Rămâi conectat

Știri

Cele mai grave ORORI comise de infractori eliberaţi în baza recursului compensatoriu: Câteva dintre ele, cu autori din Alba Iulia

Publicat

în

Crima de la Mediaş arată reversul legii recursului compensatoriu. O măsură gândită să ofere o reparaţie pentru condiţiile din închisorile româneşti pune în libertate, înainte de termen, peste 10.000 dintre deţinuţii din penitenciarele din ţară. O parte dintre aceştia au comis deja din nou crime abominabile, iar statisticile arată că fenomenul este abia la început.

Crima de sâmbătă noapte de la clubul din Mediaş, unde un tânăr a fost înjunghiat şi omorât de un infractor eliberat de doar câteva luni din închisoare, readuce în actualitate efectele legii recursului compensatoriu.

Gândită ca o măsură reparatorie pentru condiţiile din închisori – România a fost condamnată în nenumărate dosare la CEDO pentru felul în care sunt ţinuţi infractorii în detenţie – legea se întoarce împotriva societăţii: deţinuţii liberaţi înainte de termen încep să comită crime de o violenţă rară, iar victimele sunt uneori chiar copii.

1. Prima crimă comisă de un infractor liberat înainte de termen pe baza legii recursului compensatoriu s-a produs în decembrie 2017, la nici două luni de la intrarea în vigoare a legii. Autorul avea antecedente penale, fiind condamnat pentru infracţiuni cu violenţă contra persoanei, respectiv viol şi vătămare corporală. După ce a ieşit din închisoare înainte de termen, el a s-a întors în localitatea natală, Frăţeşti, judeţul Giurgiu. Într-o zi a mers la un consătean cu care a băut şi, pe fondul consumului exagerat de alcool, s-au luat la ceartă. Fostul deţinut l-a înjunghiat cu un cuţit pe bărbatul de 52 de ani, în casa căruia se afla, după care a plecat. Victima a fost găsită de fiul său, în seara aceleiaşi zile, dar prea târziu pentru a mai putea face ceva pentru a-i salva viaţa. Agresorul a fost reţinut în aceeaşi seară şi apoi arestat pentru 30 de zile.

2. Un alt caz care a şocat prin violenţă a fost cel al „fetei de la lift”, din Alba Iulia. În noiembrie 2018, o tânără din oraş, care aştepta liftul să ajungă acasă, a fost lovită cu sălbăticie din spate de un individ, care i-a luat telefonul şi portofelul din geantă. În urma loviturilor extrem de puternice, tânăra şi-a pierdut conştienţa şi a rămas cu o amnezie temporară. Întreaga scenă a fost surprinsă de camerele de supraveghere din scara blocului unde locuia tânăra. Nicolae Drăgoi, suspectul din Alba Iulia, a fost eliberat în 2018 din închisoare, în baza legii recursului compensatoriu. El fusese condamnat pentru tâlhărie și tentativă de viol în stare de recidivă la 4 ani și o lună de închisoare. Mai mult, în anul 2013, prin hotărâre recunoscută ulterior de autorităţile române, inculpatul a fost condamnat de organele judiciare din Grecia la pedeapsa rezultantă de 7 ani şi 4 luni închisoare pentru comiterea infracţiunilor de tâlhărie şi vătămare corporală, aplicându-i interdicţia de a se afla în Grecia pentru totdeauna.

3. În martie 2018, o fată de 13 ani a fost agresată sexual în scara unui bloc din Bucureşti, de un infractor liberat în baza recursului compensatoriu. Fetiţa mergea în vizită la bunica ei, când a fost atacată. Copila a fost apoi urmărită pe stradă de agresor şi a fost nevoită să intre la o spălătorie auto să ceară ajutor angajaţilor de acolo. Ea a rămas cu sechele adânci şi are nevoie de ajutor psihologic ca să depăşească trauma. Agresorul mai fusese condamnat de două ori: prima oară pentru furt, a doua oară pentru viol. A fost condamnat la 7 ani de închisoare în 2011. Legea recursului compensatoriu i-a permis însă să se elibereze din puşcărie cu un an mai devreme.

4. În noiembrie 2017, un tânăr de 24 de ani din Tulcea, proaspăt eliberat în baza legii recursului compensatoriu, şi-a bătut bunica în urma unui acces de furie. Când a venit poliţia, agresorul s-a baricadat într-o cameră şi a ameninţat că dă foc. Oamenii legii au forţat uşa blocată, moment în care tânărul s-a aruncat pe geam, dar a fost prins de mână de un poliţist. Tânărul fusese condamnat totpentru fapte cu violenţă şi eliberat mai repede în baza recursului compensatoriu.

5. Crima de la Mediaş este ultima din şirul de atrocităţi comise de infractori şcoşi din închisoare prin recurs compensatoriu. Un tânăr de 25 de ani şi-a pierdut viaţa după ce a fost înjunghiat de 11 ori de un infractor eliberat înainte de termen. După o ceartă pornită într-un club, victima a fugit pe stradă, dar a fost urmărită şi prinsă de trei agresori, dintre care doi fuseseră eliberaţi prin recurs compensatoriu. Unul dintre agresori l-a înjunghiat de 11 ori cu cuţitul, iar cel atacat a murit în urma hemoragiei masive, fiindu-i tăiate artera şi vena femurală. Întregul incident a fost surprins de camerele de supraveghere din zonă, iar imaginile de o violenţă rară au şocat întreaga ţară.

Legea recursului compensatoriu, bilanţ negru: cei mai mulţi eliberaţi au comis violuri

10.880 de deținuți au fost eliberaţi înainte de termen în baza Legii recursului compensatoriu, între 19.10.2017 şi 23.11.2018, potrivit datelor oficiale ale Ministerului Justiţiei.

– 649 dintre aceştia au ajuns înapoi în spatele gratiilor, în urma infracţiunilor comise după liberare (6% din totalul celor liberaţi).

– 188 dintre recidiviştii întorşi după gratii au comis infracţiuni cu violenţă: crime, violuri, tâlhării.

– conform statisticilor, rata de recidivă în rândul infractorilor eliberaţi este de circa 70%.

– în momentul de faţă (14 ianuarie 2019), în penitenciarele din ţară sunt închişi 20.940 de deţinuţi, potrivit site-ului ANP.

Lege pentru condamnări reptate la CEDO

Legea recursului compensatoriu a fost adoptată în urma repetatelor condamnări ale României la CEDO, din cauza neîndeplinirii unor standarde minime privind condiţiile de detenţie (o limită de spaţiu pentru fiecare deţinut etc). Proiectul a fost iniţiat de Ministerul Justiţiei condus de Raluca Prună şi propunea scăderea pedepselor cu 3 zile de închisoare lafiecare 30 de zile executate. Varianta a fost abandonată în Parlament şi s-a adoptat un nou proiect, care a devenit actuala lege în 2017. Faţă de proiectul iniţial, numărul de zile scăzute din pedeapsă este de 6 la fiecare 30 de zile executate, adică infractorii părăsesc mult mai repede închisoarea în baza recursului compensatoriu.

ANP: Peste 14.400 de persoane au beneficiat de prevederile legii privind recursul compensatoriu

Administraţia Naţională a Penitenciarelor (ANP) precizează că peste 14.400 de persoane au beneficiat de prevederile Legii 169/2017, peste 11.800 dintre acestea fiind eliberate ca urmare a admiterii cererii de liberare condiţionată de către instanţele de judecată competente, iar restul – la împlinirea termenului de executare a pedepsei. Din totalul persoanelor puse în libertate, beneficiare ale legii menţionate, 724 (circa 5 la sută) au revenit în penitenciar, însă nu toate din cauza unor fapte penale săvârşite după eliberare. Precizările ANP vin în contextul recentelor abordări în spaţiul public a efectelor determinate de punerea în aplicare a Legii 169/2017 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 254/2013 privind executarea pedepselor şi a măsurilor privative de libertate dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal. „Din totalul celor 14.402 persoane care au beneficiat de prevederile Legii 169/2017, un număr de 11.851 au fost liberate ca urmare a admiterii cererii de liberare condiţionată de către instanţele de judecată competente, iar restul de 2.551 au fost liberate la împlinirea termenului de executare a pedepsei”, arată ANP, într-un comunicat de presă transmis luni. Conform sursei citate, din totalul persoanelor puse în libertate, beneficiare ale prevederilor Legii 169/2017, un număr de 724 au revenit în penitenciar, reprezentând 5,02% din totalul beneficiarilor recursului compensatoriu. „Precizăm că nu toate persoanele care au revenit în penitenciar, după momentul liberării, au săvârşit fapte de natură penală în perioada postdetenţie, parte dintre acestea având pe rol alte cauze penale, în diferite stadii de instrumentare, încă dinaintea punerii în libertate”, mai arată ANP.

Sursa:romaniatv.net


 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Radio Unirea FM și pe ȘTIRI GOOGLE


Știri

23 noiembrie: „Zborul Marii Uniri”: Misiune secretă ce avea ca scop ducerea la Blaj și aducerea de acolo a mesajului Unirii și a unor documente de importanță majoră pentru actul ce urma să se împlinească la 1 Decembrie 1918

Publicat

în

Cu numai o săptămână înainte de Marea Adunare de la Alba Iulia, doi voluntari, aviatorul Vasile Niculescu și căpitanul Victor Precup, au îndeplinit o misiune secretă care avea ca scop ducerea la Blaj și aducerea de acolo a mesajului Unirii și a unor documente de importanță majoră pentru actul ce urma să se împlinească la 1 Decembrie 1918

Despre acest extraordinar episod din istoria noastră manualele nu vorbesc. Desfășurată în condiții extreme, misiunea a fost un succes și avea să rămână consemnată doar în lucrări militare și în memorii, sub denumirea de „Zborul Marii Uniri”.

Pe la începutul lunii noiembrie 1918, „fierberea” din Transilvania denota, fără echivoc, dorința fermă de unire a acestei provincii cu ţara. Tratativele purtate la Arad între Consiliul Național Român Central și reprezentanții guvernului maghiar constituiau o recunoaștere a acestei stări și a faptului că românii transilvăneni sunt stăpâni pe situație și că lucrurile vor evolua în direcția iminentei uniri. Rezultatul tratativelor, precum și opinia guvernului român refugiat la Iași referitoare la Unirea cu ţara trebuiau cunoscute de ambele părți ale Carpaților. În această situație, Marele Cartier General Român a ordonat trimiterea peste munți, la Blaj, a unui avion care să transporte de urgență documente deosebit de importante în vederea bunului mers al acțiunii.

La -40 de grade Celsius

Pentru îndeplinirea misiunii s-a recurs la voluntari. Dintre cei care s-au oferit să o îndeplinească au fost selectați aviatorul Vasile Niculescu (un absolvent de seminar teologic, care a urmat școala de pilotaj, gata să-și piardă viața în timpul unui atac german, în iulie 1917) și căpitanul Victor Precup, trimisul Marelui Cartier General, originar din Transilvania. Primul mai trecuse cu avionul peste Carpați în campania din vara lui 1917 și lansase manifeste în Ardeal, după cum aflăm dintr-un studiu semnat de Rareș Hădărean și publicat pe site-ul „Liga Militarilor Profesioniști”. De data aceasta, situația era cu totul specială: iarna, extrem de geroasă, benzina nu ajungea și pentru întoarcere, iar pornirea motorului devenea foarte dificilă, mai ales că avionul Farman 40 avea carlinga deschisă, zbura la 2.600 m altitudine, la o temperatură de aproape -40 de grade Celsius. În acest scop, avionului i s-a mai adăugat un rezervor, iar cei doi mesageri, îmbrăcați în costume groase și cu fețele acoperite cu un strat de parafină, au renunțat la armament și la parașute. Aveau asupra lor doar o hartă de zbor și o busolă. În carlingă se aflau o geantă militară sigilată, cu documente secrete, printre care și scrisoarea primului-ministru Ion I. C. Brătianu către conducerea Consiliului Național Român Central, și un sac cu manifeste, care trebuiau lansate la Blaj, după cum reiese din volumul „Războiul aerian deasupra României (1916-1918)”, semnat de Valeriu Avram și Valeriu Nicolescu.

Zborul s-a efectuat la data de 23 noiembrie 1918. Avionul a decolat de la Bacău și a aterizat pe Câmpia Libertății din Blaj, în apropierea statuii lui Avram Iancu, la ora 13:35, după 2 ore și 15 minute de survol.

„Prima solie a mântuirii”

Imediat după aterizare, aparatul a fost înconjurat de numeroși oameni, veniți să-i felicite pe cei doi soli ai Unirii. Căpitanul Virgil Pop, împreună cu o grupă de studenți care făceau parte din garda orașului, dotați cu o mitralieră, a preluat paza aparatului. „Peste puțin timp, avionul din care încă nu mă coborâsem era înconjurat de o mare mulțime de blăjeni și țărani din satele apropiate, trecuți îmbră­cați prin apa Târnavelor. Am rămas mut și fără simțire la entuziasmul acestor oameni când au văzut tricolorul de pe avionul sosit din Regat, aducându-le știri ce le umpleau sufletul de bucurie (…) Prima solie a mântuirii din Regat le-a sosit. Fiecare blăjean și țăran au căutat să dea mâna cu noi, să ia la fiecare un lucru cât de neînsemnat al nostru, ca să ni-l ducă acolo unde trebuia să ne odihnim peste noapte”, scria Vasile Niculescu în memoriile sale, evocate în volumul menționat mai sus.

La rându-i, ziarul local „Unirea” scria: „Din Țara Românească ne-au sosit azi la ora 1.d.d (după-amiază, n.r.) locotenentul pilot Niculescu din Armata română și căpitanul Precup, originar din Transilvania: au sosit cu aeroplanul, împrăștiind apelul pentru Blaj. Dânșii au plecat de la Bacău și au parcurs drumul până la Blaj în două ore. Lumea a alergat din toate părțile, aclamând aeroplanul în culorile românești. După câteva virajuri peste oraș, aeroplanul a aterizat pe Câmpia Libertății. Toată lumea a grăbit într-acolo, prin gheață, zăpadă și tină, ca să strângă mâna fraților care ne-au adus solia mântuirii. Ei ne-au spus că Armata română a trecut Carpații prin zăpada de peste 2 m și că vin să ne îmbrățișeze cu dragoste de frați și să anunțe locuitorii străini de pe plaiurile românești că vin în numele păcii și al libertății tuturor neamurilor”.

Misiune îndeplinită

Din memoriile aviatorului Vasile Niculescu mai aflăm că după ce s-a plimbat pe străzile orașului cu colegul său de zbor, aclamați de la ferestre și balcoane, au fost conduși la Palatul mitropolitan, unde au fost întâmpinați de Vasile Suciu, Mitropolitul Bisericii Unite a Blajului. Acolo s-a întrunit Comitetul Național, iar în acea noapte au fost anunțate toate centrele românești despre sosirea avionului. Tot atunci, Comitetul a hotărât Unirea cu Patria-mamă și întrunirea Marii Adunări Naționale de la Alba Iulia la 1 Decembrie.

Împreună cu aceste hotărâri, solii din Regat, în dimineața zilei de 24 noiembrie, au mers la avion, unde zăpada fusese permanent îndepărtată, iar aerul încălzit cu lemne aprinse, au pregătit aparatul de zbor, în timp ce „blăjenii, într-un cor, cântau cântece naționale patriotice”, după cum își amintește aviatorul Niculescu. Apoi, la ora 11:25, s-au ridicat în aer, cu carlinga avionului plină cu flori și cu zeci de mesaje scrise pe aripile de pânză ale aparatului și au aterizat la Bacău, la ora 14:00. În ziua următoare, cei doi și-au continuat drumul la Iași, unde au aterizat la ora 10:00, pentru a raporta îndeplinirea misiunii.

Mai târziu, acest act a fost considerat „Zborul Marii Uniri” și, în condițiile de atunci, sosirea soliei la Blaj „a însemnat pentru popor mai mult decât cea mai abilă acțiune diplomatică”, un punct major premergător actului Unirii de la 1 Decembrie 1918.

În vara anului 1919, la 23 iunie, avionul pe care îl pilota în timpul unei acțiuni de recu­noaștere în Transnistria a aterizat pe liniile bolșevice, iar Vasile Niculescu a fost luat prizonier la Odessa pentru o lună. Cariera lui aviatică a încetat în 1926. În perioada Epocii de Aur a trăit o vreme la Bu­curești.

La 23 noiembrie 2008, zborul istoric executat de el a fost reeditat de către autoritățile locale din Bacău și cele din Blaj cu un elicopter militar.

Vasile Niculescu a trăit până aproape de 90 de ani, lucrând ceasornicar, stingându-se din viață la 24 aprilie 1981, într-un trist și nemeritat anonimat. Doar literatura de aviație îl mai ține minte. El este înmormântat în cimitirul din Rădăuți, singurul din țară „tăiat” în două de o cale ferată…

Sursa:ziarullumina.ro


 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Radio Unirea FM și pe ȘTIRI GOOGLE


Citește mai mult

Știri

Școala Gimnaziala Crăciunelu de Jos modernizata cu fonduri PNRR: Licitația, lansată în SEAP

Publicat

în

Școala Gimnaziala Crăciunelu de Jos modernizata cu fonduri PNRR

Primăria comunei Crăciunelul de Jos a lansat în Sistemul Electronic de Achiziții Publice o licitație ce privește dotarea cu materiale didactice în cadrul proiectului „Dotarea cu mobilier, materiale didactice și echipamente digitale a Școlii Gimnaziale din comuna.

În urma analizei de nevoi desfășurate la nivelul Școlii Gimnaziale Crăciunelu de Jos, s-au evidențiat mai multe aspecte legate de resursele educaționale disponibile pentru elevi și cadre didactice. Constatările arată că lipsa materialelor didactice necesare îngreunează procesul de predare-învățare, iar unele activități educaționale nu se pot desfășura la potențialul dorit.

Pentru a sprijini un act educațional modern și a facilita dezvoltarea competențelor elevilor, este necesară dotarea școlii cu diverse materiale didactice. Aceasta include achiziția de resurse de bază pentru diferite discipline, oferind structuri de lecții și informații esențiale, resurse interactive și instrumente didactice adaptate cerințelor actuale. Utilizarea unor astfel de resurse va contribui nu doar la creșterea competențelor cognitive, digitale și de comunicare a elevilor, ci și la îmbunătățirea întregului proces educațional, oferindu-le oportunități mai variate de învățare practică și interactivă. Scopul principal al acestui demers este de a asigura un mediu de învățare adaptat cerințelor moderne, care să motiveze elevii și să contribuie la formarea unor competențe esențiale pentru viitor. Astfel, s-a identificat posibilitatea accesării unei finanțări nerambursabile prin intermediul apelului de proiecte PNRR/2022/C15/MEDU/I9./I11./I13./I14./ Dotarea cu mobilier, materiale didactice și echipamente digitale a unităților de învățământ preuniversitar și a unităților conexe.Valoarea investiției este de peste 285 de mii de lei.


 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Radio Unirea FM și pe ȘTIRI GOOGLE


Citește mai mult

Știri

Laboratoarele Liceului de Arte „Regina Maria” din Alba Iulia vor fi dotate cu echipamente digitale și mobilier

Publicat

în

Laboratoarele Liceului de Arte „Regina Maria” din Alba Iulia vor fi dotate cu echipamente digitale și mobilier

Reprezentanții liceului de arte „Regina Maria” din Alba Iulia au lansat recent licitația pe Sistemul Electronic de Achiziții Publice, care prevede dotarea a două laboratoare din cadrul instituției de învățământ.
Contractul cuprinde furnizarea de echipamente IT&C pentru proiectul de investiție „Dotarea cu laboratoare inteligente a unităților de învățământ superior, a palatelor și a cluburilor copiilor”, contract de finanțare nr. 95Smart/2023 Valoarea totală maximă estimată a contractului de furnizare pe 6 luni (include valoarea maximă a tuturor loturilor) este de 532.224,79 lei fără TVA.

Pentru cele două laboratoare ale Liceului de arte „Regina Maria” Alba Iulia se vor achiziționa:
LOT 1 – Echipamente IT & C

Tablă interactivă 75” Buc 1
Tablă interactivă 85” Buc 1
Suport mobil tablă interactivă Buc 2
All-in-one (touchscreen) Buc 1
All-in-one (touchscreen) Buc 17
Cameră de documente Buc 2
Servicii de instalare Buc 2
Tabletă lidar – profesională 12,9” + tastatură + stylus Buc 10
Tableta grafică Buc 6
Tableta grafică Buc 10
LOT 2 – Echipamente audio-video

Kit 16 x Ochelari VR Buc 1
Ochelari VR (SL)Buc 10
Kit sistem videoconferință Buc 1
Kit sistem videoconferință Buc 1
Sistem sunet Buc 2
LOT 3 – Echipamente 3D

Scanner 3D Buc 2
Creion 3D Buc 18
LOT 4 – Kit-uri robotice

Robot cu braț multifuncțional Buc 2
Pachet 12 Kituri robotice Buc 2
LOT 5 – Pachete software

Software educațional Buc 2
Conținut educațional – Laborator digital Buc 2
Platformă e-learning creare conținut educațional (20 profesori, 1 an) Buc 1
Software specializat grafică și producție digitală Buc 1
Software specializat arte (muzica & grafica) Buc 1
LOT 6 – Mobilier

Mobilier STEAM (Masa si scaun) Buc 10
Mobilier imprimantă 3D Buc 2


 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Radio Unirea FM și pe ȘTIRI GOOGLE


Citește mai mult

Știri

Politică

Administrație

Știri din Alba

Educație și Cultură

Eveniment

Sănătate

Social Economic

Divertisment

Stiri din alte ziare

  • Alba Iulia
  • Abrud
  • Aiud
  • Blaj
  • Campeni
  • Cugir
  • Sebes
  • Ocna Mures
  • Teius
  • Zlatna

Articole Similare

radiounireafm, radio alba iulia, radio alba