Social-Economic
România – pe locul 52 în Topul Fericirii la nivel mondial! Finlanda este lider
Finlanda este cea mai fericită ţară din lume, arată un clasament anual publicat miercuri în care Burundi ocupă poziţia inferioară, iar americanii sunt mai puţin mulţumiţi faţă de anul trecut, relatează Reuters.
Raportul Mondial al Fericirii 2018, realizat de Reţeaua de Soluţii pentru Dezvoltare Durabilă (SDSN), un program mondial al Organizaţiei Naţiunilor Unite (ONU), a clasificat nivelul de mulţumire din 156 de ţări conform scorurilor obţinute la evaluări privind PIB-ul pe cap de locuitor, asistenţă socială, speranţa de viaţă sănătoasă, libertate socială, generozitate şi absenţa corupţiei.
Finlanda a urcat pe primul loc în acest clasament de pe a cincea poziţie ocupată anul trecut, detronând astfel Norvegia.
Ca de obicei, şi în 2018 primele zece locuri ale topului celor mai fericite ţări din lume sunt dominate de state nordice. Primele clasate sunt: Finlanda, Norvegia, Denemarca, Islanda, Elveţia, Olanda, Canada, Noua Zeelandă, Suedia şi Australia.
Statele Unite se află pe locul al 18-lea, cu patru poziţii mai jos faţă de anul trecut.
Marea Britanie ocupă locul al 19-lea, iar Emiratele Arabe Unite se află pe locul 20.
România se află pe poziţia 52 în acest clasament cu 156 de poziţii.
Un capitol al raportului de 170 de pagini este dedicat problemelor de sănătate nou apărute precum obezitatea, depresia şi criza substanţelor opioide, care se manifestă în special în Statele Unite unde prevalenţa tuturor acestor trei provocări a înregistrat cea mai rapidă creştere faţă de majoritatea celorlalte state.
Deşi în ultima jumătate de secol venitul pe cap de locuitor din Statele Unite a crescut semnificativ, indicele de fericire a fost afectat de slăbirea reţelelor de asistenţă socială, de o accentuare a percepţiei privind prezenţa corupţiei în instituţiile guvernamentale şi în mediul de afaceri şi de diminuarea încrederii în sectorul public.
„Este evident că avem o criză socială în Statele Unite: mai multă inegalitate, mai puţină încredere şi mai puţină credinţă în guvern”, a declarat pentru Reuters directorul SDSN, profesor Jeffrey Sachs de la Universitatea Columbia din New York, la lansarea raportului, la Academia Pontificală de Ştiinţe de la Vatican.
„E destul de evident acum. Semnele nu sunt bune pentru SUA. Devin din ce în ce mai bogate, dar nu mai fericite”, a adăugat el.
Întrebat cum ar putea afecta viitoarele rapoarte privind fericirea situaţia politică actuală din Statele Unite, Sachs a spus: „Timpul o va dovedi, dar aş spune că, în general, când încrederea în guvern este scăzută, când percepţia privind prezenţa corupţiei creşte, inegalitatea se accentuează, iar condiţiile din domeniul sănătăţii se înrăutăţesc… nu sunt favorizate sentimente pozitive”.
În premieră de la iniţierea sa, în anul 2012, raportul, care se bazează pe o varietate de organizaţii de votare, cifre oficiale şi metode de cercetare, a luat în calcul gradul de fericire al imigranţilor născuţi în străinătate din 117 ţări. Finlanda a obţinut şi la această categorie rezultatele cele mai bune, ceea ce a oferit acestei ţări un avantaj statistic.
Persoanele străine născute în străinătate erau cel mai puţin fericite în Siria, o ţară împotmolită într-un război civil de şapte ani.
„Descoperirea cea mai izbitoare a raportului este remarcabila consistenţă între fericirea imigranţilor şi cea a nativilor”, a declarat profesor John Helliwell de la Universitatea British Columbia din Canada. „Deşi imigranţii provin din ţări cu niveluri foarte diferite de fericire, percepţiile lor legate de viaţă converg către cele ale altor rezidenţi din noile lor ţări”, a spus el. „Cei care se mută în ţări mai fericite au de câştigat, în timp ce persoanele care fac trecerea către state mai puţin fericite pierd”, a adăugat Helliwell.
sursa: digi24.ro
Societate
„Păduri dacice de fag”, habitat forestier protejat în Alba
„Păduri dacice de fag”, habitat forestier protejat în Alba
Habitatul forestier 91V0, cunoscut ca „Păduri dacice de fag” (Symphyto-Fagion), este un habitat de interes comunitar din Alba protejat la nivelul Uniunii Europene, inclus în anexele Directivei Habitate.
Acest tip de pădure, endemic Carpaților, este caracteristic regiunii și se dezvoltă pe suprafețe extinse în acest areal. Este format din păduri mixte de fag (Fagus sylvatica), brad (Abies alba) și molid (Picea abies), care cresc pe soluri neutre, bazice sau ușor acide.
Flora caracteristică include specii precum mierea ursului (Pulmonaria rubra), tătăneasa (Symphytum cordatum), breabănul (Dentaria glanduligera), piciorul cocoșului (Ranunculus carpaticus), spânzul (Helleborus purpurascens), omagul (Aconitum moldavicum) și vulturica (Hieracium rotundifolium).
Majoritatea acestor specii înfloresc primăvara, în aprilie-mai.
În județul Alba, acest habitat este protejat în siturile Natura 2000: ROSCI0253 Trascău, ROSCI0085 Frumoasa, ROSCI0002 Apuseni, ROSCI0121 Muntele Vulcan, ROSCI0324 Munții Bihor și ROSCI0339 Pădurea Povernii – Valea Cernița.
Societate
Rezervația naturală Iezerul Ighiel: Prin ce impresionează
Rezervația naturală Iezerul Ighiel: Prin ce impresionează
Rezervația Naturală Iezerul Ighiel este o rezervație naturală mixtă situată în sudul Munților Trascău, la obârșia Văii Ighielului, pe teritoriul comunei Ighiu, în satul Ighiel.
Cu o suprafață de 20 de hectare, rezervația include cel mai mare lac de baraj natural pe calcare din România, înconjurat de o pădure cu biodiversitate ridicată, oferind un peisaj pitoresc.
Lacul are o adâncime maximă de peste 9 metri, adâncimea medie este de 4,3 metri, lungimea maximă atinge 440 de metri, iar lăţimea maximă este de 140 de metri. Între linia oglinzii apei şi fundul cuvetei se acumulează un volum de aproximativ 225.000 de metri cubi de apă.
Vegetația cuprinde păduri de fag, carpen și brad, iar flora erbacee include specii precum vinărița și piperul-lupului, breabăn, iarba câmpului și grizdei.
Societate
20 noiembrie: Ziua mondială a copiilor
Zi universală dedicată copiilor
La 20 noiembrie, în fiecare an, este sărbătorită Ziua mondială a copiilor, ce susţine solidaritatea internaţională, sensibilizarea copiilor din întreaga lume şi creşterea bunăstării copiilor.
Începând din 1990, Ziua mondială a copiilor marchează adoptarea, în aceeaşi zi, de Adunarea Generală a ONU, atât a Declaraţiei, cât şi a Convenţiei pentru Drepturile Copilului.
Declaraţia pentru Drepturile Copilului, adoptată la 20 noiembrie 1959, defineşte drepturile copiilor la protecţie, educaţie, sănătate, joacă, adăpost şi o alimentaţie potrivită. Preocupată de vulnerabilitatea femeilor şi a copiilor în situaţii de urgenţă şi de conflict, Adunarea Generală a invitat, în 1974, statele membre să respecte Declaraţia privind protecţia femeilor şi a copiilor aflaţi în situaţii de urgenţă şi conflicte armate. Declaraţia interzicea atacurile sau închisoarea femeilor civile şi a copiilor şi susţinea în totalitate drepturile femeilor şi copiilor în timpul conflictelor armate. În 1978, Comisia pentru Drepturile Omului a prezentat un proiect de Convenţie privind Drepturile Copilului, în vederea examinării, unui grup de lucru al statelor membre, agenţiilor şi organizaţiilor interguvernamentale şi neguvernamentale. Anul 1979 a fost declarat Anul internaţional al copilului, pentru a marca împlinirea a 20 de ani de la adoptarea Declaraţiei pentru Drepturile Copilului.
La 20 noiembrie 1989, Adunarea Generală a ONU adopta Convenţia pentru Drepturile Copilului, apreciată ca fiind realizarea majoră pentru drepturile omului, recunoscând rolul copiilor ca actori sociali, economici, politici, civili şi culturali. Convenţia prevede protejarea şi promovarea drepturilor copiilor, precum dreptul la viaţă, la sănătate, la educaţie şi joacă, dar şi dreptul la viaţa de familie, de a fi protejaţi împotriva violenţei, de a nu fi discriminaţi şi dreptul de a-şi face auzite opiniile.
România a fost printre primele state care au semnat şi ratificat Convenţia ONU, în anul imediat următor adoptării sale în cadrul Adunării Generale a Naţiunilor Unite, prin Legea nr. 18 din 28 septembrie 1990. În 2004, a fost adoptată Legea nr. 272 pentru protecţia şi promovarea drepturilor copiilor (republicată în temeiul art. V din Legea nr. 257/2013 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 272/2004 privind protecţia şi promovarea drepturilor copilului, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 607 din 30 septembrie 2013, dându-se textelor o nouă numerotare), care reglementează cadrul legal privind respectarea, promovarea şi garantarea drepturilor copilului. Autorităţile publice, organismele private autorizate, precum şi persoanele fizice şi persoanele juridice responsabile cu protecţia copilului sunt obligate să respecte, să promoveze şi să garanteze drepturile copilului stabilite prin Constituţie şi lege, în concordanţă cu prevederile Convenţiei Organizaţiei Naţiunilor Unite cu privire la drepturile copilului, ratificată prin Legea nr. 18/1990, republicată, cu modificările ulterioare, şi ale celorlalte acte internaţionale în materie la care România este parte.
sursa: agerpres.ro
-
Știriacum 4 zile
Cum se salută românii și câte forme de salut există: 21 noiembrie, Ziua mondială a salutului
-
Știriacum 4 zile
No, Servus ! De unde vine salutul ardelenilor: 21 noiembrie, Ziua mondială a salutului
-
Știriacum 5 zile
TRADIŢII şi OBICEIURI de 21 noiembrie: Intrarea în biserică a MAICII DOMNULUI (OVIDENIA)
-
Știriacum 23 de ore
De ce bat clopotele la biserică: Un obicei care datează de sute de ani
-
Știriacum o săptămână
Costumul popular din Apuseni: Păstrează unitatea portului românesc prin piesele ce îl compun
-
Știriacum o săptămână
Top 10 locuri de vizitat toamna: Casa de Piatră, cătun din Parcul Natural Apuseni, între destinațiile recomandate
-
Știriacum 4 zile
De când începem să cântăm colinde: Potrivit tradiției, din 21 noiembrie e voie a se cânta despre nașterea Domnului, odată cu sărbătorirea Intrării în Biserică a Maicii Domnului
-
Știriacum 2 săptămâni
Lăsata Secului în Postul Crăciunului: Tradițiile și obiceiurile zilei de 14 noiembrie