Social-Economic
Mesajul ministrului britanic pentru Brexit, dedicat românilor: „Apreciem contribuţia voastră pentru Marea Britanie. Intenţionăm să facem lucrurile bine”
„Aveţi încredere că vă vom trata bine. Apreciem contribuţia voastră pentru Marea Britanie. Intenţionăm să facem lucrurile bine”. Declaraţia despre românii care trăiesc în Regatul Unit îi aparţine ministrului britanic pentru Brexit, David Davis, şi a fost făcută într-un interviu pentru Digi24.
Cristina Cileacu, jurnalist Digi24: Populaţia din Regatul Unit şi cea din Uniunea Europeană se pregătesc pentru Brexit, care se va întâmpla anul viitor în martie. Sunteţi ministrul responsabil pentru ieşirea din Uniunea Europeană, va fi un Brexit simplu sau unul complicat?
David Davis: Cred că va fi un Brexit lin, pentru că acesta este probabil cel mai simplu mod de a-l descrie. Ajungem deja la finalul negocierilor pentru perioada de implementare, perioada de tranziţie, care ne va o perioadă de încă 21 de luni ca să ne pregătim pentru ceea ce va urma, companiile vor fi putea să afle la începutul acestei perioade ce va fi spre final, acest lucru va fi util pentru ei de asemenea, iar cetăţenii, la fel. Am făcut foarte multe pentru a diminua condiţionările pentru cetăţeni în timpul procesului. La final, scopul este că vom fi prieteni în continuare, vom rămâne aliaţi, vom face schimburi comerciale unii cu ceilalţi şi vom avea în continuare un parteneriat puternic pentru securitate. Deci, toate aceste lucruri importante vor fi menţinute.
Cristina Cileacu: Dar a fost o primă listă de reguli din partea Uniunii Europene privind negocierile asupra schimburilor comerciale, de exemplu, iar planul propus de premierul dvs. a fost respins într-o primă instanţă. Deci, cum să interpretăm acest lucru?
David Davis: Face parte din cursul firesc al negocierilor. Nu am avut ocazia, pentru că am călătorit, să îl citesc încă în detaliu, dar este doar o primă schiţă. Speranţa şi aşteptările mele sunt ca, Consiliul European să vină cu un plan care să permită comisiei care va face negocierile să fie creativă, atunci când vom ajunge la următoarea rundă de negocieri, după luna martie. În cursul ultimei luni, cumva, lista de reguli a fost destul de restrânsă şi lipseau de pe ea lucruri despre care nu puteam vorbi, de pildă despre relaţiile viitoare şi o parte dintre soluţii pentru situaţia prezentă se regăsesc în relaţiile noastre viitoare. Vrem ca acest plan de măsuri să permită creativitatea, cred că vom primi acest lucru din partea Consiliului.
Cristina Cileacu: Are Regatul Unit un plan de rezervă pentru aceste negocieri?
David Davis: Este normal ca la începutul unor negocieri să existe diferende între părţi şi le vom rezolva. Aşa a fost la începutul primei runde de negocieri, erau diferende foarte mari, dar le-am rezolvat pe toate până în decembrie anul trecut. Deci, vom face la fel şi acum.
Cristina Cileacu: Credeţi că Uniunea Europeană foloseşte Brexit ca un exemplu şi de aceea negocierile dure, ca să nu mai aibă parte şi de alte ieşiri?
David Davis: În mod clar aceasta este o frică pe care o au anumite minţi oficiale din Uniunea Europeană. Eu cred că este o frică falsă. Noi ne dorim ca Uniunea Europeană să fie un succes, ne dorim un partener puternic, dar un partener pentru schimburile comerciale şi pentru securitate, deci cred că este o teamă falsă. Adevărul simplu la finalul acestor chestiuni este că aceste negocieri vor reuşi şi vom găsi ceea ce este bun pentru ambele părţi şi acesta este de altfel şi scopul nostru.
Cristina Cileacu: Aţi participat la multe negocieri, mai ales la Bruxelles şi întrebarea mea e: care este atmosfera în timpul acestor discuţii?
David Davis: În mod tipic, când avem câte o rundă de negocieri, avem cam 100 de oameni, care discută pe cel puţin 4 tronsoane dacă ne referim la întâlniri. Sunt tensiuni, din când în când, bineînţeles, sunt negocieri, dar îl cunosc pe Michel Barnier (n.r. negociatorul şef din partea UE) de foarte mult timp, de 30 de ani, îmi place de el, mă înţeleg bine cu el, avem şi diferende, dar în general este o atmosferă constructivă, oamenii lucrează pentru a ajunge la o concluzie. Nu suntem duşmani, singurul inamic în acest proces este timpul. Avem timp limitat ca să terminăm totul.
Cristina Cileacu: Sunteţi la Bucureşti acum. Ce întâlniri aţi avut aici şi care a fost scopul acestor întâlniri?
David Davis: Am avut două întâlniri, una cu dl. Negrescu (n.r. – Victor) şi una cu dl Orban (n.r. – Leonard). Ambele au fost foarte complexe, am discutat despre tot felul de lucruri, am discutat şi despre securitate, bineînţeles şi de interesul comun în această privinţă, iar unul dintre comentariile mele asupra acestor chestiuni, pe care l-am făcut şi la Bucureşti şi în celelalte opt ţări pe care le-am vizitat în ultimele două săptămâni, este că vom ajunge la finalul acestui proces ca aliaţi şi prieteni şi vom rămâne aliaţi şi prieteni. Iar asta include totul, economia, parteneriatul economic sau alte parteneriate strategice. Am discutat despre circumstanţele de până acum în cazul tratamentelor pe care le vor avea cetăţenii Uniunii Europene în UK şi ale cetăţenilor din UK pe continent, credem că am ajuns într-un punct bun până la momentul martie anul viitor. Am avut o întâlnire cu cetăţenii români la Londra chiar săptămâna trecută, unul dintre miniştrii mei a mers acolo şi a fost o întâlnire foarte reuşită. Încă discutăm despre ceea ce vom face în perioada de implementare, sunt câteva diferende acolo, dar vrem să tratăm oamenii cu generozitate, premierul nostru a spus recent că vrea să se asigure că oamenii pot veni în baza regulilor de liberă circulaţie şi să fie în continuare bine trataţi, nu chiar la fel ca până acum, dar încă discutăm despre asta. Sunt multe discuţii despre parteneriatul economic, dacă vom continua să avem un aranjament fără taxe pentru bunuri, noi ne dorim acest lucru. Ford şi Dacia fac aici autovehicule pe care le vând în UK, vrem să nu fie taxate, pentru că dacă sunt inspectate aici pentru siguranţă și normele de emisii, nu trebuie să le reinspectăm când ajung în UK, tot felul de lucruri practice de acest gen. Şi am discutat despre serviciile financiare şi sectorul serviciilor, unde sunt diferende destul de mari între noi şi UE. Dar, în termenii parteneriatelor viitoare, România şi Marea Britanie sunt destul de apropiate aş putea spune, ne dorim împreună un parteneriat economic prosper şi de succes.
Cristina Cileacu: Aţi menţionat întâlnirile de la Londra, cu membrii comunităţii de români, am participat şi noi la ele. Mesajul trimis de guvernul dvs era unul foarte optimist, dar oamenii prezenţi în încăpere cu care am discutat, spuneau că totul depinde de acordul cu UE. Deci, care este mesajul dvs, din nou, pentru românii care trăiesc în Regatul Unit?
David Davis: Aveţi încredere că vă vom trata bine. Apreciem contribuţia voastră pentru Marea Britanie, pe a voastră şi pe a celorlalţi din Uniunea Europeană. Intenţionăm să facem lucrurile bine, nu doar în termeni de principii, ci şi în termeni de practicabilitate. Ieri m-a vizitat, în Downing Street, Guy Verhofstadt, reprezentantul Parlamentului European pentru Brexit. A avut o întâlnire cu ministerul de interne, am organizat această întâlnire, am trimis chiar şi o echipă în Parlamentul European să îi explice în detaliu lucrurile şi lucrăm din greu să facem lucrurile în principiu, dar să fie şi uşor de făcut, astfel încât când vor aplica pentru rezidenţele permanente să poată face asta online, simplu, direct. Nu este ceea ce era până acum, era îngrozitor, de acum va fi ceva foarte bun. Vă apreciem şi suntem dornici să rămâneţi cu noi.
Cristina Cileacu: Securitatea la Marea Neagră este foarte importantă pentru Uniunea Europeană şi în mod sigur este importantă şi pentru Regatul Unit, chiar dacă Brexit va deveni real în curând. Cum se va întâmpla cooperarea în această privinţă?
David Davis: Cred că am avut 1000 de soldaţi implicaţi în operaţiuni comune, am avut 4 avioane Typhoon, care vor reveni și în această vară pentru exerciţii comune făcute cu eforturile voastre, am avut câteva distrugătoare de tip 45, de asemenea şi ne aşteptăm să continuăm. Regatul Unit îşi asumă cu seriozitate responsabilitatea globală, aşa am făcut întotdeauna. Vedem că avem un rol în lume în ceea ce priveşte apărarea, securitatea, contraterorismul, supravegherea operaţiunilor, şi este un rol foarte serios. Şi acestea nu sunt doar vorbe. Dacă o să comparaţi cheltuielile noastre cu apărarea, cu dezvoltarea la nivel internaţional, cu serviciile de informaţii şi tot felul de astfel de lucruri, cu o medie la nivelul Uniunii Europene, noi cheltuim 25 de miliarde de lire sterline pe an peste această medie. Deci suntem foarte serioşi în această privinţă. Ne aşteptăm ca acest lucru să continue. Premierul nostru a avut un discurs la München, în urmă cu două săptămâni şi a menţionat acest fapt. A spus lucrurile foarte clar, vrem să păstrăm lucrurile așa cum sunt acum cât mai mult posibil. Vor fi diferenţe, pentru că nu vom mai fi membri ai anumitor organizaţii şi va trebui să devenim membri asociaţi pentru altele, dar scopul este să continuăm să fim aliaţi buni şi prieteni buni. Şi când spun aliaţi buni, vreau să spun aliaţi care oferă susţinere.
sursa: digi24.ro
Societate
20 noiembrie: Ziua mondială a copiilor
Zi universală dedicată copiilor
La 20 noiembrie, în fiecare an, este sărbătorită Ziua mondială a copiilor, ce susţine solidaritatea internaţională, sensibilizarea copiilor din întreaga lume şi creşterea bunăstării copiilor.
Începând din 1990, Ziua mondială a copiilor marchează adoptarea, în aceeaşi zi, de Adunarea Generală a ONU, atât a Declaraţiei, cât şi a Convenţiei pentru Drepturile Copilului.
Declaraţia pentru Drepturile Copilului, adoptată la 20 noiembrie 1959, defineşte drepturile copiilor la protecţie, educaţie, sănătate, joacă, adăpost şi o alimentaţie potrivită. Preocupată de vulnerabilitatea femeilor şi a copiilor în situaţii de urgenţă şi de conflict, Adunarea Generală a invitat, în 1974, statele membre să respecte Declaraţia privind protecţia femeilor şi a copiilor aflaţi în situaţii de urgenţă şi conflicte armate. Declaraţia interzicea atacurile sau închisoarea femeilor civile şi a copiilor şi susţinea în totalitate drepturile femeilor şi copiilor în timpul conflictelor armate. În 1978, Comisia pentru Drepturile Omului a prezentat un proiect de Convenţie privind Drepturile Copilului, în vederea examinării, unui grup de lucru al statelor membre, agenţiilor şi organizaţiilor interguvernamentale şi neguvernamentale. Anul 1979 a fost declarat Anul internaţional al copilului, pentru a marca împlinirea a 20 de ani de la adoptarea Declaraţiei pentru Drepturile Copilului.
La 20 noiembrie 1989, Adunarea Generală a ONU adopta Convenţia pentru Drepturile Copilului, apreciată ca fiind realizarea majoră pentru drepturile omului, recunoscând rolul copiilor ca actori sociali, economici, politici, civili şi culturali. Convenţia prevede protejarea şi promovarea drepturilor copiilor, precum dreptul la viaţă, la sănătate, la educaţie şi joacă, dar şi dreptul la viaţa de familie, de a fi protejaţi împotriva violenţei, de a nu fi discriminaţi şi dreptul de a-şi face auzite opiniile.
România a fost printre primele state care au semnat şi ratificat Convenţia ONU, în anul imediat următor adoptării sale în cadrul Adunării Generale a Naţiunilor Unite, prin Legea nr. 18 din 28 septembrie 1990. În 2004, a fost adoptată Legea nr. 272 pentru protecţia şi promovarea drepturilor copiilor (republicată în temeiul art. V din Legea nr. 257/2013 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 272/2004 privind protecţia şi promovarea drepturilor copilului, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 607 din 30 septembrie 2013, dându-se textelor o nouă numerotare), care reglementează cadrul legal privind respectarea, promovarea şi garantarea drepturilor copilului. Autorităţile publice, organismele private autorizate, precum şi persoanele fizice şi persoanele juridice responsabile cu protecţia copilului sunt obligate să respecte, să promoveze şi să garanteze drepturile copilului stabilite prin Constituţie şi lege, în concordanţă cu prevederile Convenţiei Organizaţiei Naţiunilor Unite cu privire la drepturile copilului, ratificată prin Legea nr. 18/1990, republicată, cu modificările ulterioare, şi ale celorlalte acte internaţionale în materie la care România este parte.
sursa: agerpres.ro
Societate
19 noiembrie: Ziua cercetătorului şi proiectantului din România
Zi dedicată în România cercetătorului și proiectantului
La 19 noiembrie este celebrată, în România, Ziua cercetătorului şi proiectantului.
Stabilirea datei face trimitere la ziua în care s-a născut, în 1912, savantul George Emil Palade, unul dintre creatorii biologiei celulare moderne.
Această zi este marcată din anul 1994, fiind instituită prin Hotărârea de Guvern nr. 764/1994 şi publicată în Monitorul Oficial nr. 317 din 16 noiembrie 1994.
Ziua cercetătorului şi proiectantului este celebrată în semn de omagiu faţă de activitatea savantului american de origine română George Emil Palade (1912-2008), laureat în 1974, împreună cu profesorul Albert Claude (Universitatea Liberă Bruxelles) şi cu profesorul Christian de Duve (Universitatea ”Rockefeller” New York), al premiului Nobel pentru medicină, pentru „descoperirile lor privind organizarea structurală şi funcţională a celulei”.
George Emil Palade s-a născut, la Iaşi, la 19 noiembrie 1912. A absolvit Facultatea de Medicină din Bucureşti (1936). A obţinut titlul de doctor în medicină cu teza ”Tubul urinifer al delfinului. Studiu de morfologie şi fiziologie comparativă” (1940). În 1943, a devenit conferenţiar universitar la catedra de Anatomie a Facultăţii de Medicină din Bucureşti, potrivit volumului ”Membrii Academiei Române” (2003).
În anul 1946, a plecat în Statele Unite ale Americii, în calitate de profesor invitat la Institutul Rockefeller din New York, unde, în 1961, a devenit şef al Departamentului de Biologie Celulară. Din 1972, a condus Departamentul de Biologie Celulară al Universităţii Yale din New Haven (Connecticut).
Rezultatele cercetărilor sale au fost publicate în numeroase lucrări, studii, comunicări, rapoarte apărute în reviste de prestigiu din întreaga lume, acum intrate în istoria biologiei şi medicinii.
Începând din 1965, a susţinut direct cercetarea românească în domeniul biologiei celulare, iar în 1979 a sprijinit substanţial inaugurarea, la Bucureşti, a Institutului Celular de Biologie şi Patologie „Nicolae Simionescu”, realizare a cercetătorilor români Nicolae Simionescu şi Maya Simionescu.
Unanim recunoscut drept unul dintre creatorii biologiei celulare moderne, i-au fost decernate premii de înalt prestigiu ştiinţific, printre care: ”Premiul Passano” (1964), ”Premiul Albert Lasker” (1966), ”Premiul Hurwitz” (1970) şi ”National Medal of Science” (1986).
A fost ales membru al unor prestigioase instituţii, precum: Academia de Arte şi Ştiinţe din New York, Academia Americană de Ştiinţe. De asemenea, a fost membru de onoare al Academiei Oamenilor de Ştiinţă din România, membru fondator, preşedinte de onoare al Fundaţiei Naţionale pentru Ştiinţă şi Artă a Academiei Române şi membru de onoare din străinătate al Academiei Române (1975). În 1999, la Universitatea din Diego, s-a desfăşurat un simpozion ştiinţific internaţional în onoarea sa, prilej cu care s-a hotărât ca universitatea să constituie un fond de finanţare în domeniul cercetării care să poarte numele marelui savant român – ‘„George E. Palade Fellowship Fund”.
În anul 2007, preşedintele Traian Băsescu l-a distins pentru întreaga sa activitate ştiinţifică cu Ordinul ”Steaua României” în grad de Colan.
George Emil Palade s-a stins din viaţă la 8 octombrie 2008.
sursa: agerpres.ro
Societate
16 noiembrie: Ziua internațională a toleranței
Zi internațională dedicată toleranței
Ziua internaţională a toleranţei este marcată în fiecare an, la 16 noiembrie, pentru a da un îndemn la înţelegere şi respect reciproc, dialog şi cooperare între culturi, civilizaţii şi popoare, pentru a descuraja atitudinile extremiste dominate de violenţă şi ură.
Această zi a fost proclamată în cadrul Conferinţei generale a UNESCO de la Paris, la 16 noiembrie 1995. Cu acest prilej statele membre UNESCO au adoptat ”Declaraţia principiilor toleranţei”, enunţată în 1986, ce defineşte termenul de toleranţă ca fiind respectul, acceptarea şi aprecierea diversităţii şi bogăţiei culturale, a manierelor de exprimare, a calităţii noastre de fiinţe umane.
În 1996, Adunarea Generală a ONU, prin Rezoluţia 51/95, a invitat ţările membre să sărbătorească în fiecare an această zi, prin acţiuni de promovare a toleranţei şi păcii, prin activităţi la care să participe atât instituţiile de învăţământ, cât şi publicul larg. Statele membre ONU sunt încurajate să organizeze manifestări axate pe programe şi acţiuni educative prin care să-i mobilizeze pe cetăţeni să aibă atitudini tolerante. Manifestările îi vizează atât pe copii, cât şi pe adulţi, iar educaţia pentru toleranţă, mijlocul cel mai eficient pentru prevenirea intoleranţei, trebuie îndreptată împotriva fricii şi excluziunii şi către dezvoltarea capacităţii indivizilor de a judeca liber şi independent. Astfel, pot fi prevenite nedreptatea, violenţa, discriminarea şi marginalizarea care sunt forme ale intoleranţei.
Toleranţa înseamnă, în esenţă, acceptarea şi aprecierea bogăţiei şi diversităţii culturale, a formelor de expresie, capacitatea de a recunoaşte şi de a respecta convingerile altora. Toleranţa este responsabilitatea care susţine drepturile şi libertăţile fundamentale ale omului, democraţia şi statul de drept. Este cel mai puternic fundament pentru pace şi reconciliere, un principiu de bază al democraţiei şi dezvoltării durabile, implicând respingerea dogmatismului şi absolutismului şi asigurând supravieţuirea societăţilor multietnice şi multiculturale. Înseamnă, totodată, îngăduinţă, indulgenţă, răbdare, şi se poate exprima la orice nivel, de la individ la stat.
Într-o lume şi într-o perioadă a mondializării, a diversităţii şi a mobilităţii, toleranţa în familie, în comunitate sau între state, este mai necesară ca oricând. Liderii mondiali au recunoscut acest lucru prin adoptarea Declaraţiei Mileniului în anul 2000, plasând toleranţa printre valorile fundamentale care stau la baza relaţiilor internaţionale în secolul XXI.
Aşadar, ONU se angajează să consolideze toleranţa prin încurajarea înţelegerii reciproce între culturi şi popoare. Acest imperativ se află în centrul Cartei ONU, precum şi al Declaraţiei Universale a Drepturilor Omului, şi este mai important ca niciodată în această perioadă, în care sunt manifestări ale extremismului şi pe fondul intensificării conflictelor, caracterizată printr-o desconsiderare fundamentală a vieţii umane.
sursa: agerpres.ro
-
Știriacum 2 zile
Cum se salută românii și câte forme de salut există: 21 noiembrie, Ziua mondială a salutului
-
Știriacum 2 zile
No, Servus ! De unde vine salutul ardelenilor: 21 noiembrie, Ziua mondială a salutului
-
Știriacum 3 zile
TRADIŢII şi OBICEIURI de 21 noiembrie: Intrarea în biserică a MAICII DOMNULUI (OVIDENIA)
-
Știriacum 6 zile
Costumul popular din Apuseni: Păstrează unitatea portului românesc prin piesele ce îl compun
-
Știriacum 6 zile
Top 10 locuri de vizitat toamna: Casa de Piatră, cătun din Parcul Natural Apuseni, între destinațiile recomandate
-
Știriacum 2 zile
De când începem să cântăm colinde: Potrivit tradiției, din 21 noiembrie e voie a se cânta despre nașterea Domnului, odată cu sărbătorirea Intrării în Biserică a Maicii Domnului
-
Știriacum o săptămână
Lăsata Secului în Postul Crăciunului: Tradițiile și obiceiurile zilei de 14 noiembrie
-
Sănătateacum o săptămână
Cum îți dai seama că suferi de diabet: 14 noiembrie, Ziua Mondială de Luptă împotriva Diabetului