Știri
Povestea Trenului Regal: Dintre toate drumurile sale, călătoria de 1 Decembrie rămâne cea mai emoționantă
Trenul Regal folosit în prezent de către Familia Regală a fost inaugurat în anul 1928 și a fost gândit ca un mijloc de transport pentru Regele Ferdinand Întregitorul și Regina Maria, în vizitele lor numeroase pe teritoriul României Mari.
Trenul a fost fabricat în Italia la solicitarea statului român, la uzinile Ernesto Breda /Construzioni Meccaniche Milano, din 1926 până în 1928. Din păcate, el a fost livrat României și a intrat în serviciul Casei Regale a României la un an după trecerea la cele veșnice a Regelui Ferdinand care, astfel nu s-a putut bucura de el.
Primii zece ani din istoria trenului sunt legați de Regina Maria, de Regele Mihai, de Regina Mamă Elena și, desigur, de Regele Carol al II-lea.
Trenul Regal a fost inițial folosit la realizarea vizitelor de Stat din țările vecine, la vizitarea comunităților urbane și rurale. De atunci încoace, el a fost în permanență un mijloc de a face legătura între Coroană și comunitățile locale, dar și un simbol al statului român.
În anii 1940, Regele Mihai, alături de Regina Elena, a folosit Trenul Regal în foarte multe ocazii. Al Doilea Război Mondial a făcut ca Suveranul, alături de Regina-mamă, să petreacă nenumărate clipe alături de oameni, de comunități, de familii românești.
Trenul este compus din cinci vagoane : Vagonul Sufragerie, Vagonul Regelui, Vagonul Reginei, Vagonul Invitaților și Vagonul Casei MS Regelui.
Vagon Sufragerie este compus din două spații : sufrageria propriu-zisă cu o capacitate de 24 locuri la masa și salonul cu 12 locuri. Sufrageria este folosită pentru dineurile oficiale sau ca spațiu pentru primirile protocolare. Salonul este folosit ca anticamera pentru sufragerie sau pentru întruniri.
Cu Trenul Regal au călătorit, până în acest moment, patru generații ale Familiei Regale: Regina Maria, Regele Carol al II-lea, Regina Elena, Regele Mihai și Majestatea Sa Margareta.
În zilele noastre, Trenul Regal a reînceput drumurile sale, ducând membrii Familiei Regale în orașele din țară, acum șase ani. La 15 octombrie 2012, aniversând 90 de ani de la Încoronare, locuitorii municipiului Alba Iulia și autoritățile locale au sărbătorit evenimentul refăcând cu fidelitate, pas cu pas, prezența Familiei Regale în gara Alba Iulia, la Catedrala Încoronării și în Sala Marii Uniri. A fost prima călătorie a Familiei Regale cu Trenul Regal, după 64 de ani. Trenul a condus pe Regele Mihai I și pe Regina-mamă Elena în exil, în zilele de 3-6 ianuarie 1948.
De ziua de 1 Decembrie, în anul 2013, a doua călătorie a Familiei Regale a cuprins orașele Sinaia, Câmpina, Ploiești și București, ca un omagiu adus de Ziua Marii Uniri Regelui Ferdinand I și Reginei Maria. Un mare număr de locuitori ai orașelor vizitate și autoritățile locale au venit la gară, pentru a saluta prezența Familiei Regale și a vedea Trenul Regal.
În luna iunie a anului 2014, Familia Regală a efectuat cu Trenul Regal a treia călătorie din vremurile de astăzi, poposind pentru două zile la Craiova. Familia Regală a fost musafirul craiovenilor, de ziua orașului lor.
1 decembrie 2014 a fost, din nou, o zi de sărbătoare pentru Trenul Regal. Sub numele “Trenul Regal de 1 Decembrie”, a patra călătorie a Trenului Regal, având la bord Familia Regală, a omagiat regii români întregitori de neam și a avut loc pe traseul Sinaia, Focșani, Râmnicu-Sărat, Buzău, Ploiești și București. Un mare număr de oameni au venit la întâlnirea cu Familia Regală și cu Trenul Regal, arătând cât de inspirată a fost decizia de a transforma călătoria Trenului Regal de 1 Decembrie într-un eveniment anual.
În anul 2015, la 1 decembrie, Familia Regală a refăcut un drum istoric. Sub numele de “Trenul Aducerii Aminte”, Trenul Regal a parcurs a cincea călătorie regală, de la Turnu Severin la București, refăcând drumul parcurs de Carol I acum 150 de ani, când a pășit pentru prima oară pe pământ românesc, la 8 mai 1866. Trenul a oprit în gările Filiași, Craiova, Slatina și Titu. Ultima oprire, deși în gara unui oraș mai mic, a avut o semnificație importantă. Regele Carol I și Regina Elisabeta au venit de multe ori la gara din Titu, de unde au plecat adesea spre București, în compania musafirilor regali din Europa, invitați în România de cei doi suverani.
Miercuri, 30 noiembrie 2016, Trenul Regal a pornit din nou la drum, în anul jubileului de 150 de ani ai Coroanei Române. Traseul trenului a fost Gara Băneasa – Gara Sinaia. A doua zi, pe 1 decembrie, traseul celei de-a șasea călătorii regale a cuprins orașele Sinaia, Bușteni, Predeal, Brașov, Codlea, Făgăraș, Avrig și Sibiu. A fost traseul cu cele mai multe opriri dintre toate cele efectuate până acum. Incluzând gara de plecare și cea terminus, Trenul Regal a oprit în 9 gări.
În zilele de joi 15 și vineri 16 decembrie 2016, Trenul Regal a făcut a șaptea călătorie regală din zilele noastre, pentru comemorarea celor 100 de ani de la refugiul Familiei Regale, a Guvernului și a Parlamentului României la Iași. Pentru doi ani, din 1916 până în 1918, capitala Regatului României a funcționat la Iași. Familia Regală a parcurs întocmai traseul din zilele de 5-6 decembrie 1916, când în tren se aflau Regele Ferdinand I și Regina Maria. În ziua de joi, 15 decembrie 2016, Trenul Regal a oprit la Mărășești, Adjud și Bacău, iar vineri, 16 decembrie 2016, la Roman, Pașcani și Iași.
Pe 11 iulie 2017, la comemorarea centenarului marilor bătălii de la Mărășești, Mărăști și Oituz, Familia Regală a făcut a opta călătorie cu Trenul Regal, sub semnul recunoștinței față de eroii Primului Război Mondial. Trenul s-a oprit în gările Focșani, Mărășești, Adjud și Onești, iar Majestatea Sa Margareta și Principele Radu au luat parte la ceremonii solemne la Mausoleele de la Mărășești și Mărăști, precum și la Cimitirul Militar din Oituz.
A noua călătorie a avut loc de la Gara Regală Băneasa la Gara din Curtea de Argeș, pe 16 decembrie 2017, când o țară întreagă a condus pe ultimul drum pe Regele Mihai I. Vagonul funerar a fost adăugat la garnitura regală pentru prima oară, din anul 1938 încoace.
A zecea călătorie a Trenului Regal va avea loc în ziua de 15 iunie 2018 și se va numi “Trenul Regal în Dobrogea”. În mod intenționat aleasă în ziua încheierii școlii de către elevii României, călătoria va omagia 140 de ani de la alipirea Dobrogei la țara-mamă și 100 de ani de la Marea Unire. Trenul va opri la Fetești, la Podul de la Cernavodă, la Medgidia și la Constanța.
Comandat de Statul român în anul 1926, sub domnia Regelui Ferdinand I, Trenul Regal a fost fabricat la Milano și livrat României în anul 1928, după moartea regelui. În cei 90 de ani de la punerea sa pe calea ferată, Trenul Regal al României a parcurs mii de kilometri, purtând pașii regilor și reginelor, ai Familiei Regale, precum și ai liderilor politici din anii 1948-1989. Istoria României cuprinde o mulțime de momente importante care s-au petrecut sau sunt legate de Trenul Regal.
Înaintea actualului Tren Regal, România a beneficiat de alte garnituri de tren regal, în timpul Regelui Carol I și al Regelui Ferdinand I.
Trenul Regal va beneficia, în anul care vine, de o carte-album dedicată istoriei sale de la construire până astăzi.
Actualul Tren Regal a purtat pașii Reginei Maria și Regelui Carol al II-lea în diverse comunități din țară și în călătoriile lor din străinătate. Trenul a adus pe Regina Mamă Elena în țară, în anul 1940, când s-a întors din exil. Regele Mihai a călătorit mult cu Trenul Regal în anii celui de-al Doilea Război Mondial. Majestatea Sa și Regina Mamă au vizitat Chișinăul, călătorind cu Trenul Regal. Tot Trenul Regal este cel care a purtat Familia Regală pe tragicul drum al exilului, în ianuarie 1948.
Lideri politici europeni și nord-americani au fost musafiri ai Trenului Regal în anii 1948-1989.
Trenul Regal, în al nouălea deceniul al existenței sale, impecabil păstrat, cu o mare rezistență și o remarcabilă calitate tehnică, continuă să servească națiunea română, fiind unul dintre cele mai puternice simboluri ale Statului român.
Dintre toate drumurile sale, călătoria de 1 Decembrie rămâne cea mai emoționantă și mai dătătoare de mândrie. Călătorii trenului, Familia Regală și musafirii ei, precum și locuitorii orașelor, prezenți în gări pentru a spune bun venit, păstrează amintirea acelor clipe pentru totdeauna.
Povestea Trenului Regal continuă.
Sursa:familiaregala.ro
Știri
Ceaiul de mușetel: Lucruri mai puțin știute despre cel mai popular ceai terapeutic
Tot mai multe studii arata ca florile de musetel sunt intr-adevar un remediu pentru o serie larga de afectiuni
In Egiptul antic, de exemplu, florile de musetel erau considerate un panacea, raspunsul la toate afectiunile. Iar ceea ce credeau pe atunci egiptenii incepe sa fie sustinut si de stiinta moderna.
Ceea ce s-a descoperit in ultimile studii este ca un consum regulat de ceai de musetel este corelat cu o crestere semnificativa a nivelurilor in urina de hipurat (un produs rezultat din descompunerea unor compusi pe baza de plante si de glicina (un aminoacid). Musetelul este unul din darurile nenumarate ale pamantului pentru noi. Este un dar neconditionat si extrem de valoros. Prezenta acestor elemente pare sa contribuie la urmatoarele beneficii pentru sanatate ale musetelului:
Stimuleaza sistemul imunitar si lupta cu infectiile asociate cu gripa.
Relaxeaza spasmele musculare si crampele menstruale la femei.
Relaxeaza nervii.
Linisteste stomacul
Reduce inflamatia
Imbunatateste functia ficatului
Ajuta la ameliorarea durerilor de spate
Ajuta la ameliorarea reumatismului
Nivelele atat de hipurati cat si de glicina au ramas ridicate in organism timp de doua saptamani dup a ce participantii la studiu au incetat sa mai bea ceai de musetel. Acest lucru indica faptul ca acesti compusi raman activi pentru o buna bucata de timp dupa ce se consuma ceaiul de musetel.
Ceaiul de musetel este probabil cel mai popular ceai terapeutic pe care oamenii il folosesc pentru a se relaxa si a dormi. Proprietatile sale sedative bine cunoscute il fac sa fie o alegere populara si pentru cei care vor sa scape de anxietate.
Ceaiul de musetel este bogat in antioxidantul quercentin. Quercentinul este un fitochimical care da culoare fructelor si legumelor. Quercentinul este cunoscut pentru faptul ca lupta impotriva deteriorarilor facute de radicalii liberi si astfel este un aliat impotriva cancerului.
Musetelul are nivele ridicate de fosfor. Fosforul joaca un rol important in multe din procesele chimice care se petrec in organismul uman. O lipsa de fosfor este asociata cu letargia si sanatatea precara a oaselor printre altele.
Ceaiul de musetel este foarte bogat in aminoacidul glicina. Acesta joaca un rol important in mentinerea unui sistem nervos sanatos. Dulce la gust, glicina are cea mai simpla structura dintre toti aminoacizii.
Ceaiul de musetel are proprietati puternice antiinflamatoare. Abundenta de antioxidanti din musetel ajuta la reducerea inflamatiei. Musetelul este astfel un aliat foarte bun in lupta impotriva durerilor legate de artrita si reumatism printre altele.
Calitatea apei folosite la ceaiul de musetel este foarte importanta. Cu cat este mai curata si mai pura apa cu care este facut ceaiul de musetel, cu atat mai puternice vor fi efectele sale de sanatate.
Sursa:viataverdeviu.ro
Știri
Liviu Rebreanu aniversat de Biblioteca Județeană „Lucian Blaga” Alba, la 139 de ani de la naștere
Liviu Rebreanu aniversat de Biblioteca Județeană „Lucian Blaga” Alba, la 139 de ani de la naștere
Consiliul Județean Alba și Biblioteca Județeană „Lucian Blaga” Alba vor organiza miercuri, 27 noiembrie 2024, pe Aleea Scriitorilor din Alba Iulia, aniversarea a 139 de ani de la nașterea prozatorului Liviu Rebreanu.
Activitatea face parte din proiectul 4.4 Monumentele literaturii române, un proiect cultural destinat promovării operelor și scriitorilor români care se regăsesc pe Aleea Scriitorilor din Alba Iulia, prin comunicare publică, omagiere, depuneri de flori, activități și manifestări culturale proprii sau în colaborare cu parteneri.
Celebrarea prozatorului Liviu Rebreanu va fi marcată atât în mediul online, pe paginile de socializare ale bibliotecii, cât și printr-un moment solemn de depuneri de jerbe la bustul aflat pe Aleea Scriitorilor din Parcul Central al orașului. Momentul de depunere de flori va avea loc la ora 13:00, moment în care bibliotecara Mariana Bolca va prezenta un medalion bibliografic. La Biblioteca Județeană „Lucian Blaga” Alba, pe tot parcursul zilei, vor fi expuse în cadrul unei expoziții de carte, volumele semnate de Liviu Rebreanu și volume dedicate vieții și operei scriitorului, care pot fi împrumutate atât în regim de sală de lectură cât și pentru studiu acasă.
Liviu Rebreanu s-a născut la 27 noiembrie 1885, fiind primul din cei 14 copii ai învățătorului Vasile Rebreanu și ai Ludovicăi Rebreanu. A urmat școala la Năsăud și Bistrița, iar din 1900 a studiat la Școala Reală Superioară de Honvezi din Sopron. În 1903- 1906 a urmat Academia Militară din Budapesta. La 1 septembrie 1906 a fost repartizat ca sublocotenent la regimentul al doilea de honvezi regali din Gyula, unde pe lângă îndeletniciri cazone, Rebreanu a avut numeroase preocupări literare: lecturi, conspecte, proiecte dramaturgice. La 1 noiembrie 1909 a debutat în presa românească, la Sibiu, unde i-a apărut povestirea „Codrea” („Glasul inimii”). În aceeași revistă, Rebreanu a mai publicat nuvelele „Ofilire” (15 decembrie 1908), „Răfuiala” (28 ianuarie 1909) și „Nevasta” (16 iunie 1911). Dintre operele sale mai amintim nuvelele: „Proștii” (1910), „Catastrofa” (1921), „Norocul” (1921), „Cuibul visurilor” (1927), „Cântecul lebedei” (1927), „Ițic Ștrul, dezertor” (1932); romanele: „Ion” (1920), „Crăișorul” (1929), „Răscoala” (1932), „Gorila” (1938), „Pădurea spânzuraților” (1922), „Adam și Eva” (1925), „Ciuleandra” (1927), „Jar” (1934), „Amândoi” (1940); teatru: „Cadrilul” (1919), „Plicul” (1923), „Apostolii” (1926). La 4 aprilie 1944, fiind grav bolnav, s-a retras la Valea Mare, fără să mai revadă vreodată Bucureștiul. La 1 septembrie a încetat din viață la vârsta de 59 de ani. Peste câteva luni a fost deshumat și reînhumat la Cimitirul Bellu din București. La Aiud a trăit și a scris sora sa, Livia Rebreanu – Hulea, care a făcut o importantă donație de carte bibliotecii aiudene.
Știri
De ce bat clopotele la biserică: Un obicei care datează de sute de ani
Trasul clopotelor este un obicei care datează de sute de ani însă puțini s-au gândit ce înseamnă cu adevărat acest ritual repetat în anumite zile
Motivul real pentru care bat clopotele la biserică! În funcție de modul în care se trag clopotele, omul poate intui dacă este vorba despre începutul unei slujbe, anunțarea unui deces sau o sărbătoare. Obiceiul a început din necesitatea de a da de veste oamenilor având în vedere că într-o anumită perioadă, calendarele şi orologiile nu erau pe toate străzile.
Clopotele, împreună cu toaca, se trag atunci când încep slujbele sau marchează momente importante din cadrul lor. Clopotele se bat la diverse momente din timpul unei zile liturgice, fie în combinaţie cu toaca şi, de regulă, după baterea acesteia, fie singure. Bătutul clopotelor se face, ca şi toaca, la începutul slujbelor importante şi la unele momente de seama din cadrul acestora, la slujba de seară, la miezul nopţii, de dimineaţă, la începutul Sfintei Liturghii
„Trebuie să aducem la cunostinţa oamenilor învăţătura creştină. N-a auzit nimeni bătaia clopotelor? Clopotele nu bat niciodată pentru amuzament. Ci bat pentru ceva de natură sufletească, ceva care ne atrage atenţia: Cheamă viii, plâng morţii, împrăştie viforele! Împrăştie dracii şi trăsnetele.”, spune părintele Arsenie Papacioc
Inscripţiile întâlnite pe vechile clopote creştine reamintesc rostul lor ocrotitor, de mântuire şi vestire, adeverind cuvintele Scripturii, care zic: „În tot pământul a iesit vestirea lor.“ Misiunea acestora se rezumă în cuvintele întâlnite adeseori pe exteriorul lor:
«Pe vii îi chem, pe morţi îi plâng, fulgerele frâng». Pe ele se mai întâlnesc însă şi alte cuvinte, precum: «Laud pe Dumnezeu cel adevărat, chem mulţimea, adun clerul. Îi plâng pe morţi, alung fulgerele, înfrumuseţez sărbătorile». Clopotele sunt adesea decorate cu motive vegetale, geometrice, scene şi inscripţii, explică Teodor Danalache.
Muzica produsă de clopote este înălţătoare şi, totodată, prezintă un criteriu al armoniei universale. Clinchetul clopotelor sau al clopoţeilor are însă pretutindeni putere de purificare; alungă duhurile rele sau măcar avertizează de apropierea acestora.
Clopotele au fost folosite în trecut pentru a anunţa război, incendii, ciumă sau pentru a anunţa victorii sau pace. Încă de la începutul Epocii Bronzului, toate oraşele şi satele din China aveau câte un turn ce adăpostea un clopot destinat anunţării orei. De asemenea, acest clopot suna şi la apariţia unui incendiu sau a unor calamităţi naturale, scrie romaniatv.net.
-
Știriacum 3 zile
Cum se salută românii și câte forme de salut există: 21 noiembrie, Ziua mondială a salutului
-
Știriacum 3 zile
No, Servus ! De unde vine salutul ardelenilor: 21 noiembrie, Ziua mondială a salutului
-
Știriacum 4 zile
TRADIŢII şi OBICEIURI de 21 noiembrie: Intrarea în biserică a MAICII DOMNULUI (OVIDENIA)
-
Știriacum 6 ore
De ce bat clopotele la biserică: Un obicei care datează de sute de ani
-
Știriacum o săptămână
Costumul popular din Apuseni: Păstrează unitatea portului românesc prin piesele ce îl compun
-
Știriacum o săptămână
Top 10 locuri de vizitat toamna: Casa de Piatră, cătun din Parcul Natural Apuseni, între destinațiile recomandate
-
Știriacum 3 zile
De când începem să cântăm colinde: Potrivit tradiției, din 21 noiembrie e voie a se cânta despre nașterea Domnului, odată cu sărbătorirea Intrării în Biserică a Maicii Domnului
-
Știriacum 2 săptămâni
Lăsata Secului în Postul Crăciunului: Tradițiile și obiceiurile zilei de 14 noiembrie