Știri
Cetatea Alba Iulia, a cărei piatră de temelie s-a pus în 4 noiembrie 1715, cea mai mare fortificație de tip Vauban din România
Cetatea a carei piatra de temelie s-a pus în 1715 este cea mai mare fortificatie de tip Vauban din Romania si cel mai impozant monument baroc al Transilvaniei. In ultimii ani, a ajuns o „cireasa“ tot mai vizibila pe tortul turistic al Europei
4 noiembrie 1715, Alba Iulia. A fost ziua in care si-au dat intalnire guvernatorul Transilvaniei, comandantul trupelor austriece in Transilvania, arhitectul care intocmise planul fortificatiei, peste 100 de preoti romani, alte notabilitati ale vremii. Reuniunea avea un scop bine definit: punerea pietrei de temelie a bastionului dedicat imparatului de la Viena, Carol al VI-lea.
Carlsburg-Cetatea lui Carol
Alegerea zilei de 4 noiembrie nu a fost intamplatoare, coincidea cu aniversarea imparatului de la Viena.
Lucrarile au căzut in sarcina unei echipe conduse de arhitectul Giovani Visconti, cel mai important inginer militar genist al Imperiului Habsburgic din acea vreme. Tot el şi-a pus, trei ani mai târziu, iscălitura şi pe proiectul pentru noua fortificaţie. Cetatea a fost ridicata peste alte două fortificaţii mai vechi, respectiv castrul roman al Legiunii a XIII-a Gemina şi Cetatea medievală Bălgrad (termen sub care a mai fost cunoscută Cetatea in epoca medievala).
Fortificația ridicată în Alba Iulia a fost gândită ca simbol al puterii politice, economice și militare a curții de la Viena. Este motivul pentru care a primit numele împăratului, respectiv Carlsburg-Cetatea lui Carol. Scopul propagandistic al fortificatiei este evidentiat cel mai bine la Poarta a III-a, denumita si Poarta lui Carol, inzestrata cu sculptura (ronde-bosse şi reliefuri), distribuita pe ambele faţade, estica şi vestica. Viena a cheltuit numai pentru ridicarea acesteia 30.000 florini de aur.
Costurile totale sunt estimate la peste un milion de guldeni de aur, o suma impresionanta in epoca.
Unul dintre elementele ce particularizeaza Cetatea Alba Carolina este dat de succesiunea celor sase porti situate pe axa est-vest, pe flancul sudic al fortificatiei. Doar poarta a saptea este situata pe flancul nordic.
Lucrarile principale s-au incheiat in 1738. Lucrari secundare si renovari au avut in anii 1747, 1764-1765, 1804, 1812, 1825, 1835, 1838, 1849, 1862, 1873.
Ultimele lucrari s-au finalizat in perioada 2009-2014, in mare parte cofinantate din fonduri ale Uniunii Europene. De data aceasta, municipalitatea a avut in centrul atentiei principiul reconstruirii si redarii inimii orasului localnicilor si turistilor de pretutindeni, deopotriva.
Alba Iulia, capitala „ad-hoc“ pentru arte
In paralel cu refacerea fortificatiei, s-a avut in vedere si valorificarea patrimoniului cultural de exceptie. Calendarul evenimentelor culturale s-a imbogatit de la un an la altul. Alba Iulia s-a transformat in orasul cu cea mai mare scena si cel mai mare decor, desfasurate intre zidurile celei mai mari Cetati din Romania.
Spatiul este in ultimii ani locul de desfasurare a unui repertoriu cultural unic in peisajul oraselor din Romania. Intre zidurile fortificatiei s-au auzit orchestre simfonice, s-au proiectat filme, s-au organizat expozitii, festivaluri de folk, jazz si rock. Altfel spus, in „sanul“ fortificatiei poate fi gazduit fiecare palier al artei si culturii. Astfel, un oras caruia îi lipsesc filarmonica, opera, teatrul a ajuns un fel de capitală „ad-hoc“ pentru arte.
Cetatea, brandul orasului
Simbolul Cetatii se regaseste si in logo-ul orasului, alaturi de numele orasului in litere mari, sloganul aflat in partea superioara si promisiunea turistica in partea de jos, sub numele orasului.
Cetatea in cifre:
4 noiembrie 1715-data la care s-a pus piatra de temelie a bastionului Carol
110 hectare-suprafata pe care se intinde fortificatia
12 kilometri-lungimea zidurilor Cetatii
2.000 iobagi-au muncit la ridicarea Cetatii
11.000 de pensii-s-au platit vaduvelor si orfanilor celor care au murit la ridicarea zidurilor
1.000.0000 de guldeni de aur-au cheltuit austriecii cu ridicarea Cetatii
6 porti asigura intrarea in fortificatie, de la est la vest
7 bastioane-dau forma stelata a Cetatii
50 de milioane de euro-suma primita de la UE pentru punerea in valoare a Cetatii
Sursa:viziteazaalbaiulia.ro
Știri
Târgul de Crăciun de la Sebeș începe în seara de Moș Nicolae
Târgul de Crăciun de la Sebeș începe în seara de Moș Nicolae
Începând cu seara de Moș Nicolae, în luna decembrie, la Sebeș vom crea împreună o poveste de iarnă, cu personaje care să aducă bucurie copiilor și căsuțe decorate cu produse specifice Crăciunului. La Centrul Cultural „Lucian Blaga”, atât în spațiile interioare, cât și în zona exterioară decorată de sărbătoare, vor sosi colindători, pentru a colora atmosfera cu cele mai frumoase cântece de iarnă și pentru a le oferi celor prezenți bucuria colindului străbun.
Din agenda evenimentelor face parte concertul extraordinar de Crăciun, de miercuri, 11 decembrie 2024, oferit de Ștefan Hrușcă, filmul românesc dedicat compozitorului George Enescu, în data de 13 decembrie 2024, alături de o serie de alte spectacole pregătite de cei mai mici artiști din oraș.
Nu va lipsi nici Moș Crăciun, care va sosi la întâlnirea cu cei mai mici locuitori ai Sebeșului însoțit de personaje de poveste, pentru a primi scrisorile copiilor și pentru a le oferi dulciuri.
Biblioteca Municipală „Lucian Blaga” din Sebeș a pregătit calendarul de Advent cu cele mai atractive cărți și activități distractive, pentru a ne bucura împreună de atmosfera unică a Crăciunului.
În Parcul Tineretului se fac ultimele pregătiri pentru a pune în funcțiune patinoarul cu acces gratuit pentru toți copiii care au o pereche de patine, ceilalți achitând doar contravaloarea închirierii patinelor.
Crăciun cu bucurie!
PROGRAMUL COMPLET al TÂRGULUI DE CRĂCIUN de la SEBEȘ
Joi, 5 decembrie 2024
Platoul din fața Centrului Cultural „Lucian Blaga” Sebeș
Ora 17.00: Deschiderea Târgului de Crăciun și aprinderea iluminatului de sărbători
Momente artistice cu: Școala de muzică „DoReMi” și Alexandra Pamfilie, Adina Hada, Trupa de Dansuri Săsești, Fanfara din Petrești, Ordinul Scutierilor de Mühlbach, personaje de poveste și Moș Crăciun
Vineri, 6 decembrie 2024
Primăria Municipiului Sebeș
Expoziție personală de pictură Eugen Măcinic
6, 13, 16, 18 decembrie 2024
Centrul Cultural „Lucian Blaga” Sebeș / Biblioteca
Ora 10.30: „Ninge cu… filme” – vizionări educative pentru copii
Sâmbătă, 7 decembrie 2024
Biserica Evanghelică Sebeș
Ora 10.00: Târgul caritabil de turtă dulce organizat de Trupa de Dansuri Săsești și Biserica Evanghelică Sebeș
Luni, 9 decembrie 2024
Centrul Cultural „Lucian Blaga” Sebeș / sala de spectacole „Radu Stanca”
Ora 09.30: Serbarea Grădiniței „Busy Angels”
Centrul Cultural „Lucian Blaga” Sebeș / Biblioteca
Ora 10.00: „Noi umblăm… pe bunici să-i colindăm!”, alături de beneficiarii Căminului pentru Persoane Vârstnice
Marți, 10 decembrie 2024
Centrul Cultural „Lucian Blaga” Sebeș / sala de spectacole „Radu Stanca”
Ora 10.00: Serbarea Grădiniței „Heidi”
Centrul Cultural „Lucian Blaga” Sebeș / sala „Gheorghe Maniu”
Ora 10.30: Lansare de carte pentru copii, în prezența autoarei, Laura Iviniș
Miercuri, 11 decembrie 2024
Centrul Cultural „Lucian Blaga” Sebeș / sala de spectacole „Radu Stanca”
Ora 18.00: Concert de colinde, susținut de ȘTEFAN HRUȘCĂ
11, 17 decembrie 2024
Centrul Cultural „Lucian Blaga” Sebeș / Biblioteca
Ora 11.00: O POVESTE DE CRĂCIUN VIII (ateliere de lectură și creație)
Joi, 12 decembrie 2024
Centrul Cultural „Lucian Blaga” Sebeș / sala „Gheorghe Maniu”
Ora 17.00: Serată culturală aniversară, ediția a VII-a. Vernisajul expoziției personale de pictură – Voicu Preja
Centrul Cultural „Lucian Blaga” Sebeș / sala de spectacole „Radu Stanca”
Ora 17.00: Spectacolul de Crăciun al Clubului Copiilor Sebeș
Vineri, 13 decembrie 2024
Centrul Cultural „Lucian Blaga” Sebeș / sala de spectacole „Radu Stanca”
Ora 18.00: Proiecție cinematografică: „ENESCU, JUPUIT DE VIU”, în prezența echipei artistice
Sâmbătă, 14 decembrie 2024
Centrul Cultural „Lucian Blaga” Sebeș / sala de spectacole „Radu Stanca”
Ora 19.00: Concert de colinde susținut de Organizația Tinerilor de pe „Valea Sebeșului”
Marți, 17 decembrie 2024
Centrul Cultural „Lucian Blaga” Sebeș / sala de spectacole „Radu Stanca”
Ora 10.00: Serbarea Grădiniței „Mirela”
Ora 19.00: Spectacolul de colinde al Bisericii Penticostale Eben Ezer Sebeș
Miercuri, 18 decembrie 2024
Centrul Cultural „Lucian Blaga” Sebeș / Biblioteca
Ora: 11.00 „Cartea poveștilor de iarnă începe cu «A fost odată ca niciodată… Es war einmal»”. Atelier educativ de Ziua Minorităților Naționale din România
Ora 18.00: Spectacol muzical de Crăciun cu Școala de muzică „DoReMi”, coord. de prof. Alexandra Pamfilie
Joi, 19 decembrie 2024
Centrul Cultural „Lucian Blaga” Sebeș / sala de spectacole „Radu Stanca”
Ora 17.00: Spectacol de teatru cu Trupele „Pied Piper” și „Gepetto”, coord. de prof. Lavinia Donose
Vineri, 20 decembrie 2024
Centrul Cultural „Lucian Blaga” Sebeș / sala de spectacole „Radu Stanca”
Ora 18.00: „Steluțe dansatoare”, spectacolul Clubului „Fantasy Dance”
19 – 20 decembrie 2024
Centrul Cultural „Lucian Blaga” Sebeș / Biblioteca
Ora 18.00: „Un gând bun pentru Moș Crăciun”. Scrisorile copiilor cuminți la bibliotecă
Duminică, 22 decembrie 2024
Centrul Cultural „Lucian Blaga” Sebeș / sala de spectacole „Radu Stanca”
Ora 18.00: „Taina Crăciunului”, spectacol de teatru pentru copii
6 – 24 decembrie 2024
Centrul Cultural „Lucian Blaga” Sebeș / Biblioteca
Calendarul de Advent al Cărților
Știri
Sfinții Varvara și Sava, în 4 și 5 decembrie: Tradiții și obiceiuri
Sfinții Varvara și Sava trebuie respectați, în 4 și 5 decembrie: Tradiții și obiceiuri
Varvara și Sava au un rol important. În toiul Postului, la început de decembrie, tradiția populară îi respectă cu strictețe pe cei doi sfinți importanți din calendarul ortodox. Sfânta Mare Mucenică Varvara este serbată pe 4 decembrie și Cuviosul Sava cel Sfinţit este cinstit pe 5 decembrie.
Sfânta Mare Mucenică Varvara e serbată pe 4 decembrie. Cuviosul Sava cel Sfinţit este cinstit pe 5 decembrie. Varvara și Sava sunt, în credința populară, apărători și vindecători de boli. Pentru că reușesc să scape credincioșii mai ales de bubele cauzate de vărsatul de vânt, li s-au dedicat zile de cinstire, între 3 și 6 decembrie. Această perioadă mai este cunoscută și sub numele de Zilele Bubatului, Borboasele sau Savele Bubatului.
Sfânta Varvara mai e știută și ca Vârvara, Vărvara, Bărbara ori Barbura. Se spune că era „mai mare peste bube, care ajută femeilor la naşteri grele, la boli şi la primejdii”. Se mai credea că Varvara „curmă chinurile grele ale morţii”. Că ar fi una dintre cele trei stele care păzesc lumea de Antihrist și de întuneric. Alte legende povestesc că Varvara ar fi fost, fie sora, fie mama Sfântului Nicolae. Oricare i-ar fi fost originea, Sfânta Varvara e respectată cu sfințenie de către mineri, ea fiind protectoarea lor. În semn de mulțumire, minerii nu intră în mină în această zi. Petrec, pentru că voia bună, glumele și petrecerile sunt pe placul ei.
Pe de altă parte, Sava apare în tradiția populară și ca bărbat, și ca femeie. Unii spun că Sfântul ar fi fost tatăl ori fratele Sfântului Nicolae. Alții cred că ar o sfântă trimisă de Dumnezeu să împartă boala bubatului (pojarul) printre oameni. În unele regiuni, ţăranii spun că Sava a fost „o sfântă care a zăcut de vărsat şi a rămas chioară”. Iar acum vindecă de tifos sau lingoare. Indiferent care ar fi personajul principal, Zilele Bubatului trebuie ținute ca la carte, altminteri riscăm să ne pricopsim cu tot felul de bube.
Ce e de făcut la Zilele Bubatului
Mamele trebuie să-și spele copiii pe față, dis-de-dimineață, cu apă sfințită. Sau cu apă în care s-a spălat o icoană, pentru a păstra curată fața copilului, precum icoana. Înburburarea este o practică dedicată în special copiilor, dar și adulților în anumite zone ale țării. Dimineața, se face semnul crucii cu miere curată în frunte, pe obraji și în barbă. Ca să-ți ferești căminul de boli și de pagube, nu ai voie să coși, să speli, să faci treburi casnice. Ai grijă să nu gătești și să nu mănânci în aceste zile porumb, linte, fasole, semințe, că vei face bube mari cât ele.
Pe 4 decembrie, se fac 3 turte care se dau calde de pomană, unse cu miere curată. În unele regiuni, se fac numai două, una unsă cu miere, care se împarte la copii, alta unsă cu dulceață, care se pune la streaşina casei. Femeile de la țară mai pun 3 lumânări la icoană. Păstrează picăturile de ceară și le pun sub perna celui bolnav din familie, ca să se vindece repede. Trebuie să dai de pomană blide cu fasole nefierte, o sticlă cu vin și un scul de cânepă sau fir de mătase. Se obișnuiește ca în ziua Sfintei Varvara, părinții să însemneze pe frunte și pe față copiii cu semnul Sfintei Cruci, având degetul înmuiat în miere.
Se spune că, dacă prima persoană care îți trece pragul de ziua Sfintei Varvara este femeie, căminului îi va merge prost. De-ți intră în casă în această zi o persoană care-ți poartă gând rău, vei avea de suferit. De Sfântul Sava, ferește-te de fructe și nu lăsa copiii să se înfrupte din ele, că veți avea sănătatea șubredă. Zilele se țin pentru sporul casei și pentru a nu căpăta bube de felurite feluri.
Știri
4 decembrie: Praznicul Sfintei Mari Muceniţe Varvara, ocrotitoarea minerilor
Date semnificative despre viaţa Sfintei Mari Muceniţe Varvara
Sfânta Varvara, ocrotitoarea minerilor, prăznuită în 4 decembrie, a trăit în timpul împăratului Maximian (284-305), la Heliopolis.
Din cauza frumuseţii sale trupeşti este închisă într-un turn, de tatăl său Dioscor. Acest tată păgân considera că poporul nu este vrednic să vadă frumuseţea fiicei sale.
În acest turn, Sfanta Varvara le vesteşte păzitoarelor ei adevărul despre zei: „Zeii pe care îi cinsteşte tatăl meu sunt făcuţi de mâini omeneşti. Pe cei de aur şi de argint i-au facut zlătarul (argintarul) şi pe cei de piatră i-a făcut pietrarul, iar pe cei din lemn i-a cioplit teslarul. Deci, cum acei zei făcuţi au putut zidi această luminată înălţime cerească şi o frumuseţe ca aceasta pământească, neputând ei singuri nici umbla cu picioarele, nici lucra cu mâinile?”
sursa: antena3.ro
foto: huff.ro
-
Știriacum 2 săptămâni
Cum se salută românii și câte forme de salut există: 21 noiembrie, Ziua mondială a salutului
-
Știriacum 2 săptămâni
No, Servus ! De unde vine salutul ardelenilor: 21 noiembrie, Ziua mondială a salutului
-
Știriacum 2 săptămâni
TRADIŢII şi OBICEIURI de 21 noiembrie: Intrarea în biserică a MAICII DOMNULUI (OVIDENIA)
-
Știriacum 3 zile
1 decembrie 1918: Cum s-a făcut Marea Unire
-
Știriacum o săptămână
De ce bat clopotele la biserică: Un obicei care datează de sute de ani
-
Știriacum o zi
3 decembrie: Ziua internațională pentru persoanele cu dizabilități: Statisticile spun că 15% din populaţia lumii trăieşte cu anumite forme de dizabilitate
-
Știriacum 5 zile
Noaptea de 29 spre 30 noiembrie este specială pentru fetele de măritat, ele își pot afla ursitul
-
Știriacum 3 zile
Samoilă Mârza, „fotograful Unirii“ din 1918: Un singur fotograf printre 100.000 de români