Rămâi conectat

Știri

Cum a fost în timpul celei mai grave pandemii din istoria modernă: În 1918, pandemia de gripă spaniolă a ajuns să afecteze aproape o treime din populația planetei

Publicat

în

În 1918, pandemia de gripă spaniolă a fost provocată de un virus de origine aviară, care a ajuns să afecteze aproape o treime din populaţia planetei şi a ucis peste 50 de milioane de oameni (ceea ce, raportat la populaţia de azi, ar însemna 250 de milioane).

Tineri, bătrâni, bolnavi sau sănătoşi, virusul H1N1 ataca fără milă, ducând la pandemia cu cel mai mare număr de morţi din istoria modernă. Majoritatea deceselor au survenit rapid, în decursul a 14-15 săptămâni. În cazuri extraordinare,  au fost şi oameni care au murit în mai puţin de 24 de ore de la primele simptome.

De ce i se spunea spaniolă? Apărut în ultimele luni ale primului război mondial, virusul s-a extins cu atât mai repede din cauza conflictului mondial. Pe front, soldaţii s-au îmbolnăvit imediat în tranşeele reci, umede şi fără condiţii de igienă, având un sistem imunitar scăzut şi o alimentaţie proastă. În vara lui 1918, pe măsură ce soldaţii se întorceau la vatră, au adus cu ei şi virusul. În 2014, un documentar al National Geographic a arătat că sursa virusului de atunci ar fi fost tot China – atunci când muncitorii de la fermele de acolo ar fi fost transportaţi în Canada în 1917 şi 1918. Dar una dintre primele ţări în care a fost detectat a fost Spania – deşi istoricii punctează faptul că Spania era neutră şi de aceea ştirile despre cazurile de acolo au circulat mai uşor, în vreme ce naţiunile implicate în război au ascuns adevărul de pe teritoriul lor. Aşadar, eticheta de gripă spaniolă a fost pur legată de nişte circumstanţe, nicidecum de originea reală a bolii. Dar când virusul l-a atins şi pe regele Spaniei, Alfonso XIII, împreună cu alţi politicieni, deja eticheta a fost definitiv lipită.
Dureri de cap, ameţeală, gât uscat, tuse, pierderea apetitului, apoi a doua zi transpiraţie abundentă, în următoarele zile pneumonie… Cam aşa evolua virsusul, care în vara lui 1918 cuprinsese ţările din Europa. În iulie, deja, într-o fabrică de textile din Londra, de pildă, 80 din 400 de muncitori s-au îmbolnăvit într-o singură zi. În august, ajungea în Canada, iar în septembrie în America, prin portul Boston. Măsurile recomandate erau purtarea măştilor, evitarea spaţiilor aglomerate. Şi atunci s-au închis teatrele, bisericile şi şcolile, transformate în spitale, în care adesea doctorii erau insuficienţi după război, astfel că asistentele medicale deveneau, în situaţşia de criză, doctori de urgenţă. În New York,scuipatul pe stradă devenise ilegal. Dar la acea vreme încă se credea în leacuri fără nicio legătură cu virusul, aşa încât doctorii recomandau chiar remedii de genul bulionului de vită!!! În plus, deşi numărul morţilor începuse să crească îngrijorător, se câştigau bani din leacuri iluzorii, vândute ca pâinea caldă şi cărora li se făcea reclamă în presă.
De altfel, la capitolul dezinformărilor stăteau chiar raportările publice despre efectele virsusului. „Gripa spaniolă putea provoca sângerări nu doar din nas, dar şi din ochi şi urechi în unele cazuri, ceea ce era absolut îngrozitor. Aşa că cine spunea că aceea a fost o gripă comună, ori nu ştia ori minţea”, spune John Barry, autorul unei cărţi de specialitate despre acest subiect, „The Great Influenza”. Barry susţine, de altfel, că mare parte din vina răspândirii la un aşa nivel a gripei spaniole aparţine autorităţilor, care nu au informat corect oamenii. „În Philadelphia, de pildă, se ajunsese să se sape gropi comune pentru morţi, iar prin oraş erau căruţe trase de cai în care se colectau morţii, dar unul dintre ziare scria: Nu există niciun motiv de panică. Cam cât de proşti credeau că sunt oamenii? Ştiind că sunt minţiţi, că nu pot avea încredere în autorităţi şi în sursele de informare, oamenii începuseră să se alieneze”, comentează Barry despre o Americă a cărei populaţie a fost atunci afectată în proporţie de 25%. Gripa spaniolă a ucis în total 675.000 de americani. În vara anului 1919, gripa s-a risipit, cei infectaţi decedând sau dezvoltând imunitate (de atunci, au mai existat două pandemii semnificative, dar nu la fel de grave: una în 1957-1958, care a ucis 2 milioane de oameni în întreaga lume, iar alta în 1968-1969, care a provocat 1 milion de decese).
Teama de atunci s-a teleportat în timp, la apariţia coronavirsului. Dar deşi cele două virusuri au origine animală şi amândouă au o rată a răspândirii ridicată, diferenţele între cele două sunt majore. Rata mortalităţii diferă. Gripa spaniolă a făcut ravagii în principal în rândul populaţiei tinere, de la 20 la 40 de ani – nu în rândul bătrânilor. Asta şi pentru că a fost un virus adus de război, care folosea resursele umane tinere, extrem de slăbite din cauza hranei şi a igienei proaste în condiţiile conflictului mondial de atunci. În plus, specialiştii susţin că ar fi existat în secolul al XIX-lea o versiune a acelui virus nu la fel de letală, răspândit ca o gripă obişnuită, ceea ce-i făcuse rezistenţi ulterior pe cei în vârstă, care dezvoltaseră anticorpi. Rata mortalităţii coronavirusului este mult mai scăzută.
„Lumea de atunci era cu totul alta. Închipuiţi-vă o soră medicală care trebuia să-şi facă meseria într-un cadru ce semăna cu unul al molimelor din secolul al XIV-lea. Aşa era pe atunci. O asistentă medicală a găsit într-o casă un soţ mort lângă soţia care tocmai născuse gemeni şi care nu se hrănise decât cu un măr aflat la îndemână. Lumea anului 1918 era complet diferită, chiar fără a lua în calcul războiul”, punctează istoricul Alfred Crosby, autorul unei alte cărţi despre gripa spaniolă. Nu existau microscoape electronice, medicii nu cunoşteau, de fapt, viruşii şi nu le descoperiseră materialul genetic. Mai mult decât atât, cei care lucrau în sistemul medical nu prea aveau echipamente de protecţie performante şi nu puteau asigura condiţiile de igienă necesare. Realitatea medicală era cu totul alta. Sursele de informare nu erau la fel de răspândite ca acum. Aşadar, vorbim de realităţi complet diferite în care au izbucnit aceste pandemii, de aceea comparaţiile care susţin asemănări majore nu fac decât să răspândească o panică nefondată.
Sursa:okmagazine.ro

 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Radio Unirea FM și pe ȘTIRI GOOGLE


Știri

Târgul de Crăciun de la Sebeș începe în seara de Moș Nicolae

Publicat

în

Târgul de Crăciun de la Sebeș începe în seara de Moș Nicolae

Începând cu seara de Moș Nicolae, în luna decembrie, la Sebeș vom crea împreună o poveste de iarnă, cu personaje care să aducă bucurie copiilor și căsuțe decorate cu produse specifice Crăciunului. La Centrul Cultural „Lucian Blaga”, atât în spațiile interioare, cât și în zona exterioară decorată de sărbătoare, vor sosi colindători, pentru a colora atmosfera cu cele mai frumoase cântece de iarnă și pentru a le oferi celor prezenți bucuria colindului străbun.

Din agenda evenimentelor face parte concertul extraordinar de Crăciun, de miercuri, 11 decembrie 2024, oferit de Ștefan Hrușcă, filmul românesc dedicat compozitorului George Enescu, în data de 13 decembrie 2024, alături de o serie de alte spectacole pregătite de cei mai mici artiști din oraș.

Nu va lipsi nici Moș Crăciun, care va sosi la întâlnirea cu cei mai mici locuitori ai Sebeșului însoțit de personaje de poveste, pentru a primi scrisorile copiilor și pentru a le oferi dulciuri.

Biblioteca Municipală „Lucian Blaga” din Sebeș a pregătit calendarul de Advent cu cele mai atractive cărți și activități distractive, pentru a ne bucura împreună de atmosfera unică a Crăciunului.

În Parcul Tineretului se fac ultimele pregătiri pentru a pune în funcțiune patinoarul cu acces gratuit pentru toți copiii care au o pereche de patine, ceilalți achitând doar contravaloarea închirierii patinelor.

Crăciun cu bucurie!

PROGRAMUL COMPLET al TÂRGULUI DE CRĂCIUN de la SEBEȘ

Joi, 5 decembrie 2024

Platoul din fața Centrului Cultural „Lucian Blaga” Sebeș

Ora 17.00: Deschiderea Târgului de Crăciun și aprinderea iluminatului de sărbători

Momente artistice cu: Școala de muzică „DoReMi” și Alexandra Pamfilie, Adina Hada, Trupa de Dansuri Săsești, Fanfara din Petrești, Ordinul Scutierilor de Mühlbach, personaje de poveste și Moș Crăciun

Vineri, 6 decembrie 2024

Primăria Municipiului Sebeș

Expoziție personală de pictură Eugen Măcinic

6, 13, 16, 18 decembrie 2024

Centrul Cultural „Lucian Blaga” Sebeș / Biblioteca

Ora 10.30: „Ninge cu… filme” – vizionări educative pentru copii

Sâmbătă, 7 decembrie 2024

Biserica Evanghelică Sebeș

Ora 10.00: Târgul caritabil de turtă dulce organizat de Trupa de Dansuri Săsești și Biserica Evanghelică Sebeș

Luni, 9 decembrie 2024

Centrul Cultural „Lucian Blaga” Sebeș / sala de spectacole „Radu Stanca”

Ora 09.30: Serbarea Grădiniței „Busy Angels”

Centrul Cultural „Lucian Blaga” Sebeș / Biblioteca

Ora 10.00: „Noi umblăm… pe bunici să-i colindăm!”, alături de beneficiarii Căminului pentru Persoane Vârstnice

Marți, 10 decembrie 2024

Centrul Cultural „Lucian Blaga” Sebeș / sala de spectacole „Radu Stanca”

Ora 10.00: Serbarea Grădiniței „Heidi”

Centrul Cultural „Lucian Blaga” Sebeș / sala „Gheorghe Maniu”

Ora 10.30: Lansare de carte pentru copii, în prezența autoarei, Laura Iviniș

Miercuri, 11 decembrie 2024

Centrul Cultural „Lucian Blaga” Sebeș / sala de spectacole „Radu Stanca”

Ora 18.00: Concert de colinde, susținut de ȘTEFAN HRUȘCĂ

11, 17 decembrie 2024

Centrul Cultural „Lucian Blaga” Sebeș / Biblioteca

Ora 11.00: O POVESTE DE CRĂCIUN VIII (ateliere de lectură și creație)

Joi, 12 decembrie 2024

Centrul Cultural „Lucian Blaga” Sebeș / sala „Gheorghe Maniu”

Ora 17.00: Serată culturală aniversară, ediția a VII-a. Vernisajul expoziției personale de pictură – Voicu Preja

Centrul Cultural „Lucian Blaga” Sebeș / sala de spectacole „Radu Stanca”

Ora 17.00: Spectacolul de Crăciun al Clubului Copiilor Sebeș

Vineri, 13 decembrie 2024

Centrul Cultural „Lucian Blaga” Sebeș / sala de spectacole „Radu Stanca”

Ora 18.00: Proiecție cinematografică: „ENESCU, JUPUIT DE VIU”, în prezența echipei artistice

Sâmbătă, 14 decembrie 2024

Centrul Cultural „Lucian Blaga” Sebeș / sala de spectacole „Radu Stanca”

Ora 19.00: Concert de colinde susținut de Organizația Tinerilor de pe „Valea Sebeșului”

Marți, 17 decembrie 2024

Centrul Cultural „Lucian Blaga” Sebeș / sala de spectacole „Radu Stanca”

Ora 10.00: Serbarea Grădiniței „Mirela”

Ora 19.00: Spectacolul de colinde al Bisericii Penticostale Eben Ezer Sebeș

Miercuri, 18 decembrie 2024

Centrul Cultural „Lucian Blaga” Sebeș / Biblioteca

Ora: 11.00 „Cartea poveștilor de iarnă începe cu «A fost odată ca niciodată… Es war einmal»”. Atelier educativ de Ziua Minorităților Naționale din România

Ora 18.00: Spectacol muzical de Crăciun cu Școala de muzică „DoReMi”, coord. de prof. Alexandra Pamfilie

Joi, 19 decembrie 2024

Centrul Cultural „Lucian Blaga” Sebeș / sala de spectacole „Radu Stanca”

Ora 17.00: Spectacol de teatru cu Trupele „Pied Piper” și „Gepetto”, coord. de prof. Lavinia Donose

Vineri, 20 decembrie 2024

Centrul Cultural „Lucian Blaga” Sebeș / sala de spectacole „Radu Stanca”

Ora 18.00: „Steluțe dansatoare”, spectacolul Clubului „Fantasy Dance”

19 – 20 decembrie 2024

Centrul Cultural „Lucian Blaga” Sebeș / Biblioteca

Ora 18.00: „Un gând bun pentru Moș Crăciun”. Scrisorile copiilor cuminți la bibliotecă

Duminică, 22 decembrie 2024

Centrul Cultural „Lucian Blaga” Sebeș / sala de spectacole „Radu Stanca”

Ora 18.00: „Taina Crăciunului”, spectacol de teatru pentru copii

6 – 24 decembrie 2024

Centrul Cultural „Lucian Blaga” Sebeș / Biblioteca

Calendarul de Advent al Cărților


 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Radio Unirea FM și pe ȘTIRI GOOGLE


Citește mai mult

Știri

Sfinții Varvara și Sava, în 4 și 5 decembrie: Tradiții și obiceiuri

Publicat

în

Sfinții Varvara și Sava trebuie respectați, în 4 și 5 decembrie: Tradiții și obiceiuri

Varvara și Sava au un rol important. În toiul Postului, la început de decembrie, tradiția populară îi respectă cu strictețe pe cei doi sfinți importanți din calendarul ortodox. Sfânta Mare Mucenică Varvara este serbată pe 4 decembrie și Cuviosul Sava cel Sfinţit este cinstit pe 5 decembrie.

Sfânta Mare Mucenică Varvara e serbată pe 4 decembrie. Cuviosul Sava cel Sfinţit este cinstit pe 5 decembrie. Varvara și Sava sunt, în credința populară, apărători și vindecători de boli. Pentru că reușesc să scape credincioșii mai ales de bubele cauzate de vărsatul de vânt, li s-au dedicat zile de cinstire, între 3 și 6 decembrie. Această perioadă mai este cunoscută și sub numele de Zilele Bubatului, Borboasele sau Savele Bubatului.

Cine au fost Varvara și Sava?

Sfânta Varvara mai e știută și ca Vârvara, Vărvara, Bărbara ori Barbura. Se spune că era „mai mare peste bube, care ajută femeilor la naşteri grele, la boli şi la primejdii”. Se mai credea că Varvara „curmă chinurile grele ale morţii”. Că ar fi una dintre cele trei stele care păzesc lumea de Antihrist și de întuneric. Alte legende povestesc că Varvara ar fi fost, fie sora, fie mama Sfântului Nicolae. Oricare i-ar fi fost originea, Sfânta Varvara e respectată cu sfințenie de către mineri, ea fiind protectoarea lor. În semn de mulțumire, minerii nu intră în mină în această zi. Petrec, pentru că voia bună, glumele și petrecerile sunt pe placul ei.

Pe de altă parte, Sava apare în tradiția populară și ca bărbat, și ca femeie. Unii spun că Sfântul ar fi fost tatăl ori fratele Sfântului Nicolae. Alții cred că ar o sfântă trimisă de Dumnezeu să împartă boala bubatului (pojarul) printre oameni. În unele regiuni, ţăranii spun că Sava a fost „o sfântă care a zăcut de vărsat şi a rămas chioară”. Iar acum vindecă de tifos sau lingoare. Indiferent care ar fi personajul principal, Zilele Bubatului trebuie ținute ca la carte, altminteri riscăm să ne pricopsim cu tot felul de bube.

Ce e de făcut la Zilele Bubatului

Mamele trebuie să-și spele copiii pe față, dis-de-dimineață, cu apă sfințită. Sau cu apă în care s-a spălat o icoană, pentru a păstra curată fața copilului, precum icoana. Înburburarea este o practică dedicată în special copiilor, dar și adulților în anumite zone ale țării. Dimineața, se face semnul crucii cu miere curată în frunte, pe obraji și în barbă. Ca să-ți ferești căminul de boli și de pagube, nu ai voie să coși, să speli, să faci treburi casnice. Ai grijă să nu gătești și să nu mănânci în aceste zile porumb, linte, fasole, semințe, că vei face bube mari cât ele.

Pe 4 decembrie, se fac 3 turte care se dau calde de pomană, unse cu miere curată. În unele regiuni, se fac numai două, una unsă cu miere, care se împarte la copii, alta unsă cu dulceață, care se pune la streaşina casei. Femeile de la țară mai pun 3 lumânări la icoană. Păstrează picăturile de ceară și le pun sub perna celui bolnav din familie, ca să se vindece repede. Trebuie să dai de pomană blide cu fasole nefierte, o sticlă cu vin și un scul de cânepă sau fir de mătase. Se obișnuiește ca în ziua Sfintei Varvara, părinții să însemneze pe frunte și pe față copiii cu semnul Sfintei Cruci, având degetul înmuiat în miere.

Se spune că, dacă prima persoană care îți trece pragul de ziua Sfintei Varvara este femeie, căminului îi va merge prost. De-ți intră în casă în această zi o persoană care-ți poartă gând rău, vei avea de suferit. De Sfântul Sava, ferește-te de fructe și nu lăsa copiii să se înfrupte din ele, că veți avea sănătatea șubredă. Zilele se țin pentru sporul casei și pentru a nu căpăta bube de felurite feluri.


 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Radio Unirea FM și pe ȘTIRI GOOGLE


Citește mai mult

Știri

4 decembrie: Praznicul Sfintei Mari Muceniţe Varvara, ocrotitoarea minerilor

Publicat

în

Date semnificative despre viaţa Sfintei Mari Muceniţe Varvara

Sfânta Varvara, ocrotitoarea minerilor, prăznuită în 4 decembrie, a trăit în timpul împăratului Maximian (284-305), la Heliopolis.

Din cauza frumuseţii sale trupeşti este închisă într-un turn, de tatăl său Dioscor. Acest tată păgân considera că poporul nu este vrednic să vadă frumuseţea fiicei sale.

În acest turn, Sfanta Varvara le vesteşte păzitoarelor ei adevărul despre zei: „Zeii pe care îi cinsteşte tatăl meu sunt făcuţi de mâini omeneşti. Pe cei de aur şi de argint i-au facut zlătarul (argintarul) şi pe cei de piatră i-a făcut pietrarul, iar pe cei din lemn i-a cioplit teslarul. Deci, cum acei zei făcuţi au putut zidi această luminată înălţime cerească şi o frumuseţe ca aceasta pământească, neputând ei singuri nici umbla cu picioarele, nici lucra cu mâinile?”

sursa: antena3.ro

foto: huff.ro


 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Radio Unirea FM și pe ȘTIRI GOOGLE


Citește mai mult

Știri

Politică

Administrație

Știri din Alba

Educație și Cultură

Eveniment

Sănătate

Social Economic

Divertisment

Stiri din alte ziare

  • Alba Iulia
  • Abrud
  • Aiud
  • Blaj
  • Campeni
  • Cugir
  • Sebes
  • Ocna Mures
  • Teius
  • Zlatna

Articole Similare

radiounireafm, radio alba iulia, radio alba