Rămâi conectat

Educație și Cultură

Valoarea burselor pentru elevi în 2019: Consiliile locale, obligate să le dea

Publicat

în

Recent, a fost promulgat proiectul pentru modificarea Legii Educatiei, prin care consiliile locale sunt obligate sa acorde burse elevilor. Mai mult, bursele se pot cumula. Bursele care sunt acordate in anul scolar 2018-2019 sunt bursele sociale sau bursele de ajutor social, bursele de studiu, bursele de merit și bursele de performanta.

Potrivit initiativei legislative, cuantumul minim al bursei de performanta, al bursei de merit, al bursei de studiu si al bursei de ajutor social se stabilesc anual prin hotarare a Guvernului. Pentru elevii cu cerinte educationale speciale sau nedeplasabili din motive medicale se poate organiza invatamant la domiciliu sau pe langa unitatile de asistenta medicale. „Pentru copiii cu dizabilitati locomotorii, in vederea integrarii acestora in invatamantul cu frecventa, se vor achizitiona elevatoare sau procesul instructiv-educativ se va desfasura intr-o sala situata la parterul unitatii”, se arata in actul normativ.

Ce valoare au bursele elevilor in 2019

Burse sociale
  • bursa sociala pentru elevii orfani sau bolnavi – 300 lei/luna
  • bursa sociala pentru elevii din mediul rural, care sunt scolarizati intr-o alta localitate – 100 lei/luna
  • bursa sociala pentru elevii al caror venit net lunar pe membru de familie nu este mai mare de 50% din salariul minim net pe economie – 300 lei/luna;
  • bursa de ajutor social ocazional – 300 lei
Burse de performanta
  • 1000 lei/luna pentru elevii care au obtinut locurile I, II sau III la etapele nationale ale olimpiadelor si concursurilor scolare si pentru cei care s-au calificat in loturile de pregatire organizate pentru competitiile internationale
  • 500 lei/luna pentru elevii care au obtinut locurile I, II sau III la etapele nationale ale competitiilor/concursurilor cultural – artistice, cu caracter sportiv sau cu caracter tehnico-stiintific, de nivel national, organizate de Ministerul Educatiei
Burse de merit
  • bursa de merit pentru media 10 – 600 lei/luna
  • bursa de merit pentru medii cuprinse intre 9,99 si 9,50 – 300 lei/luna
  • bursa de merit pentru medii cuprinse intre 9,49 si 9,00 – 200 lei/luna
  • bursa de merit pentru medii cuprinse intre 8,99 si 8,50 – 70 lei/luna
Acte necesare pentru obtinerea bursei de studiu
*acte care dovedesc venitul net pe ultimele 3 luni al tuturor membrilor familiei
1. adeverinta salariu net, defalcat pe fiecare luna (din iunie 2018 pana in august 2018, inclusiv) + valoarea tichetelor de masa/cadou, unde e cazul;
2. adeverinte somaj pe ultimele 3 luni, unde e cazul;
3. adeverinte ajutor social pe ultimele 3 luni, unde e cazul;
4. talon alocatie pentru toti copiii aflati in intretinere, in original;
5. cupoane pensie, unde e cazul, in original;
6. orice act care dovedeste un venit net dobandit in ultimele 3 luni sau orice act legal/ notarial care dovedeste ca familia nu dispune de niciun fel de venituri;
7. copii certificate nastere ale tuturor copiilor aflati in intretinere;
8. copii buletin de identitate (ale ambilor parinti, unde e cazul);
9. adeverinta de elev pentru fratii care invata in alte unitati scolare, cu suma bursei acordate de scoala respectiva;
10. adeverinte de venit de la administratia financiara (anaf), in original, pe ultimele 3 luni : din iunie 2018 – august 2018 ( pentru ambii parinti) – obligatoriu !

 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Radio Unirea FM și pe ȘTIRI GOOGLE


Educație și Cultură

Episcopul Emilian Birdaș, aniversat la 103 ani de la naștere, în 23 noiembrie, pe pe Aleea Scriitorilor din Alba Iulia

Publicat

în

Episcopul Emilian Birdaș, aniversat la 103 ani de la naștere

Ioan Birdaș s-a născut la data de 23 noiembrie 1921 în satul Rohia, din județul Maramureș. La doar 14 ani a intrat ca frate în Mănăstirea Rohia, fiind tuns în monahism sub numele de Emilian și hirotonit ierodiacon și ieromonah.

A urmat cursurile Seminarului Monahal de la Mănăstirea Cernica, Seminarul „Sf. Nicolae” din Râmnicu-Vâlcea și Seminarul „Nifon Mitropolitul” din București. În 1952 a absolvit Institutul Teologic Universitar din București. După absolvirea facultății, protosinghelul Emilian Birdaș este numit ca preot slujitor la Catedrala Patriarhală din București (1953-1957), apoi devine vicar administrativ la Episcopia Romanului și Hușilor (1957-1963), iar în 1963-1973 este preot-paroh la Catedrala Ortodoxă din Alba Iulia (azi Catedrala Reîntregirii Neamului). La 11 iunie 1973 a fost ales ca episcop vicar al Arhiepiscopiei de Sibiu și Alba Iulia, cu titlul „Rășinăreanul”, fiind hirotonit întru arhiereu la data de 12 septembrie 1973. În această perioadă s-a preocupat în mod deosebit de soluționarea problemelor pastoral-misionare din Harghita, Covasna și Mureș, contribuind la apropierea dintre confesiuni și etnii.
Episcopul Emilian Birdaș a fost instalat în scaunul episcopal la 25 ianuarie 1976, în Catedrala Ortodoxă din Alba Iulia (azi Catedrala Reîntregirii Neamului). Slujba de instalare a fost susținută de un sobor de preoți, în frunte cu mitropolitul Iustin al Moldovei și Sucevei. La încheierea Sfintei Liturghii a vorbit mitropolitul Nicolae Mladin al Ardealului care i-a înmânat noului episcop cârja episcopală. În noua sa calitate, episcopul Emilian Birdaș s-a ocupat de organizarea noii eparhii, de restaurarea unor monumente istorice, de ridicarea a numeroase biserici și de pictarea lor. S-a opus cu vehemență distrugerii bisericilor și mănăstirilor din eparhia sa, pilduitoare în acest sens fiind implicarea sa în
obținerea documentelor necesare restaurării vechii bisericuțe a Mănăstirii Râmeț, alături de care s-a construit o biserică nouă, supranumită Catedrala Munților Apuseni, a cărei zidire a durat până în anul 1986. A contribuit la reconstruirea din temelii a unui număr de 72 de biserici ortodoxe și la repararea altor sute de lăcașuri de cult. Pentru meritele sale deosebite a fost ales membru de onoare al Academiei Române.
La 18 ianuarie 1990, episcopul Emilian Birdaș a fost acuzat de colaborare cu regimul comunist și a fost obligat să demisioneze din scaunul de episcop de Alba Iulia într-un mod controversat, prin încălcarea canoanelor bisericești, nedreptate care i-a cauzat grave probleme de sănătate printre care un atac cerebral. În data de 4 aprilie 1990, episcopul Emilian Birdaș a fost reintegrat în Sinod, în calitate de arhiereu-vicar al Episcopiei Aradului și Hălmagiului, cu titlul „Arădeanul”. La 12 iulie 1994 a fost ales episcop al reînființatei Episcopii a Caransebeșului. La Caransebeș a început construcția unei catedrale episcopale și a reluat tipărirea „Foii Diecezane” și a Calendarului Românului. A trecut la cele veșnice la 5 aprilie 1996, în orașul Caransebeș.
În amintirea sa, la data de 23 noiembrie 2024, începând cu ora 13:00, Consiliul Județean Alba și Biblioteca Județeană „Lucian Blaga” Alba vor organiza un moment aniversar pe Aleea Scriitorilor din Alba Iulia, unde, în anul 2016 a fost ridicat bustul primului episcop de Alba Iulia, Emilian Birdaș.


 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Radio Unirea FM și pe ȘTIRI GOOGLE


Citește mai mult

Educație și Cultură

Care este exponatul lunii noiembrie la muzeul din Sebeș

Publicat

în

Tabloul „Turnul de la mănăstire”, exponatul lunii noiembrie la muzeul din Sebeș

Exponatul lunii noiembrie la Muzeul Municipal „Ioan Raica” Sebeş este tabloul „Turnul de la mănăstire”, realizat de pictorul Hermann Meuselbach în primii ani ai secolului XX.

Lucrarea, intrată în patrimoniul muzeului în anul 2001, are următoarele date tehnice: tehnică mixtă pe carton; dimensiuni: 70,5 x 50 cm; semnat – dreapta-jos, cu negru: „Hermann Meuselbach”; nedatat. Pe verso, lucrarea poartă o etichetă originală, scrisă de pictor, cu următorul text: „Der Klosterturm von Mühlbach im Herbst. Originalbild in Kohlenfarben” [Turnul de la mănăstire, toamna. Culori de cărbune].

În această compoziție, Hermann Meuselbach a redat Turnul Octogonal şi un fragment de curtină, elemente ale sistemului defensiv medieval al Sebeşului, așa cum le vedea din grădina casei sale, la începutul secolului XX. Turnul, datând din veacul al XVI-lea, este situat în colțul de nord-est al fortificației orașului Sebeş, în imediata vecinătate a fostei mănăstiri dominicane, iar la momentul realizării lucrării, acestuia îi lipsea acoperișul, distrus probabil în confruntările din timpul Revoluției de la 1848-1849, fără a mai fi reparat ulterior.

Lucrarea este extrem de elaborată, fiind realizată în maniera specifică autorului, adică abundând în detalii. A reprodus extrem de fidel atât turnul, în cazul căruia a redat inclusiv vegetația care creștea în partea superioară a zidurilor, cât şi grădina casei. De altfel, în ciuda faptului că este vorba de un peisaj de toamnă, Hermann Meuselbach a acordat o mare atenție grădinii sale, care, spre vest, se întindea până la bazele curtinei şi turnului. Deși vegetația era destul de săracă în acea perioadă a anului, autorul a reprodus, extrem de minuțios, întreaga suprafață a grădinii. O mare parte a acesteia era ocupată de straturi pentru legume, având numeroși araci înfipți în pământ (aprox. 120), pe care i-a şi reprodus, fiecare fiind tratat individual. Accesul în această zonă era precedat de o pergolă, pe care creștea o plantă cățărătoare, redată și ea extrem de detaliat.

Hermann Meuselbach a fost un pictor peisagist care a activat în Transilvania la sfârșitul secolului al XIX-lea şi în primele două decenii ale celui următor, fiind cunoscut contemporanilor săi, în special în zona Sebeșului, unde a trăit aproape întreaga viață. S-a născut în 28 ianuarie 1858, în Germania, la Eischleben şi a studiat artele frumoase la Școala Saxonă de Artă din Weimar. În 1881 a emigrat în Transilvania, devenind profesor de desen la Gimnaziul Evanghelic din Sebeş, unde a activat până în 1911, când s-a pensionat. În timpul liber se dedica picturii, imortalizând numeroase peisaje atât din localitatea adoptivă, cât şi din împrejurimile acesteia. A încetat din viață la 12 noiembrie 1924, în orașul Sebeş, unde, de altfel, a și fost înmormântat.


 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Radio Unirea FM și pe ȘTIRI GOOGLE


Citește mai mult

Educație și Cultură

UAB, parte a rețelei universitare din regiunea Dunării

Publicat

în

UAB, parte a rețelei universitare din regiunea Dunării

Universitatea ,,1 Decembrie 1918″ din Alba Iulia a devenit parte a Danube Rectors Conference (DRC).

Este vorba de rețea universitară care reunește 70 dintre cele mai importante instituții din regiunea Dunării.

„Prin această reușită vom consolida poziția instituției noastre la nivel internațional și vom dezvolta noi oportunități de colaborare în educație și cercetare”, au transmis reprezentanții universității albaiuliene.


 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Radio Unirea FM și pe ȘTIRI GOOGLE


Citește mai mult

Știri

Politică

Administrație

Știri din Alba

Educație și Cultură

Eveniment

Sănătate

Social Economic

Divertisment

Stiri din alte ziare

  • Alba Iulia
  • Abrud
  • Aiud
  • Blaj
  • Campeni
  • Cugir
  • Sebes
  • Ocna Mures
  • Teius
  • Zlatna

Articole Similare

radiounireafm, radio alba iulia, radio alba