotizare
La o conferinţă recentă pe teme agricole, unul dintre vorbitori, un fermier român, le-a explicat auditorilor ce a văzut în Belgia: „În faţa unei combine care merge teleghidată este, totuşi, nevoie de prezenţa unui om, a unui antemergător. De ce? Mi-a explicat prietenul la care mersesem în vizită, proprietarul acelei exploataţii: pentru că s-ar putea ca în lan să doarmă cineva şi n-ar fi bine să fie surprins de utilaj“… Pare o legendă, dar nu e deloc departe de adevăr: în tot mai multe exploataţii din Vest automatizarea este la ordinea zilei şi, mai nou, au început să se folosească instrumentele teleghidării (de exemplu, prin GPS) şi ale robotizării. Prezenţa umană redusă în câmp reprezintă un avantaj nu doar pentru randamentul culturii, ci şi pentru profitabilitatea acesteia, cheltuielile de personal fiind mult mai mici decât în România.
Pentru noi, de fapt nu randamentul e important
„Poate va fi o surpriză pentru multă lume, dar o să vă spun că la noi multe culturi sunt realizate pentru profit, mai exact pentru acoperirea cheltuielilor, nu pentru randament. Iar profitul este, de fapt, subvenţia primită pe suprafaţă“, ne mai relatează Ştefan Poienaru. „Dacă au tot aceleaşi cheltuieli pe hectar, la cultivare, iar după recoltă obţin tot venituri la limita acoperirii cheltuielilor, cei mai mulţi agricultori mizează doar pe subvenţie, ca surplus. Astfel că randamentul culturii rămâne într-un plan îndepărtat al preocupărilor“, conchide şeful grupului agricol.
sursa: www.adevărul.ro

 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Radio Unirea FM și pe ȘTIRI GOOGLE


Societate

20 noiembrie: Ziua mondială a copiilor

Published

on

Zi universală dedicată copiilor

La 20 noiembrie, în fiecare an, este sărbătorită Ziua mondială a copiilor, ce susţine solidaritatea internaţională, sensibilizarea copiilor din întreaga lume şi creşterea bunăstării copiilor.

Începând din 1990, Ziua mondială a copiilor marchează adoptarea, în aceeaşi zi, de Adunarea Generală a ONU, atât a Declaraţiei, cât şi a Convenţiei pentru Drepturile Copilului.

Declaraţia pentru Drepturile Copilului, adoptată la 20 noiembrie 1959, defineşte drepturile copiilor la protecţie, educaţie, sănătate, joacă, adăpost şi o alimentaţie potrivită. Preocupată de vulnerabilitatea femeilor şi a copiilor în situaţii de urgenţă şi de conflict, Adunarea Generală a invitat, în 1974, statele membre să respecte Declaraţia privind protecţia femeilor şi a copiilor aflaţi în situaţii de urgenţă şi conflicte armate. Declaraţia interzicea atacurile sau închisoarea femeilor civile şi a copiilor şi susţinea în totalitate drepturile femeilor şi copiilor în timpul conflictelor armate. În 1978, Comisia pentru Drepturile Omului a prezentat un proiect de Convenţie privind Drepturile Copilului, în vederea examinării, unui grup de lucru al statelor membre, agenţiilor şi organizaţiilor interguvernamentale şi neguvernamentale. Anul 1979 a fost declarat Anul internaţional al copilului, pentru a marca împlinirea a 20 de ani de la adoptarea Declaraţiei pentru Drepturile Copilului.

La 20 noiembrie 1989, Adunarea Generală a ONU adopta Convenţia pentru Drepturile Copilului, apreciată ca fiind realizarea majoră pentru drepturile omului, recunoscând rolul copiilor ca actori sociali, economici, politici, civili şi culturali. Convenţia prevede protejarea şi promovarea drepturilor copiilor, precum dreptul la viaţă, la sănătate, la educaţie şi joacă, dar şi dreptul la viaţa de familie, de a fi protejaţi împotriva violenţei, de a nu fi discriminaţi şi dreptul de a-şi face auzite opiniile.

România a fost printre primele state care au semnat şi ratificat Convenţia ONU, în anul imediat următor adoptării sale în cadrul Adunării Generale a Naţiunilor Unite, prin Legea nr. 18 din 28 septembrie 1990. În 2004, a fost adoptată Legea nr. 272 pentru protecţia şi promovarea drepturilor copiilor (republicată în temeiul art. V din Legea nr. 257/2013 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 272/2004 privind protecţia şi promovarea drepturilor copilului, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 607 din 30 septembrie 2013, dându-se textelor o nouă numerotare), care reglementează cadrul legal privind respectarea, promovarea şi garantarea drepturilor copilului. Autorităţile publice, organismele private autorizate, precum şi persoanele fizice şi persoanele juridice responsabile cu protecţia copilului sunt obligate să respecte, să promoveze şi să garanteze drepturile copilului stabilite prin Constituţie şi lege, în concordanţă cu prevederile Convenţiei Organizaţiei Naţiunilor Unite cu privire la drepturile copilului, ratificată prin Legea nr. 18/1990, republicată, cu modificările ulterioare, şi ale celorlalte acte internaţionale în materie la care România este parte.

sursa: agerpres.ro


 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Radio Unirea FM și pe ȘTIRI GOOGLE


Continue Reading

Societate

19 noiembrie: Ziua cercetătorului şi proiectantului din România

Published

on

Zi dedicată în România cercetătorului și proiectantului

La 19 noiembrie este celebrată, în România, Ziua cercetătorului şi proiectantului.

Stabilirea datei face trimitere la ziua în care s-a născut, în 1912, savantul George Emil Palade, unul dintre creatorii biologiei celulare moderne.

Această zi este marcată din anul 1994, fiind instituită prin Hotărârea de Guvern nr. 764/1994 şi publicată în Monitorul Oficial nr. 317 din 16 noiembrie 1994.

Ziua cercetătorului şi proiectantului este celebrată în semn de omagiu faţă de activitatea savantului american de origine română George Emil Palade (1912-2008), laureat în 1974, împreună cu profesorul Albert Claude (Universitatea Liberă Bruxelles) şi cu profesorul Christian de Duve (Universitatea ”Rockefeller” New York), al premiului Nobel pentru medicină, pentru „descoperirile lor privind organizarea structurală şi funcţională a celulei”.

George Emil Palade s-a născut, la Iaşi, la 19 noiembrie 1912. A absolvit Facultatea de Medicină din Bucureşti (1936). A obţinut titlul de doctor în medicină cu teza ”Tubul urinifer al delfinului. Studiu de morfologie şi fiziologie comparativă” (1940). În 1943, a devenit conferenţiar universitar la catedra de Anatomie a Facultăţii de Medicină din Bucureşti, potrivit volumului ”Membrii Academiei Române” (2003).

În anul 1946, a plecat în Statele Unite ale Americii, în calitate de profesor invitat la Institutul Rockefeller din New York, unde, în 1961, a devenit şef al Departamentului de Biologie Celulară. Din 1972, a condus Departamentul de Biologie Celulară al Universităţii Yale din New Haven (Connecticut).

Rezultatele cercetărilor sale au fost publicate în numeroase lucrări, studii, comunicări, rapoarte apărute în reviste de prestigiu din întreaga lume, acum intrate în istoria biologiei şi medicinii.

Începând din 1965, a susţinut direct cercetarea românească în domeniul biologiei celulare, iar în 1979 a sprijinit substanţial inaugurarea, la Bucureşti, a Institutului Celular de Biologie şi Patologie „Nicolae Simionescu”, realizare a cercetătorilor români Nicolae Simionescu şi Maya Simionescu.

Unanim recunoscut drept unul dintre creatorii biologiei celulare moderne, i-au fost decernate premii de înalt prestigiu ştiinţific, printre care: ”Premiul Passano” (1964), ”Premiul Albert Lasker” (1966), ”Premiul Hurwitz” (1970) şi ”National Medal of Science” (1986).

A fost ales membru al unor prestigioase instituţii, precum: Academia de Arte şi Ştiinţe din New York, Academia Americană de Ştiinţe. De asemenea, a fost membru de onoare al Academiei Oamenilor de Ştiinţă din România, membru fondator, preşedinte de onoare al Fundaţiei Naţionale pentru Ştiinţă şi Artă a Academiei Române şi membru de onoare din străinătate al Academiei Române (1975). În 1999, la Universitatea din Diego, s-a desfăşurat un simpozion ştiinţific internaţional în onoarea sa, prilej cu care s-a hotărât ca universitatea să constituie un fond de finanţare în domeniul cercetării care să poarte numele marelui savant român – ‘„George E. Palade Fellowship Fund”.

În anul 2007, preşedintele Traian Băsescu l-a distins pentru întreaga sa activitate ştiinţifică cu Ordinul ”Steaua României” în grad de Colan.

George Emil Palade s-a stins din viaţă la 8 octombrie 2008.

sursa: agerpres.ro


 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Radio Unirea FM și pe ȘTIRI GOOGLE


Continue Reading

Societate

16 noiembrie: Ziua internațională a toleranței

Published

on

Zi internațională dedicată toleranței

Ziua internaţională a toleranţei este marcată în fiecare an, la 16 noiembrie, pentru a da un îndemn la înţelegere şi respect reciproc, dialog şi cooperare între culturi, civilizaţii şi popoare, pentru a descuraja atitudinile extremiste dominate de violenţă şi ură.

Această zi a fost proclamată în cadrul Conferinţei generale a UNESCO de la Paris, la 16 noiembrie 1995. Cu acest prilej statele membre UNESCO au adoptat ”Declaraţia principiilor toleranţei”, enunţată în 1986, ce defineşte termenul de toleranţă ca fiind respectul, acceptarea şi aprecierea diversităţii şi bogăţiei culturale, a manierelor de exprimare, a calităţii noastre de fiinţe umane.

În 1996, Adunarea Generală a ONU, prin Rezoluţia 51/95, a invitat ţările membre să sărbătorească în fiecare an această zi, prin acţiuni de promovare a toleranţei şi păcii, prin activităţi la care să participe atât instituţiile de învăţământ, cât şi publicul larg. Statele membre ONU sunt încurajate să organizeze manifestări axate pe programe şi acţiuni educative prin care să-i mobilizeze pe cetăţeni să aibă atitudini tolerante. Manifestările îi vizează atât pe copii, cât şi pe adulţi, iar educaţia pentru toleranţă, mijlocul cel mai eficient pentru prevenirea intoleranţei, trebuie îndreptată împotriva fricii şi excluziunii şi către dezvoltarea capacităţii indivizilor de a judeca liber şi independent. Astfel, pot fi prevenite nedreptatea, violenţa, discriminarea şi marginalizarea care sunt forme ale intoleranţei.

Toleranţa înseamnă, în esenţă, acceptarea şi aprecierea bogăţiei şi diversităţii culturale, a formelor de expresie, capacitatea de a recunoaşte şi de a respecta convingerile altora. Toleranţa este responsabilitatea care susţine drepturile şi libertăţile fundamentale ale omului, democraţia şi statul de drept. Este cel mai puternic fundament pentru pace şi reconciliere, un principiu de bază al democraţiei şi dezvoltării durabile, implicând respingerea dogmatismului şi absolutismului şi asigurând supravieţuirea societăţilor multietnice şi multiculturale. Înseamnă, totodată, îngăduinţă, indulgenţă, răbdare, şi se poate exprima la orice nivel, de la individ la stat.

Într-o lume şi într-o perioadă a mondializării, a diversităţii şi a mobilităţii, toleranţa în familie, în comunitate sau între state, este mai necesară ca oricând. Liderii mondiali au recunoscut acest lucru prin adoptarea Declaraţiei Mileniului în anul 2000, plasând toleranţa printre valorile fundamentale care stau la baza relaţiilor internaţionale în secolul XXI.

Aşadar, ONU se angajează să consolideze toleranţa prin încurajarea înţelegerii reciproce între culturi şi popoare. Acest imperativ se află în centrul Cartei ONU, precum şi al Declaraţiei Universale a Drepturilor Omului, şi este mai important ca niciodată în această perioadă, în care sunt manifestări ale extremismului şi pe fondul intensificării conflictelor, caracterizată printr-o desconsiderare fundamentală a vieţii umane.

sursa: agerpres.ro


 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Radio Unirea FM și pe ȘTIRI GOOGLE


Continue Reading

Știri

Politică

Administrație

Știri din Alba

Educație și Cultură

Eveniment

Sănătate

Social Economic

Divertisment

Stiri din alte ziare

  • Alba Iulia
  • Abrud
  • Aiud
  • Blaj
  • Campeni
  • Cugir
  • Sebes
  • Ocna Mures
  • Teius
  • Zlatna

Articole Similare

radiounireafm, radio alba iulia, radio alba