Sfântul Ioan Botezătorul este cunoscut ca fiind ultimul profet din Vechiul Testament, el făcând trecerea în cel Nou. Praznicul cel mare este închinat la sate și orașe de secole, iar tradițiile și obiceiurile pe 7 ianuarie sunt sfinte

Ioan este un nume iudaic: „Iohanan” prescurtare din „Iehohanan” si inseamna „Dumnezeu s-a milostivit”. Foarte multi romani poarta numele de Ion (forma neaosa), Ioan sau Ioana, fie ca atare, fie in diferite variante: Ionel, Nelu, Ionica, Nica, Ionut, Onut, Ionela, Nela, Ionica sau Oana, alcatuind cea mai bogata familie onomastica din Romania.

In aceasta zi de sarbatoare nu lipsesc nici traditiile si obiceiurile populare. In trecut de Sfantul Ioan avea loc Torontoiul sau Iordanitul femeilor, un ritual din care s-a mai pastrat doar ospatul final, ospat ce incheie astfel ciclul sarbatorilor de iarna. Iordanitul femeilor avea un ritual strict, in care nevestele batrane le primeau in grupul lor pe cele mai tinere, le duceau la rau sa le stropeasca si apoi faceau o masa comuna.

„In multe sate din Maramures se mai tine obiceiul Vergelului sau, altfel spus, spargerea Craciunului. Fetele de maritat pregatesc cosuri cu bautura si mancare. Feciorii merg si iau fetele de acasa si le dic in curtea unde se tine Vergelul. Tot ei sunt si cei ce platesc muzicantii. In hora intra fetele ce se vor marita in acest an si formeaza viitoarele cupluri, toata petrecerea incheiundu-se cu un ospat comun, care sparge perioada sarbatorilor de iarna”, a declarat pentru citynews.ro conferentiar universitar Delia Suiogan.

Sărbătoarea de Sfântul Ion mai este cunoscută și sub numele de „Sânt-Ion”, „Înaintemergătorul Domnului” sau „Soborul  Sfântului Prooroc Ioan Botezătorul”. Se știe din tradiția populară că Sfântul Ioan este protectorul pruncilor și se mai ține pentru ca pruncii să se nască sănătoși, fără malformații sau diformi. Totodată, ziua de Sfântul Ion este o zi de bucurie, iar cine nu se veselește în această zi va fi trist tot timpul anului.

Ion, Ioana – din ebraică: Dumnezeu a avut milă, numele acesta fiind printre cele mai frecvente la popoarele creştine, amintindu-ne dragostea şi mila cele fără de sfârşit ale Domnului pentru noi, oamenii. Derivate: Ioan, Ionuţ, Oana, Ionica, Ioanichie, Ionel, Ionela, Nelu, Nela, Ianoş, Janina, Gianina şi multe altele.

Biserica Ortodoxă cinsteşte mai mulţi sfinţi care s-au numit Ioan sau Ioana.

Mai întâi trebuie amintit Sfântul Ioan Botezătorul, cel care propovăduia venirea Mântuitorului şi care L-a botezat pe Domnul nostru, Iisus Hristos în râul Iordan. Fără a se teme de autorităţile vremii aceleia, Sfântul Ioan a spus mereu adevărul, în cele din urmă fiind întemniţat, apoi tăindu-i-se capul. Este unul dintre cei mai importanţi sfinţi în cultul creştin, simbol al adevărului, al lucrării neîntrerupte şi al smereniei, deoarece sfântul trăia modest, sărac pe dinafară, dar atât de bogat în inima sa.

Sărbătorile Sfântului Ioan Botezătorul sunt: 7 ianuarie, 24 iunie, 29 august ş.a.

Un alt sfânt cu numele Ioan este Sfântul Ioan Hrisostom (Ioan Gură de Aur) numit astfel pentru predicile sale deosebit de frumoase. Toţi cei ce-l ascultau pe Sfântul Ioan erau pătrunşi de cuvintele sale deosebite, pline de credinţă. Acest sfânt este un simbol al învăţăturii pe care creştinul trebuie să o propovăduiască şi celorlalţi, al dăruirii pentru Hristos, al lucrării neobosite, deoarece Sfântul Ioan, în întreaga sa viaţă, nu a făcut altceva decât să îi ajute pe fraţii săi creştini, nu doar cu învăţătura sa, ci cu tot ce putea. Sub îndrumarea sa aveau loc acţiuni de binefacere, el fiind înainte de toate un exemplu viu de milă şi dragoste, un model de bun creştin. Ziua Sfântului Ioan Gură de Aur – 13 noiembrie.

Alţi Sfinţi Ioan prăznuiţi de Biserica Ortodoxă: Sfântul Ioan Evanghelistul, cel mai tânăr dintre cei doisprezece Apostoli ai Mântuitorului; Sfântul Ioan Damaschin; Sfântul Ioan Iacob Hozevitul, potrivit doxologia.ro.

Românescul Ioan sau Ion provine din numele evreiesc Johanan sau Yochana (scrierea este diferită în funcţie de traducere). Numele înseamnă „Prin graţia Domnului”, fiind la origine o incantaţie care alăturează cuvintele „Jo” – abrevierea lui „Jahve” (Dumnezeu), „ilie” şi „hanan”, adică „a face o favoare”, „a se milostivi”.

Incantaţia era folosită la naşterea copiilor, fiind un mod de a mulţumi lui Dumnezeu pentru favoarea făcută.

Odată cu răspândirea creştinismului, numele Johanan, purtat de mai multe figuri religioase importante, în special Ioan Botezătorul, a devenit popular şi în Occident.

Tradus mai întâi în greacă, apoi în latină şi latina vulgară, Johanan a devenit Iohannes sau Ioannes, suferind apoi modificări în funcţie de fiecare limbă.

În română, numele de Ioan apare atestat documentar pentru prima dată în jurul anului 1200, însă cel mai probabil era folosit cu mult înainte de această perioadă.

Ioan este un nume comun şi în Ţara Galilor, unde este scris şi rostit la fel ca în româneşte.

Sursa:jurnalul.antena3.ro, doxologia.ro

 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Radio Unirea FM și pe ȘTIRI GOOGLE