Rămâi conectat

Știri

Openul Internațional al României la șah începe luni la Alba Iulia

Publicat

în

Ȋncepând de luni, sala Apulum a Hotelului Transilvania din Alba Iulia, va fi gazda unuia dintre cele mai importante evenimente şahiste organizate în acest an în România. Aflat la a doua ediţie, Openul Internaţional al României la şah este organizat de Federaţia Română de Şah şi Consiliul Judeţean Alba aduce şi în acest an în Alba Iulia şahişti de mare valoare din România şi străinătate.

Ȋn turneul de şah clasic vor lua startul circa 25 de jucători, numărul participanţilor din acest turneu fiind limitat de condiţiile de rating impuse astfel încât participanţii să aibă posibilitatea de a obţine norme de clasificare internaţională. Favoritul principal al turneului este marele maestru internaţional Alexey Fedorov (Belarus, rating 2582), un jucător cu un stil de joc foarte agresiv, considerat un specialist de talie mondială în două deschideri foarte riscante: Gambitul Regelui şi varianta Dragonului din Apărarea Siciliană.

Al doilea favorit este marele maestru internaţional Andrei Istrăţescu (România, rating 2580), multiplu medaliat în competiţii mondiale şi europene de juniori şi cel mai bun jucător român vreme de peste 20 de ani, acesta având în palmares inclusiv o victorie la fostul campion mondial Anatoly Karpov. Ceilalţi mari maeştri internaţionali care vor fi prezenţi la turneu sunt Vladislav Nevednichy (România, rating 2534), câştigătorul de anul trecut al openului, Marius Manolache (România, rating 2492), Vadim Shishkin (Ucraina, rating 2468) şi Vasile Sănduleac (Moldova, rating 2399). Favoriţi la poziţiile fruntaşe sunt şi maeştrii internaţionali Gergely Aczel (Ungaria, rating 2573), Lev Yankelevich (Germania, rating 2440), Ihor Nestor (Ucraina, rating 2353), dar şi Mihnea Costachi (România, rating 2433), juniorul albaiulian care are în palmares numeroase medalii la campionate mondiale şi europene de juniori. De altfel, la fel ca şi la ediţia anterioară, Federaţia Română de Şah a invitat la turneu juniori români de valoare, care să acumuleze experienţă în confruntările cu titraţii lor adversari. Au confirmat participarea la turneu David Gavrilescu (14 ani, rating 2361), George Stoleriu (15 ani, rating 2354), Alexandru Banzea (17 ani, rating 2308), Paul Paraschiv (15 ani, rating 2255), Mihnea Ognean (13 ani, rating 2160), dar şi albaiulienii George Ileană (16 ani, rating 2326), care în acest an a obţinut o medalie de bronz la Campionatele Europene de juniori, şi Iusting Ciorgovean (16 ani, rating 2231).

Citește și Care sunt cele mai iubite sporturi

Rundele se vor juca in fiecare dupa-amiază de la orele 16 de luni până vineri şi duminică, în două zile (marţi şi vineri) fiind programate şi runde dimineaţa de la orele 9, tot dimineaţa de la orele 9 urmând a se desfăşura şi ultima runda a openului, din 27 noiembrie. Accesul spectatorilor în sala de joc este liber, iubitorii şahului din Alba Iulia putând astfel să urmărească timp de 8 zile partide de şah de un foarte ridicat nivel calitativ.

Ȋn paralel cu turneul principal, festivalul care transformă pentru o săptămână Alba Iulia în capitala şahului românesc, va mai cuprinde şi alte turnee. Sâmbătă 25 noiembrie începând cu orele 9, tot la Hotelul Transilvania, se va desfăşura Openul Internaţional al României la şah rapid, competiţie la care deja sunt înscrişi peste 60 de jucători din 8 ţări. Favorit la openul de şah rapid este marele maestru internaţional Andrei Istrăţescu, un specialist de talie mondială la această probă. La acest turneu şi-au anunţat participarea şi un grup de şahişti români din provincia Voievodina (Serbia), care este înfrăţită cu judeţul Alba. Deoarece în Openul Internaţional al României la şah rapid este permisă participarea, indiferent de rating şi categoria de clasificare, a tuturor jucatorilor legitimaţi la cluburi din România sau străinătate, foarte mulţi iubitori ai şahului din judeţul Alba vor profita de ocazia de a se confrunta cu marii maeştri internaţionali prezenţi la Alba Iulia şi vor lua startul în turneu, unii dintre ei legitimându-se chiar în aceste zile la cluburi albaiuliene pentru a se putea înscrie în turneu.

Duminică 26 decembrie începând cu orele 10 la Şcoala gimnazială Avram Iancu din Alba Iulia va avea loc un concurs pentru copii sub 12 ani, Memorialul Mihail Breaz, organizat în amintirea regretatului maestru albaiulian, care a fost sufletul activităţii şahiste din judeţul Alba peste 30 de ani. Va fi cu siguranţă un turneu special, printre organizatorii competiţiei aflându-se mai mulţi foşti elevi ai maestrului Mihail Breaz, care au studiat şahul sub îndrumarea sa chiar în şcoala care găzduieşte evenimentul.

De asemenea săptămâna viitoare la Alba Iulia vor mai avea loc două turnee de şah clasic, Cupa Unirii (pentru jucători cu rating sub 1600) în perioada 20-21 noiembrie şi Openul Judeţului Alba (pentru jucători cu rating sub 2200) în perioada 22-24 noiembrie.

Alături de organizatorii acestui veritabil regal şahist, Federaţia Română de Şah şi Consiliul Judeţean Alba, se vor afla şi alţi parteneri: Primăria municipiului Alba Iulia, Hotelul Transilvania, Muzeul Naţional al Unirii Alba Iulia, Ziarul Unirea, Centrul Cultural “Augustin Bena” Alba, Liceul de Arte “Regina Maria”, Şcoala gimnazială “Avram Iancu”, Florea Grup, Fundaţia Comunitară Alba, Asociaţia Judeţeană de Şah Alba, Clubul Sportiv Municipal “Unirea” Alba Iulia, Clubul Muncipal de Şah Alba Iulia, Vertical Graphic, Tao Media, SC Oma Grup SRL, SC Iomir SRL, SC Energo Impex SRL.


 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Radio Unirea FM și pe ȘTIRI GOOGLE


Știri

Liviu Rebreanu aniversat de Biblioteca Județeană „Lucian Blaga” Alba, la 139 de ani de la naștere

Publicat

în

 Liviu Rebreanu aniversat de Biblioteca Județeană „Lucian Blaga” Alba, la 139 de ani de la naștere

Consiliul Județean Alba și Biblioteca Județeană „Lucian Blaga” Alba vor organiza miercuri, 27 noiembrie 2024, pe Aleea Scriitorilor din Alba Iulia, aniversarea a 139 de ani de la nașterea prozatorului Liviu Rebreanu.

Activitatea face parte din proiectul 4.4 Monumentele literaturii române, un proiect cultural destinat promovării operelor și scriitorilor români care se regăsesc pe Aleea Scriitorilor din Alba Iulia, prin comunicare publică, omagiere, depuneri de flori, activități și manifestări culturale proprii sau în colaborare cu parteneri.

Celebrarea prozatorului Liviu Rebreanu va fi marcată atât în mediul online, pe paginile de socializare ale bibliotecii, cât și printr-un moment solemn de depuneri de jerbe la bustul aflat pe Aleea Scriitorilor din Parcul Central al orașului. Momentul de depunere de flori va avea loc la ora 13:00, moment în care bibliotecara Mariana Bolca va prezenta un medalion bibliografic. La Biblioteca Județeană „Lucian Blaga” Alba, pe tot parcursul zilei, vor fi expuse în cadrul unei expoziții de carte, volumele semnate de Liviu Rebreanu și volume dedicate vieții și operei scriitorului, care pot fi împrumutate atât în regim de sală de lectură cât și pentru studiu acasă.

Liviu Rebreanu s-a născut la 27 noiembrie 1885, fiind primul din cei 14 copii ai învățătorului Vasile Rebreanu și ai Ludovicăi Rebreanu. A urmat școala la Năsăud și Bistrița, iar din 1900 a studiat la Școala Reală Superioară de Honvezi din Sopron. În 1903- 1906 a urmat Academia Militară din Budapesta. La 1 septembrie 1906 a fost repartizat ca sublocotenent la regimentul al doilea de honvezi regali din Gyula, unde pe lângă îndeletniciri cazone, Rebreanu a avut numeroase preocupări literare: lecturi, conspecte, proiecte dramaturgice. La 1 noiembrie 1909 a debutat în presa românească, la Sibiu, unde i-a apărut povestirea „Codrea” („Glasul inimii”). În aceeași revistă, Rebreanu a mai publicat nuvelele „Ofilire” (15 decembrie 1908), „Răfuiala” (28 ianuarie 1909) și „Nevasta” (16 iunie 1911). Dintre operele sale mai amintim nuvelele: „Proștii” (1910), „Catastrofa” (1921), „Norocul” (1921), „Cuibul visurilor” (1927), „Cântecul lebedei” (1927), „Ițic Ștrul, dezertor” (1932); romanele: „Ion” (1920), „Crăișorul” (1929), „Răscoala” (1932), „Gorila” (1938), „Pădurea spânzuraților” (1922), „Adam și Eva” (1925), „Ciuleandra” (1927), „Jar” (1934), „Amândoi” (1940); teatru: „Cadrilul” (1919), „Plicul” (1923), „Apostolii” (1926). La 4 aprilie 1944, fiind grav bolnav, s-a retras la Valea Mare, fără să mai revadă vreodată Bucureștiul. La 1 septembrie a încetat din viață la vârsta de 59 de ani. Peste câteva luni a fost deshumat și reînhumat la Cimitirul Bellu din București. La Aiud a trăit și a scris sora sa, Livia Rebreanu – Hulea, care a făcut o importantă donație de carte bibliotecii aiudene.


 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Radio Unirea FM și pe ȘTIRI GOOGLE


Citește mai mult

Știri

De ce bat clopotele la biserică: Un obicei care datează de sute de ani

Publicat

în

Trasul clopotelor este un obicei care datează de sute de ani însă puțini s-au gândit ce înseamnă cu adevărat acest ritual repetat în anumite zile

Motivul real pentru care bat clopotele la biserică! În funcție de modul în care se trag clopotele, omul poate intui dacă este vorba despre începutul unei slujbe, anunțarea unui deces sau o sărbătoare. Obiceiul a început din necesitatea de a da de veste oamenilor având în vedere că într-o anumită perioadă, calendarele şi orologiile nu erau pe toate străzile.

Clopotele, împreună cu toaca, se trag atunci când încep slujbele sau marchează momente importante din cadrul lor. Clopotele se bat la diverse momente din timpul unei zile liturgice, fie în combinaţie cu toaca şi, de regulă, după baterea acesteia, fie singure. Bătutul clopotelor se face, ca şi toaca, la începutul slujbelor importante şi la unele momente de seama din cadrul acestora, la slujba de seară, la miezul nopţii, de dimineaţă, la începutul Sfintei Liturghii

„Trebuie să aducem la cunostinţa oamenilor învăţătura creştină. N-a auzit nimeni bătaia clopotelor? Clopotele nu bat niciodată pentru amuzament. Ci bat pentru ceva de natură sufletească, ceva care ne atrage atenţia: Cheamă viii, plâng morţii, împrăştie viforele! Împrăştie dracii şi trăsnetele.”, spune părintele Arsenie Papacioc

Inscripţiile întâlnite pe vechile clopote creştine reamintesc rostul lor ocrotitor, de mântuire şi vestire, adeverind cuvintele Scripturii, care zic: „În tot pământul a iesit vestirea lor.“ Misiunea acestora se rezumă în cuvintele întâlnite adeseori pe exteriorul lor:

«Pe vii îi chem, pe morţi îi plâng, fulgerele frâng». Pe ele se mai întâlnesc însă şi alte cuvinte, precum: «Laud pe Dumnezeu cel adevărat, chem mulţimea, adun clerul. Îi plâng pe morţi, alung fulgerele, înfrumuseţez sărbătorile». Clopotele sunt adesea decorate cu motive vegetale, geometrice, scene şi inscripţii, explică Teodor Danalache.

Muzica produsă de clopote este înălţătoare şi, totodată, prezintă un criteriu al armoniei universale. Clinchetul clopotelor sau al clopoţeilor are însă pretutindeni putere de purificare; alungă duhurile rele sau măcar avertizează de apropierea acestora.

Clopotele au fost folosite în trecut pentru a anunţa război, incendii, ciumă sau pentru a anunţa victorii sau pace. Încă de la începutul Epocii Bronzului, toate oraşele şi satele din China aveau câte un turn ce adăpostea un clopot destinat anunţării orei. De asemenea, acest clopot suna şi la apariţia unui incendiu sau a unor calamităţi naturale, scrie romaniatv.net.


 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Radio Unirea FM și pe ȘTIRI GOOGLE


Citește mai mult

Știri

De la Weissenburg „oraș alb”, Karlsburg „oraș al lui Carol”, la Alba Iulia: Nume legate de istoria vie a orașului

Publicat

în

De-a lungul secolelor, până să aibă această denumire, orașul Alba Iulia a avut mai multe nume, precum Apulum, Bălgrad, Gyulafehérvár, Weissenburg sau Karlsburg

Toate aceste nume spun multe despre istoria vie a orașului.

Apulum, a fost denumirea care deriva de la Apoulon, numele cetății dacilor apuli de pe Piatra Craivii, de lângă actualul oras Alba Iulia și desemna castrul roman, cu rădăcini dacice, construit pentru soldații Legiunii a XIII-a Gemina, în urma cuceririi Dacicei de către Traian.

Apulum, de altfel, era cel mai mare oraș al Daciei romane, deși capitala acesteia era Ulpia Traiana Sarmizetetusa, iar fortificaţie sale se întindea pe o suprafaţă de 20,73 hectare. În jurul castrului au apărut ulterior o aşezare civilă pe care administraţia romană a denumit-o Apulum în amintirea triburilor dace autohtone.

Mai apoi, în timpul împăratului Marcus Aurelius, aşezarea Apulum a fost ridicată la rang de municipiu, primind titlul de Municipium Aurelium Apulense. Castrul a devenit în anul 118 reşedinţa guvernatorului Daciei Superior, şi un de centru meşteşugăresc şi comercial, important port la râul Mureş,iar sub Septimius Severus (193-211) Colonia Nova Apulense.

Apulum mai era numit în acele vremuri şi Cryosopolis – Oraşul de Aur, fiind un puternic şi bogat centru de raspandire a romanizării în zonă, precum şi cel mai mare oraş nord-dunărean din Dacia, motive pentru care era considerat centrul Daciei Felix.

După retragerea romanilor de pe teritoriul Daciei , a urmat perioada invaziei popoarelor migratoare si de constituirea primelor formatiuni statale romanesti .

Bălgrad („castel alb”) este, apoi, numele pe care slavii l-au atribuit orașului în secolele VIII-IX, cu referire directă la piatra albă de calcar care alcătuia zidurile Castrului Roman.

În cadrul statului maghiar întemeiat în anul 1000 de regele Ștefan I, apare „Principatul Transilvaniei” cu capitala la Gyulafehérvár, „Cetatea Albă (a lui) Gyula”. Gyula era denumirea unui rang de maximă importanță în perioada păgână a maghiarimii și totodată, probabil, un nume propriu, de principe), după numele celui care a făcut din Alba Iulia centrul voievodatului său.

Românii i-au zis întotdeauna simplu, pe limba lor, – Alba.

Alba Iulia a fost menţionată în documente pentru prima oară în anul 1177, Alba când localitatea era deja cetate regală

Orasul a avut si numele germanic Weissenburg („oras alb”) și, mai apoi, Karlsburg („oraș al lui Carol”), în onoarea împaratului Carol al VI-lea.

Cea mai importantă denumire a sa a rămas, însă, Alba Iulia, denumire pomenită pentru prima oară în 1199, desemnând atât piatra albă a cetății, cât și apartenența sa la vechiul voievodat al lui Iula.

Orașul a fost între anii 1541 și 1711 reședința principilor Transilvaniei și astfel capitala politică a Principatului Transilvaniei.

Între 1595-1596, sub Sigismund Báthory, respectiv între 1600-1601, sub Mihai Viteazul, a fost reședința conducătorului politic al Moldovei, Transilvaniei și Țării Românești, aflate în uniune personală sub sceptrul marelui voievod muntean.

La 1 decembrie 1918 a fost locul de desfășurare a Marii Adunări Naționale de la Alba Iulia, care a legitimat popular unirea Transilvaniei și a Banatului cu Regatul României.

În anul 1922 a avut loc la Alba Iulia ceremonia oficială de încoronare a regelui României Mari, Ferdinand I și a reginei Maria, moment care a consfințit importanța simbolică a orașului si rolul său de capitală istorică, numele sau ramanand asociat pentru totdeauna cu dezideratul de unitate a românilor .

Sursa:cersipamantromanesc.wordpress.com


 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Radio Unirea FM și pe ȘTIRI GOOGLE


Citește mai mult

Știri

Politică

Administrație

Știri din Alba

Educație și Cultură

Eveniment

Sănătate

Social Economic

Divertisment

Stiri din alte ziare

  • Alba Iulia
  • Abrud
  • Aiud
  • Blaj
  • Campeni
  • Cugir
  • Sebes
  • Ocna Mures
  • Teius
  • Zlatna

Articole Similare

radiounireafm, radio alba iulia, radio alba