Rămâi conectat

Social-Economic

Întârzie deschiderea loturilor 3 și 4 ale Autostrăzii Sebeș Turda! Ministrul Transporturilor anunță noi reguli de deschidere ale șoselelor rapide

Publicat

în

Deschiderea loturilor trei şi patru ale Autostrăzii A 10 Sebeş-Turda va întârzia. Contractul privind Lotul 3 din Autostrada Lugoj-Deva ar putea fi reziliat, spune ministrul Transporturilor, Lucian Șova.

Deschiderea loturilor trei şi patru ale Autostrăzii A 10 Sebeş-Turda va întârzia, din cauză că trebuie făcute teste suplimentare, a declarat într-un interviu pentru News.ro ministrul Transporturilor, Lucian Şova. În plus, în ceea ce priveşte Lotul 3 de pe Autostrada Lugoj-Deva, antreprenorul este la un pas de rezilierea contractului din cauza slabei mobilizări de pe şantier.

Lotul 3 tranzitează judeţul Alba şi are o lungime de 12,45 de kilometri, de la intrarea în Aiud până la nodul de la Decea, iar lotul 4 al autostrăzii are o lungime de 16,3 kilometri şi costă 470 milioane lei, fără TVA.

Autostrada Sebeş – Turda ar fi trebuit să fie finalizată în 2016, potrivit planurilor iniţiale. Proiectul „Construcţia autostrăzii Sebeş-Turda” presupune execuţia a 70 de kilometri de autostradă, asigurând o legătură directă şi rapidă între Autostrada A1, Sibiu – Sebeş – Orăştie – Deva – Timişoara – Arad – Nădlac, parte din Coridorul IV Pan-European, şi Autostrada A3, Braşov – Făgăraş – Târgu Mureş – Turda – Cluj Napoca – Oradea – Borş, numită şi Autostrada Transilvania.

”Din păcate, sunt motive care ne determină să nu putem recepţiona aceste lucrări în orizontul de timp pe care ni-l propusesem. Antreprenorii sunt cei care trebuie întrebaţi de ce nu predau aceste lucrări. Cel puţin, cel de pe Lotul 4 (Asocierea SC PORR Construct SRL–PORR Bau GmbH, n.r.) a afirmat că nu este pregătit să deschidă procedurile de recepţie. Mai sunt lucrări pe care trebuie să le facă, este vorba de alimentarea cu apă a unui centru de intervenţie. Iar cel care răspunde de Lotul 3 (antreprenor este Asocierea Tirrena Scavi SpA–Societa Italiana per Condotte D’Acqua SpA, n.r.) şi-a asumat responsabilitatea necesităţii de a mai corecta unele probleme privind calitatea chiar la suprafaţa de rulare, ceea ce nu poate fi neglijat”, a declarat într-un interviu pentru News.ro ministrul Transporturilor, Lucian Şova.

Pentru acest an, autorităţile estimează deschiderea a numai 60 de kilometri de autostradă.

”Iniţial, am estimat că lucrările vor fi recepţionate în luna mai, mai devreme, însă antreprenorul şi-a asumat în mod responsabil să deschidă la termenul prevăzut în contract. Au început şi noi proceduri de evaluare a calităţilor lucrărilor, cu compania, cu consultanţii şi cu un institut independent. Se fac teste privind planeitatea şi teste privind rugozitatea”, spune ministrul Transporturilor.

El afirmă că în următoarele două săptămâni se vor termina toate testele, care vor fundamenta o decizie.

”Se poate întâmpla ca pe acest tronson să fie nevoie de intervenţii masive. Dacă testele nu vor răspunde 100% exigenţelor, antreprenorul şi-a asumat responsabilitatea de a începe frezări pe suprafeţe importante, ceea ce ar putea conduce la prelungirea termenelor de recepţie într-un orizont impredictibil”, subliniază Şova.

Acesta spune că nu va face rabat de la calitate la nicio lucrare.

”Dacă totul e perfect, cele două loturi se deschid în iunie. Însă a deschide un lot de autostradă sub presiunea diverşilor factori de influenţă este periculos”, a  adăugat ministrul.

Ministrul vrea să pună în dezbatere publică până la mijlocul lunii iunie un document prin care autostrăzile să poată fi inaugurate şi fără ca lucrările prevăzute în contract să fie încheiate, fiind vorba de lucrări care nu vizează siguranţa cetăţenilor.

Autostrăzile neterminate vor putea fi deschise

”Îmi propun să promovez un proiect de Hotărâre de Guvern care să vizeze condiţii de recepţie parţială, specifice construcţiilor de drumuri şi autostrăzi. De exemplu, Lotul 4 e gata din punct de vedere tehnic, dar totuşi aşteptăm să treacă o ţeavă la un centru de întreţinere. E bine să fie totul perfect, dar pierdem luni de zile pentru că trebuie adusă o ţeavă de la un km”, punctează Şova.

Anunțul ministrului poate însemna întoarcerea la situația de acum 1-2 ani când autostrăzile se deschideau chiar și fără a exista șanțurile de scurgere a apelor, conurile la poduri, semnalizări, iluminat și sisteme de comunicații, taluzuri înierbate, etc. Toate aceste lucrări se treceau intr-o anexă la procesul verbal de recepție iar constructorul își lua angajamentul realizării lor într-o anumită perioadă de timp. In realitate însă contractul ajunge să fie realizat sau lucrările  să nu fie făcute, fără plăți suplimentare, în urma cererilor fromulate de constructor care pretindea că nu le-a făcut din cauza faptului traficul auto l-a împiedicat.

Lotul 3, Lugoj-Deva, posibil reziliat

În ceea ce priveşte Lotul 3, al cărui constructor este asocierea SC Teloxim Con SRL – Comsa SA – Aldesa Construcciones SA – Arcadis Eurometudes, antreprenorul este la un pas de rezilierea contractului din cauza slabei mobilizări de pe şantier.

”Antreprenorul afirmă că face eforturi să reducă din decalajele pe care le-am constatat în ultimul timp, însă nici în aceste zile mobilizarea nu este nici măcar comparabilă cu cea de pe lotul 4. Acest lucru mă îngrijorează. Auspiciile rezilierii contractului plutesc asupra lui. Practic, dintr-o reziliere nimeni nu iese câştigător, dar nu vreau să facem rabat de la siguranţă şi nici nu putem sta impasabili la slaba mobilizare de care dă dovadă antreprenorul”, subliniază Şova.

Există şi şantiere care nu au nicio perspectivă în prezent, precizează ministrul.

Intrarea A3 în București, și aceasta blocată

”Mă refer la A3, zona de joncţiune cu Şoseaua Petricani, unde nu se întâmplă nimic. Mai rămâne doar să luăm funcţionarii de la Ministerul Transporturilor să lege fier beton acolo. Nu se lucrează deloc acolo, nu au oameni. Iar antreprenorul, Aktor, nu înaintează deloc. A fost acolo şi directorul companiei, au filmat cu drone.  EI şi-au asumat că îl vor închide în lua august. Este absolut necredibil. Mai rămâne să dăm amenzi, însă, potrivit contractului, acestea pot fi date abia după depăşirea termenului. Dar se vede că acest termen va fi depăşit”, mai declară Şova.

În acest an, în zona Petricani – Pipera ar urma să fie deschisă traficului şi ultima porţiune aflată în construcţie din autostrada A3 Bucureşti – Ploieşti. Realizarea ultimilor trei km din A3 spre Capitală a fost contractată încă din decembrie 2015. Contractul vizează sectorul de autostrada Bucureşti – Ploieşti, km 0+000 (Intersecţie Petricani) – km 3+325, Nod Centură Bucureşti şi Nod Moară Vlăsiei. Contractul de proiectare şi execuţie a fost atribuit Asocierii Aktor – EuroContruct Trading 98  pentru 129,18 milioane lei fără TVA.

Întrebat de ce nu se fac autostrăzi în România, ministrul a spus că întâi de toate trebuie să existe proiecte.

”Pe de altă parte, comisarul european Corina Creţu ne-a acuzat, într-o oarecare măsură pe nedrept, că nu promovăm suficiente proiecte. Ministerul Transporturilor a promovat aproape toate proiectelor. Din păcate, din cauza unor proceduri total administrative, unele din ele judiciare, care ţin de contestaţii şi de evaluarea unor oferte, parcurg prea mult timp. Însă fără proiecte nu vom avea nici autostrăzi”, mai spune Şova.

sursa: digi24.ro


 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Radio Unirea FM și pe ȘTIRI GOOGLE


Societate

20 noiembrie: Ziua mondială a copiilor

Publicat

în

Zi universală dedicată copiilor

La 20 noiembrie, în fiecare an, este sărbătorită Ziua mondială a copiilor, ce susţine solidaritatea internaţională, sensibilizarea copiilor din întreaga lume şi creşterea bunăstării copiilor.

Începând din 1990, Ziua mondială a copiilor marchează adoptarea, în aceeaşi zi, de Adunarea Generală a ONU, atât a Declaraţiei, cât şi a Convenţiei pentru Drepturile Copilului.

Declaraţia pentru Drepturile Copilului, adoptată la 20 noiembrie 1959, defineşte drepturile copiilor la protecţie, educaţie, sănătate, joacă, adăpost şi o alimentaţie potrivită. Preocupată de vulnerabilitatea femeilor şi a copiilor în situaţii de urgenţă şi de conflict, Adunarea Generală a invitat, în 1974, statele membre să respecte Declaraţia privind protecţia femeilor şi a copiilor aflaţi în situaţii de urgenţă şi conflicte armate. Declaraţia interzicea atacurile sau închisoarea femeilor civile şi a copiilor şi susţinea în totalitate drepturile femeilor şi copiilor în timpul conflictelor armate. În 1978, Comisia pentru Drepturile Omului a prezentat un proiect de Convenţie privind Drepturile Copilului, în vederea examinării, unui grup de lucru al statelor membre, agenţiilor şi organizaţiilor interguvernamentale şi neguvernamentale. Anul 1979 a fost declarat Anul internaţional al copilului, pentru a marca împlinirea a 20 de ani de la adoptarea Declaraţiei pentru Drepturile Copilului.

La 20 noiembrie 1989, Adunarea Generală a ONU adopta Convenţia pentru Drepturile Copilului, apreciată ca fiind realizarea majoră pentru drepturile omului, recunoscând rolul copiilor ca actori sociali, economici, politici, civili şi culturali. Convenţia prevede protejarea şi promovarea drepturilor copiilor, precum dreptul la viaţă, la sănătate, la educaţie şi joacă, dar şi dreptul la viaţa de familie, de a fi protejaţi împotriva violenţei, de a nu fi discriminaţi şi dreptul de a-şi face auzite opiniile.

România a fost printre primele state care au semnat şi ratificat Convenţia ONU, în anul imediat următor adoptării sale în cadrul Adunării Generale a Naţiunilor Unite, prin Legea nr. 18 din 28 septembrie 1990. În 2004, a fost adoptată Legea nr. 272 pentru protecţia şi promovarea drepturilor copiilor (republicată în temeiul art. V din Legea nr. 257/2013 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 272/2004 privind protecţia şi promovarea drepturilor copilului, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 607 din 30 septembrie 2013, dându-se textelor o nouă numerotare), care reglementează cadrul legal privind respectarea, promovarea şi garantarea drepturilor copilului. Autorităţile publice, organismele private autorizate, precum şi persoanele fizice şi persoanele juridice responsabile cu protecţia copilului sunt obligate să respecte, să promoveze şi să garanteze drepturile copilului stabilite prin Constituţie şi lege, în concordanţă cu prevederile Convenţiei Organizaţiei Naţiunilor Unite cu privire la drepturile copilului, ratificată prin Legea nr. 18/1990, republicată, cu modificările ulterioare, şi ale celorlalte acte internaţionale în materie la care România este parte.

sursa: agerpres.ro


 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Radio Unirea FM și pe ȘTIRI GOOGLE


Citește mai mult

Societate

19 noiembrie: Ziua cercetătorului şi proiectantului din România

Publicat

în

Zi dedicată în România cercetătorului și proiectantului

La 19 noiembrie este celebrată, în România, Ziua cercetătorului şi proiectantului.

Stabilirea datei face trimitere la ziua în care s-a născut, în 1912, savantul George Emil Palade, unul dintre creatorii biologiei celulare moderne.

Această zi este marcată din anul 1994, fiind instituită prin Hotărârea de Guvern nr. 764/1994 şi publicată în Monitorul Oficial nr. 317 din 16 noiembrie 1994.

Ziua cercetătorului şi proiectantului este celebrată în semn de omagiu faţă de activitatea savantului american de origine română George Emil Palade (1912-2008), laureat în 1974, împreună cu profesorul Albert Claude (Universitatea Liberă Bruxelles) şi cu profesorul Christian de Duve (Universitatea ”Rockefeller” New York), al premiului Nobel pentru medicină, pentru „descoperirile lor privind organizarea structurală şi funcţională a celulei”.

George Emil Palade s-a născut, la Iaşi, la 19 noiembrie 1912. A absolvit Facultatea de Medicină din Bucureşti (1936). A obţinut titlul de doctor în medicină cu teza ”Tubul urinifer al delfinului. Studiu de morfologie şi fiziologie comparativă” (1940). În 1943, a devenit conferenţiar universitar la catedra de Anatomie a Facultăţii de Medicină din Bucureşti, potrivit volumului ”Membrii Academiei Române” (2003).

În anul 1946, a plecat în Statele Unite ale Americii, în calitate de profesor invitat la Institutul Rockefeller din New York, unde, în 1961, a devenit şef al Departamentului de Biologie Celulară. Din 1972, a condus Departamentul de Biologie Celulară al Universităţii Yale din New Haven (Connecticut).

Rezultatele cercetărilor sale au fost publicate în numeroase lucrări, studii, comunicări, rapoarte apărute în reviste de prestigiu din întreaga lume, acum intrate în istoria biologiei şi medicinii.

Începând din 1965, a susţinut direct cercetarea românească în domeniul biologiei celulare, iar în 1979 a sprijinit substanţial inaugurarea, la Bucureşti, a Institutului Celular de Biologie şi Patologie „Nicolae Simionescu”, realizare a cercetătorilor români Nicolae Simionescu şi Maya Simionescu.

Unanim recunoscut drept unul dintre creatorii biologiei celulare moderne, i-au fost decernate premii de înalt prestigiu ştiinţific, printre care: ”Premiul Passano” (1964), ”Premiul Albert Lasker” (1966), ”Premiul Hurwitz” (1970) şi ”National Medal of Science” (1986).

A fost ales membru al unor prestigioase instituţii, precum: Academia de Arte şi Ştiinţe din New York, Academia Americană de Ştiinţe. De asemenea, a fost membru de onoare al Academiei Oamenilor de Ştiinţă din România, membru fondator, preşedinte de onoare al Fundaţiei Naţionale pentru Ştiinţă şi Artă a Academiei Române şi membru de onoare din străinătate al Academiei Române (1975). În 1999, la Universitatea din Diego, s-a desfăşurat un simpozion ştiinţific internaţional în onoarea sa, prilej cu care s-a hotărât ca universitatea să constituie un fond de finanţare în domeniul cercetării care să poarte numele marelui savant român – ‘„George E. Palade Fellowship Fund”.

În anul 2007, preşedintele Traian Băsescu l-a distins pentru întreaga sa activitate ştiinţifică cu Ordinul ”Steaua României” în grad de Colan.

George Emil Palade s-a stins din viaţă la 8 octombrie 2008.

sursa: agerpres.ro


 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Radio Unirea FM și pe ȘTIRI GOOGLE


Citește mai mult

Societate

16 noiembrie: Ziua internațională a toleranței

Publicat

în

Zi internațională dedicată toleranței

Ziua internaţională a toleranţei este marcată în fiecare an, la 16 noiembrie, pentru a da un îndemn la înţelegere şi respect reciproc, dialog şi cooperare între culturi, civilizaţii şi popoare, pentru a descuraja atitudinile extremiste dominate de violenţă şi ură.

Această zi a fost proclamată în cadrul Conferinţei generale a UNESCO de la Paris, la 16 noiembrie 1995. Cu acest prilej statele membre UNESCO au adoptat ”Declaraţia principiilor toleranţei”, enunţată în 1986, ce defineşte termenul de toleranţă ca fiind respectul, acceptarea şi aprecierea diversităţii şi bogăţiei culturale, a manierelor de exprimare, a calităţii noastre de fiinţe umane.

În 1996, Adunarea Generală a ONU, prin Rezoluţia 51/95, a invitat ţările membre să sărbătorească în fiecare an această zi, prin acţiuni de promovare a toleranţei şi păcii, prin activităţi la care să participe atât instituţiile de învăţământ, cât şi publicul larg. Statele membre ONU sunt încurajate să organizeze manifestări axate pe programe şi acţiuni educative prin care să-i mobilizeze pe cetăţeni să aibă atitudini tolerante. Manifestările îi vizează atât pe copii, cât şi pe adulţi, iar educaţia pentru toleranţă, mijlocul cel mai eficient pentru prevenirea intoleranţei, trebuie îndreptată împotriva fricii şi excluziunii şi către dezvoltarea capacităţii indivizilor de a judeca liber şi independent. Astfel, pot fi prevenite nedreptatea, violenţa, discriminarea şi marginalizarea care sunt forme ale intoleranţei.

Toleranţa înseamnă, în esenţă, acceptarea şi aprecierea bogăţiei şi diversităţii culturale, a formelor de expresie, capacitatea de a recunoaşte şi de a respecta convingerile altora. Toleranţa este responsabilitatea care susţine drepturile şi libertăţile fundamentale ale omului, democraţia şi statul de drept. Este cel mai puternic fundament pentru pace şi reconciliere, un principiu de bază al democraţiei şi dezvoltării durabile, implicând respingerea dogmatismului şi absolutismului şi asigurând supravieţuirea societăţilor multietnice şi multiculturale. Înseamnă, totodată, îngăduinţă, indulgenţă, răbdare, şi se poate exprima la orice nivel, de la individ la stat.

Într-o lume şi într-o perioadă a mondializării, a diversităţii şi a mobilităţii, toleranţa în familie, în comunitate sau între state, este mai necesară ca oricând. Liderii mondiali au recunoscut acest lucru prin adoptarea Declaraţiei Mileniului în anul 2000, plasând toleranţa printre valorile fundamentale care stau la baza relaţiilor internaţionale în secolul XXI.

Aşadar, ONU se angajează să consolideze toleranţa prin încurajarea înţelegerii reciproce între culturi şi popoare. Acest imperativ se află în centrul Cartei ONU, precum şi al Declaraţiei Universale a Drepturilor Omului, şi este mai important ca niciodată în această perioadă, în care sunt manifestări ale extremismului şi pe fondul intensificării conflictelor, caracterizată printr-o desconsiderare fundamentală a vieţii umane.

sursa: agerpres.ro


 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Radio Unirea FM și pe ȘTIRI GOOGLE


Citește mai mult

Știri

Politică

Administrație

Știri din Alba

Educație și Cultură

Eveniment

Sănătate

Social Economic

Divertisment

Stiri din alte ziare

  • Alba Iulia
  • Abrud
  • Aiud
  • Blaj
  • Campeni
  • Cugir
  • Sebes
  • Ocna Mures
  • Teius
  • Zlatna

Articole Similare

radiounireafm, radio alba iulia, radio alba