Educație și Cultură
„Imaginile diversității” – proiect Inter-Art Aiud, desfășurat la Parlamentul European de la Bruxelles
Deputatul european Iuliu Winkler (UDMR, PPE) a găzduit, la sfârşitul lunii iunie, în Parlamentul European, Expoziția Interetnică de Artă Contemporană ”Imaginile diversității” organizată de Fundația Inter-Art din Aiud, Guvernul României – Direcţia pentru Relaţii Interernice, Centrul Cultural Liviu Rebreanu Aiud în parteneriat cu Primăria/Consiliul Local Aiud şi care se bucură de Înaltul Patronaj al Președintelui României.
”Sunt mândru să vă prezint, astăzi, o expoziție, chiar mai mult decât atât. Sunt mândru să vă prezint, astăzi, două persoane, doi artiști care au un vis. Unul dintre ei este pictor iar celălalt este poet, un om de imagini și un om de cuvinte. Un maghiar etnic din România și un român din inima Transilvaniei, Erdely, Siebenburgen. Ambii vin din Aiud, Nagyenyed, Strassburg am Mieresch, iar visul lor este concordia interetnică. Numele lor sunt Istvan Balog și Ioan Hădărig. (…) Trebuie să mărturisesc că împărtășesc și ei visul concordiei interetnice. După cum știți, concordia este cuvântul latin pentru armonie, ad-litteram înseamnă „cu o singură inimă”. Așa că dintr-o singură inimă, din inima noastră transilvană împărtășim astăzi cu Dvs., publicul distins, lucrările de artă incluse în expoziție”, a declarat Iuliu Winkler în deschiderea vernisajului.
Stefan Balog, președintele Fundației Inter-Art din Aiud, a afirmat că lucrările expuse în cadrul expoziției sunt rezultatul creației din cadrul primei Tabere Interetnice de Artă Contemporană care a fost organizată în 2016 în parteneriat cu Guvernul României – Departamentul pentru Relații Interetnice .”Din punctul meu de vedere acest proiect a reprezentat un moment istoric și o premieră națională pentru arta și cultura românească contemporană prin prisma abordării segmentului multicultural. (…) Este rezultatul unui lung proces de pregătire și s-a născut prin muncă grea și dăruire din partea tuturor persoanelor implicate”, a precizat președintele Fundației Inter-Art. El a mulțumit Primăriei și Consiliul Local Aiud, respectiv Centrului Cultural ”Liviu Rebreanu” din Aiud pentru sprijinul acordat în derularea acestui important proiect.
Expoziţia este o retrospectivă a Taberei Interetnice de Artă Contemporană ce a avut loc la Aiud în perioada 5-15 octombrie 2016 şi la care au participat – în premieră naţională – artişti reprezentând toate minorităţile prezente în Parlamentul României. Expoziția, considerată un eveniment cultural, a fost prezentată și la Muzeul Național Cotroceni din București, la Memorialul Revoluţiei din Timişoara şi la Palatul Naţiunilor din Geneva. Pictori, sculptori, graficieni şi artişti fotografi reprezentând 21 de etnii din România expun în cadrul acestui proiect–eveniment unic în viaţa culturală românească şi europeană. Această expoziţie care cuprinde lucrări de pictură, fotografie şi sculptură demonstrează că, prin arta contemporană, se pot întări legăturile, înţelegerea şi interculturalitatea între majoritate şi minorităţi, pot fi subliniate valorile umane comune.
Tabăra Interetnică de Artă Contemporană a avut ca scop punerea în valoare a dimensiunii multietnice şi multiculturale din România în cadrul unei manifestări ce a avut ca principiu de bază colaborarea interculturală. Promovarea artei contemporane din România din perspectiva minorităților, reprezentată, în premieră, într-o singură manifestare de artă vizuală, a însemnat un pas important din punct de vedere cultural dar şi social. Este o abordare a relaţiilor interetnice din punct de vedere artistic care a permis îmbogățirea vieții culturale a țării prin prezentarea, în faţa publicului iubitor de artă, a unor lucrări reprezentând culturi şi tradiţii diferite dar și conexiuni între acestea. Proiectul a apărut, aşadar, ca o necesitate şi a marcat un punct foarte important în viaţa cultural-artistică interetnică din România mileniului 3.
”Într-o lume în care ideea naționalistă trece dinspre zona politicului în zona culturală, proiectul desfășurat la Aiud, oraș încărcat de istorie și multiculturalism, este dovada că arta poate realiza legături între oameni, poate valoriza comunitățile etnice și poate personifica spațiile culturale și artistice ale comunităților îmbogățind spațiul cultural și artistic național și internațional”, a spus, la rândul său, Ioan Hădărig, directorul artistic al Fundației Inter-Art.
Expoziția a fost deschisă de:
– Iuliu WINKLER, parlamentar european, UDMR, PPE, în calitate de gazdă a evenimentului;
– Călin STOICA Reprezentant Permanent în Comitetul Politic și de Securitate al Uniunii Europene (COPS);
– Elena CRUCERU, consilier principal în Guvernul României – Departamentul pentru Relaţii Interetnice;
– Stefan BALOG, preşedintele Fundaţiei Inter-Art Aiud, conducătorul taberei.
Vernisajul expoziției a fost realizat de Ioan HĂDĂRIG, curator, director artistic la Fundația Inter-Art Aiud.
La vernisajul expoziţiei a participat şi LORINCZ Helga, viceprimarul Municipiului Aiud
Pe simezele Galeriei de Artă din Parlamentul Eurorean din Bruxelles au expus 34 de artişti reprezentând 21 de etnii din România: Agi-Veli Elis (etnic turc), Bako Andrei (etnic român), Bako Mihaela (etnic român), Balazs Tiberiu (etnic maghiar), Balog Stefan (etnic maghiar), Balog Zoltan (etnic maghiar), Boicescu Traian Ștefan (etnic italian), Bolek Maierik (etnic polonez), Chelmambet Fedin (etnic tătar turco-musulman), Cobzaru Georgeta (etnic elen), Cristea Elena (etnic român), Csiri Daniela-Silvia (etnic român), Curt Sandu Viorel (etnic rrom), Dobrescu Maria (etnic albanez), Dub Vasile (etnic evreu), Dumitrescu Mirela Stefania (etnic macedonean), Eperjesi Noémi (etnic maghiar), Filipov Iuliana (etnic rus lipovean), Gnandt Stefan (etnic german), Gutiu Steluta (etnic german), Ivancea Amira-Alexandra (etnic sârb), Karkus Miroslava-Blazena (etnic slovac), Lixandru Robert (etnic maghiar), Mleziva Iosif (etnic ceh), Munteanu Gheorghe (etnic ucrainean), Ortelecan Maria Daniela (etnic rutean), Panighiant Ovidiu (etnic armean), Pantea Ana (etnic român), Semenescu Oriola (etnic albanez), Stănoiu Daniela (etnic român), Tincul Adrian (etnic croat), Tomaselli Angela (etnic italian), Zapototchi Mena (etnic român), Velciov Nicolae (etnic bulgar). Istvan Balog a fost conducătorul taberei iar Ioan Hădărig, directorul artistic.
Echipa prezentă la Bruxelles a fost alcătuită din: Stefan Balog, Balog Zoltan, Daniel Avram, Dan Avram și Ioan Hădărig
Educație și Cultură
Concurs de eseuri organizat de Tribunalul Alba: Care au fost laureații
Concurs de eseuri organizat de Tribunalul Alba
Tribunalul Alba a organizat în perioada 23 octombrie-15 noiembrie concursul de eseuri cu tema „Umbra Bullying-ului asupra drepturilor copilului”, adresat elevilor de liceu din județul Alba, în contextul sărbătorii Zilei Internaționale a Drepturilor Copilului, celebrată anual la 20 noiembrie.
Prin intermediul acestui concurs s-a urmărit apropierea tinerilor de instanțele de judecată ca instituții publice care au ca principal obiect de activitate înfăptuirea justiției şi apărarea drepturilor şi intereselor legitime ale cetăţenilor. S-a dorit, totodată, ca evenimentul să contribuie la creșterea gradului de informare cu privire la drepturile copilului în rândul elevilor. Pornind de la ideea că bullying-ul este prezent în viața copiilor și îi afectează, poate mai mult decât ne dăm seama, organizatorii au dorit să afle care le sunt gândurile și sentimentele, în mod special legat de încălcarea drepturilor lor, fie că este vorba despre dreptul la viață sau la educație, la o dezvoltare armonioasă sau dreptul la protecție împotriva violenței.
Comisia de concurs, formată din doi judecători, un grefier și doi reprezentanți mass-media din cadrul Ziarului Unirea şi Agerpres, a analizat cele 25 de eseuri (în prealabil anonimizate), toate fiind apreciate de către membrii comisiei, însă lucrările celor 3 câștigători s-au remarcat în mod particular nu doar prin structură dar şi prin capacitatea autorilor de a transmite emoţie, de a prezenta situaţii factuale în care bullying-ul poate fi prezent în vieţile elevilor, precum şi consecinţele acestei conduite.
Au fost premiate următoarele lucrări:
*Premiul I – Petru-Alexandru Meteșan, clasa a X-a Liceul Tehnologic ,,Dorin Pavel” Alba Iulia
*Premiul II – Ayana Maria Rancea, clasa a XI-a Liceul Teoretic Teiuș
*Premiul III – Alexandra Valentina Tacu, clasa a XI-a C, Liceul Tehnologic Sebeș
La festivitatea de premiere de la sediul Tribunalului Alba au participat elevii însoțiți de părinți și o parte din cadrele didactice care i-au îndrumat.
Câștigătorilor li s-au acordat diplome, vouchere pentru achiziționarea de rechizite precum şi alte premii simbolice.
Educație și Cultură
Episcopul Emilian Birdaș, aniversat la 103 ani de la naștere, în 23 noiembrie, pe pe Aleea Scriitorilor din Alba Iulia
Episcopul Emilian Birdaș, aniversat la 103 ani de la naștere
Ioan Birdaș s-a născut la data de 23 noiembrie 1921 în satul Rohia, din județul Maramureș. La doar 14 ani a intrat ca frate în Mănăstirea Rohia, fiind tuns în monahism sub numele de Emilian și hirotonit ierodiacon și ieromonah.
A urmat cursurile Seminarului Monahal de la Mănăstirea Cernica, Seminarul „Sf. Nicolae” din Râmnicu-Vâlcea și Seminarul „Nifon Mitropolitul” din București. În 1952 a absolvit Institutul Teologic Universitar din București. După absolvirea facultății, protosinghelul Emilian Birdaș este numit ca preot slujitor la Catedrala Patriarhală din București (1953-1957), apoi devine vicar administrativ la Episcopia Romanului și Hușilor (1957-1963), iar în 1963-1973 este preot-paroh la Catedrala Ortodoxă din Alba Iulia (azi Catedrala Reîntregirii Neamului). La 11 iunie 1973 a fost ales ca episcop vicar al Arhiepiscopiei de Sibiu și Alba Iulia, cu titlul „Rășinăreanul”, fiind hirotonit întru arhiereu la data de 12 septembrie 1973. În această perioadă s-a preocupat în mod deosebit de soluționarea problemelor pastoral-misionare din Harghita, Covasna și Mureș, contribuind la apropierea dintre confesiuni și etnii.
Episcopul Emilian Birdaș a fost instalat în scaunul episcopal la 25 ianuarie 1976, în Catedrala Ortodoxă din Alba Iulia (azi Catedrala Reîntregirii Neamului). Slujba de instalare a fost susținută de un sobor de preoți, în frunte cu mitropolitul Iustin al Moldovei și Sucevei. La încheierea Sfintei Liturghii a vorbit mitropolitul Nicolae Mladin al Ardealului care i-a înmânat noului episcop cârja episcopală. În noua sa calitate, episcopul Emilian Birdaș s-a ocupat de organizarea noii eparhii, de restaurarea unor monumente istorice, de ridicarea a numeroase biserici și de pictarea lor. S-a opus cu vehemență distrugerii bisericilor și mănăstirilor din eparhia sa, pilduitoare în acest sens fiind implicarea sa în
obținerea documentelor necesare restaurării vechii bisericuțe a Mănăstirii Râmeț, alături de care s-a construit o biserică nouă, supranumită Catedrala Munților Apuseni, a cărei zidire a durat până în anul 1986. A contribuit la reconstruirea din temelii a unui număr de 72 de biserici ortodoxe și la repararea altor sute de lăcașuri de cult. Pentru meritele sale deosebite a fost ales membru de onoare al Academiei Române.
La 18 ianuarie 1990, episcopul Emilian Birdaș a fost acuzat de colaborare cu regimul comunist și a fost obligat să demisioneze din scaunul de episcop de Alba Iulia într-un mod controversat, prin încălcarea canoanelor bisericești, nedreptate care i-a cauzat grave probleme de sănătate printre care un atac cerebral. În data de 4 aprilie 1990, episcopul Emilian Birdaș a fost reintegrat în Sinod, în calitate de arhiereu-vicar al Episcopiei Aradului și Hălmagiului, cu titlul „Arădeanul”. La 12 iulie 1994 a fost ales episcop al reînființatei Episcopii a Caransebeșului. La Caransebeș a început construcția unei catedrale episcopale și a reluat tipărirea „Foii Diecezane” și a Calendarului Românului. A trecut la cele veșnice la 5 aprilie 1996, în orașul Caransebeș.
În amintirea sa, la data de 23 noiembrie 2024, începând cu ora 13:00, Consiliul Județean Alba și Biblioteca Județeană „Lucian Blaga” Alba vor organiza un moment aniversar pe Aleea Scriitorilor din Alba Iulia, unde, în anul 2016 a fost ridicat bustul primului episcop de Alba Iulia, Emilian Birdaș.
Educație și Cultură
Care este exponatul lunii noiembrie la muzeul din Sebeș
Tabloul „Turnul de la mănăstire”, exponatul lunii noiembrie la muzeul din Sebeș
Exponatul lunii noiembrie la Muzeul Municipal „Ioan Raica” Sebeş este tabloul „Turnul de la mănăstire”, realizat de pictorul Hermann Meuselbach în primii ani ai secolului XX.
Lucrarea, intrată în patrimoniul muzeului în anul 2001, are următoarele date tehnice: tehnică mixtă pe carton; dimensiuni: 70,5 x 50 cm; semnat – dreapta-jos, cu negru: „Hermann Meuselbach”; nedatat. Pe verso, lucrarea poartă o etichetă originală, scrisă de pictor, cu următorul text: „Der Klosterturm von Mühlbach im Herbst. Originalbild in Kohlenfarben” [Turnul de la mănăstire, toamna. Culori de cărbune].
În această compoziție, Hermann Meuselbach a redat Turnul Octogonal şi un fragment de curtină, elemente ale sistemului defensiv medieval al Sebeşului, așa cum le vedea din grădina casei sale, la începutul secolului XX. Turnul, datând din veacul al XVI-lea, este situat în colțul de nord-est al fortificației orașului Sebeş, în imediata vecinătate a fostei mănăstiri dominicane, iar la momentul realizării lucrării, acestuia îi lipsea acoperișul, distrus probabil în confruntările din timpul Revoluției de la 1848-1849, fără a mai fi reparat ulterior.
Lucrarea este extrem de elaborată, fiind realizată în maniera specifică autorului, adică abundând în detalii. A reprodus extrem de fidel atât turnul, în cazul căruia a redat inclusiv vegetația care creștea în partea superioară a zidurilor, cât şi grădina casei. De altfel, în ciuda faptului că este vorba de un peisaj de toamnă, Hermann Meuselbach a acordat o mare atenție grădinii sale, care, spre vest, se întindea până la bazele curtinei şi turnului. Deși vegetația era destul de săracă în acea perioadă a anului, autorul a reprodus, extrem de minuțios, întreaga suprafață a grădinii. O mare parte a acesteia era ocupată de straturi pentru legume, având numeroși araci înfipți în pământ (aprox. 120), pe care i-a şi reprodus, fiecare fiind tratat individual. Accesul în această zonă era precedat de o pergolă, pe care creștea o plantă cățărătoare, redată și ea extrem de detaliat.
Hermann Meuselbach a fost un pictor peisagist care a activat în Transilvania la sfârșitul secolului al XIX-lea şi în primele două decenii ale celui următor, fiind cunoscut contemporanilor săi, în special în zona Sebeșului, unde a trăit aproape întreaga viață. S-a născut în 28 ianuarie 1858, în Germania, la Eischleben şi a studiat artele frumoase la Școala Saxonă de Artă din Weimar. În 1881 a emigrat în Transilvania, devenind profesor de desen la Gimnaziul Evanghelic din Sebeş, unde a activat până în 1911, când s-a pensionat. În timpul liber se dedica picturii, imortalizând numeroase peisaje atât din localitatea adoptivă, cât şi din împrejurimile acesteia. A încetat din viață la 12 noiembrie 1924, în orașul Sebeş, unde, de altfel, a și fost înmormântat.
-
Știriacum 2 zile
Cum se salută românii și câte forme de salut există: 21 noiembrie, Ziua mondială a salutului
-
Știriacum 2 zile
No, Servus ! De unde vine salutul ardelenilor: 21 noiembrie, Ziua mondială a salutului
-
Știriacum 3 zile
TRADIŢII şi OBICEIURI de 21 noiembrie: Intrarea în biserică a MAICII DOMNULUI (OVIDENIA)
-
Știriacum 6 zile
Costumul popular din Apuseni: Păstrează unitatea portului românesc prin piesele ce îl compun
-
Știriacum 6 zile
Top 10 locuri de vizitat toamna: Casa de Piatră, cătun din Parcul Natural Apuseni, între destinațiile recomandate
-
Știriacum 2 zile
De când începem să cântăm colinde: Potrivit tradiției, din 21 noiembrie e voie a se cânta despre nașterea Domnului, odată cu sărbătorirea Intrării în Biserică a Maicii Domnului
-
Știriacum o săptămână
Lăsata Secului în Postul Crăciunului: Tradițiile și obiceiurile zilei de 14 noiembrie
-
Sănătateacum o săptămână
Cum îți dai seama că suferi de diabet: 14 noiembrie, Ziua Mondială de Luptă împotriva Diabetului