Știri
Naşterea Maicii Domnului, prima sărbătoare din Anul Nou Bisericesc
Nasterea Maicii Domnului este prima mare sarbatoare din cursul anului bisericesc care a inceput la 1 septembrie. Sfanta Scriptura nu ne relateaza acest eveniment. Insa, scrierile apocrife ofera foarte multe amanunte despre originea si copilaria Fecioarei Maria.
Cea mai importanta sursa in acest sens, o reprezinta Protoevanghelia lui Iacov, o lucrare iudeo-crestina din sec. al II-lea. Fragmentul referitor la Fecioara Maria a fost scris in jurul anului 140. Desi nu este considerata o scriere canonica, informatiile oferite pot fi considerate veridice, cu rezervele de rigoare.
Parintii Fecioarei Maria – Ioachim si Ana
Tatal Fecioarei Maria se numea Ioachim si era din semintia lui Iuda. Sotia lui Ioachim se numea Ana si era fiica preotului Matthan. Astfel, tatal Fecioarei Maria era un urmas al regelui David, iar mama, o descendenta din familia preoteasca a lui Aaron, implinindu-se prin aceasta proorocia ca Mesia va avea o dubla descendenta: imparateasca si preoteasca.
Arhanghelul Gavriil aduce vestea cea buna
Pentru ca nu aveau copii, Ioachim si Ana au inceput sa fie ironizati si batjocoriti de oameni. Lipsa copiilor era considerata un blestem din partea lui Dumnezeu. Si totusi, Ioachim si Ana nu s-au razvratit impotriva lui Dumnezeu, nici nu au renuntat la viata lor virtuoasa, rugandu-se in continuare cu lacrimi si nadajduind in bunatatea lui Dumnezeu. Traditia spune ca in al cincizecilea an al casatoriei lor, Marele Preot de la Templu a refuzat in public jertfa lor, numindu-i blestemati.
Intristati, cei doi parinti s-au indreptat spre casa lor din Seforis si au hotarat sa se retraga fiecare pentru post si rugaciune. Ioachim a zis catre sotia sa Ana: „Pe mine nu ma indeamna inima sa mai intru in casa mea, caci noi suntem urgisiti de Dumnezeu. Iata eu ma duc la munte si acolo voi posti si ma voi ruga lui Dumnezeu, doar se va milostivi si ne va da noua un copil”. Iar Ana a inceput sa se roage lui Dumnezeu cu durere si cu multe lacrimi, zicand: „Doamne, Atottiitorule, Cela ce numai cu cuvantul ai facut cerul si pamantul si toate cate se vad; Cela ce ai zis fapturilor Tale sa traiasca si sa se inmulteasca; Cela ce ai binecuvantat pe Sarra, femeia lui Avraam si a nascut pe Isaac la batranete si ai daruit Anei fiu, de a nascut pe Samuel proorocul, da-mi si mie roada pantecelui meu si nu lasa sa fiu de ocara intre oameni, ca de voi naste fiu, sau fiica, il voi inchina Tie cu toata inima si-l voi da sa slujeasca in biserica slavei Tale” (I Regi 1, 11).
Ingerul Gavriil se va arata fiecaruia, spunandu-le ca rugaciunea lor nu a fost trecuta cu vederea si ca Dumnezeu le va trimite binecuvantarea Sa. Tot el le-a vestit ca acest prunc se va umple de Duh Sfant din pantecele mamei sale si ca va fi un vas ales lui Dumnezeu. (Luca 1, 4-23).
Praznicul liturgic al Nasterii Maicii Domnului
Sarbatoarea Nasterii Maicii Domnului exista si la coptii egipteni si la iacobitii sirieni separati de Biserica ortodoxa dupa Sinodul al patrulea ecumenic. Avand in vedere ca acestia n-au imprumutat mai nimic de la ortodocsi dupa despartirea lor de Biserica Ecumenica, inseamna ca sarbatoarea respectiva era deja in uz si la ei inainte de aceasta despartire; inceputul ei trebuie pus deci intre Sinodul III ecumenic (431) si Sinodul IV ecumenic (451).
In Apus, sarbatoarea este adoptata in timpul papei Serghie I (687-701). In sec. al VI-lea, Sf. Roman Melodul a compus Condacul si Icosul acestui praznic, iar in sec al VIII-lea, Sf. Ioan Damaschin a alcatuit Canonul ce se canta la slujba Utreniei. Data de 8 septembrie aleasa pentru praznuire reprezinta ziua sfintirii unei biserici dedicate Fecioarei Maria, construita la Ierusalim de catre imparateasa Eudoxia la inceputul sec. al V-lea.
Maica Domnului in Calendarul popular
Srabatoarea Nasterii Maicii Domnului , în 8 septembrie, marcheaza hotarul astronomic dintre vara si toamna. Batranii spun ca in aceasta zi randunelele pleaca spre zonele calde, insectele incep sa se ascunda in pamant, iar frigul isi face simtita prezenta. De aici si spusa: „O trecut Santamarie, leapada si palarie!” Este vremea in care se desfasoara diferite targuri si iarmaroace. Din aceasta zi se incep unele activitati practice specifice: culegerea unor fructe si plante medicinale, batutul nucilor, recoltarea ogoarelor, culesul viilor, semanatul cerealelor de toamna.
Fecioara Mare este cea mai indragita divinitate feminina a Panteonului romanesc, invocata si astazi de fete pentru grabirea casatoriei, de femei pentru usurarea nasterii, de pagubiti pentru prinderea hotilor, de descantatoare pentru vindecarea bolilor etc. Ea are trasaturile Nascatoarei, a Marii Zeite neolitice, invocata in momentele de grea cumpana ale omului. In basme ajuta eroinele sa iasa din impas, dar le pedepseste cu asprime cand ii incalca ordinele, vindeca boli grele, reda vederea fiicei orbite de mama vitrega, inzestreaza fecioara vrednica si ascultatoare si o casatoreste cu fiul de imparat etc. In unele traditii Maica Domnului, adesea identificata cu astrul noptii, Luna, sau cu Pamantul, se roaga de Dumnezeu sa nu prapadeasca lumea, sa nu izgoneasca vanturile cu avantajele care le aduc acestea oamenilor.
Fecioara Maria in invatatura ortodoxa este:
– Pururea Fecioara. Termenul pururea-fecioara – apare pentru prima oara la Sfantul Ignatie (Epistola catre Efeseni XIX, 1), de unde va fi preluat de intreaga traditie patristica pentru a desemna zamislirea fara prihana a lui Hristos din sanul Fecioarei, fara interventia omului. Fiul lui Dumnezeu, prin puterea Duhului Sfant, este Cel care isi asuma trup omenesc adevarat din trupul Fecioarei: „intelepciunea si-a zidit casa” (Pilde 9, 1). Maica Domnului a zamislit fara samanta si a nascut in chip negrait pe Dumnezeu Cuvantul, astfel incat mai inainte de nastere a fost fecioara, in nastere fecioara si dupa nastere a ramas fecioara.
– Nascatoare de Dumnezeu. Titlul de Nascatoare de Dumnezeu – a fost adoptat de catre al III-lea Sinod ecumenic (Efes, 431), impotriva ereziei lui Nestorie, ca o dezvoltare a invataturii ortodoxe despre unirea celor doua firi in Hristos. Apelativul Nascatoare de Dumnezeu – pune in evidenta legatura unica dintre Maica Domnului si Hristos. Asa este invocata in Sfanta Liturghie, in marea majoritate a ecteniilor, sau la Utrenie, dupa peasna a 8-a a canonului: „Pe Nascatoarea de Dumnezeu si Maica Luminii intru cantari cinstindu-o, sa o marim”.
Fecioara Maria nu a nascut un simplu om, ci pe Fiul lui Dumnezeu insusi, care Si-a luat din ea firea omeneasca desavarsita.
– Cea plina de har (Lc. 1, 28). Vechiul Testament vorbeste de preaslavirea Maicii Domnului (Ps. 44). Ea este identificata cu scara dintre cer si pamant, din visul lui Iacov (Fac. 28, 12), prin care Dumnezeu a luat firea noastra umana, pe care ingerii lui Dumnezeu se suie si se pogoara. In traditia patristica, Maria este comparata cu Eva, fiind chipul unei noi umanitati.
Preacinstirea Maicii Domnului
Biserica Ortodoxa acorda Sfintei Fecioare Maria, in cadrul cultului, o cinstire deosebita care izvoraste din prerogativele ei, de Nascatoare de Dumnezeu si Pururea-fecioara, aceasta cinstire fiind sporita de curatia trupeasca si sufleteasca a Sfintei Fecioare. Toate acestea indreptatesc pe deplin Biserica Ortodoxa de a denumi pe Sfanta Fecioara drept „Prea Sfanta” si „Preacurata”.
Prin cuvintele „fie mie dupa cuvantul tau” (Luca, 1, 38) – are loc zamislirea de la Sfantul Duh, inceputul intruparii si al mantuirii, ca la „plinirea vremii” sa nasca dupa trup pe Cel care avea sa restabileasca comuniunea harica dintre om si Dumnezeu, intrerupta prin pacat. Ea este cea mai apropiata de Iisus Hristos, prin aceasta unitate stransa dintre Maica si Fiu, ceea ce indreptateste cinstirea ei mai presus decat sfintii ingeri si decat toti sfintii, exprimata si in cuvintele imnului liturgic : „Ceea ce esti mai cinstita decat heruvimii si mai slavita fara de asemanare decat serafimii”.
Citește și SFÂNTA MARIA: MESAJE, SMS, URĂRI
Maica Domnului – Rugatoare si mijlocitoare
Atributul de rugatoare vine din solidaritatea Maicii Domnului cu Biserica si cu toti cei infiati ei prin Hristos. Trebuie sa consemnam ca acest atribut vine in sprijinul ideii ca, in fata lui Dumnezeu, nu ne prezentam ca insi izolati ci in comuniune, in solidaritate, prin rugaciunile unora pentru altii si a sfintilor pentru noi. Mijlocirea Maicii Domnului este bine inteles diferita de cea a lui Hristos. Ea mijloceste pe langa Hristos. Mesajul ei teologic, cu prilejul nuntii din Cana Galileei : „Faceti tot ce va va spune El” (Ioan II, 3-5), ne descopera ca ea nu are o invatatura a sa, caci ea este om ca toti ceilalti oameni. Ea trimite la Hristos, nu se opreste la sine, nu face din sine un centru, ci indruma spre unicul centru, Hristos.
Maica Domnului in iconografie
Traditia atribuie Sfantului evanghelist Luca primele reprezentari iconografice ale Sfintei Fecioare. Originalele acestora nu s-au pastrat dar se crede ca ele au servit ca prototipuri pentru iconografia de mai tarziu. Textele liturgice confirma traditia ca Sfantul Evanghelist Luca este primul care a pictat icoanele Maicii Domnului. Astfel, in slujba utreniei, din ziua de 26 August, cand se praznuieste icoana Maicii Domnului din orasul Vladimir, in canon se consemneaza numele Evanghelistului Luca: „Zugravind prea cinstitul tau chip, dumnezeiescul Luca, scriitorul cel insuflat de Dumnezeu al Evangheliei lui Hristos, a infatisat pe Ziditorul a toate pe bratele tale”.
Cele mai vechi si cele mai numeroase fresce reprezentand pe Sfanta Fecioara s-au descoperit in cimitirul (catacomba) Priscilla care pentru aceasta a si fost numit cimitirul sau Catacomba Mariei.
Desi icoana Maicii Domnului a cunoscut in istoria Bisericii o multime de ipostaze, imensa majoritate o infatiseaza impreuna cu dumnezeiescul Prunc.
In Rasarit s-a crezut, s-a trait si s-a marturisit evlavia fata de Prea Sfanta Fecioara Maria numai in legatura cu Hristos. Iar atunci cand, in putine cazuri este pictata singura pe icoana, Maica Domnului este in pozitie de „rugatoare” (oranta), deci indreptata cu fata spre Fiul ei, asa cum o descoperim si in icoana numita „Deisis”.
Cu alte cuvinte niciodata nu sta de sine, antropocentric in termeni teologici, nu trimite pe credinciosi doar la sine, ci prin sine si cu sine spre Hristos Domnul, pentru care ea a rostit cuvintele evanghelice: „Faceti orice va va spune”.
Tipurile de icoane atribuite Sfantului Evanghelist Luca si pe care le-ar fi pictat dupa Cincizecime, se crede ca sunt :
- a)”Calauzitoarea” (Odighitria) in care Maica Domnului este reprezentata cu pruncul in brate, amandoi stand cu fata spre cel care priveste.
- b) Glykofilusa (dulce-iubitoare). Pruncul e strans lipit cu fata langa obrazul Maicii Domnului, pe care o imbratiseaza. Chipul mamei e indurerat, prevestind suferintele viitoare ale Fiului.
- c) In unele icoane Maica Domnului e infatisata fara prunc, singura, in chip de Oranta.
Pe langa cele mentionate, mai intalnim un alt tip de icoana a Maicii Domnului, cunoscut sub denumirea „Platytera” (Mai inalta decat cerurile). In aceasta icoana, Mantuitorul este infatisat in medalion, pe pieptul Maicii Sale, asa incat si El si Ea privesc spre cel ce se roaga inaintea icoanei.
Maica Domnului este pentru crestini un model de sfintenie, de ascultare, de smerenie si un izvor de putere dumnezeiasca.
Sursa:crestinortodox.ro
Știri
Târgul de Crăciun de la Sebeș începe în seara de Moș Nicolae
Târgul de Crăciun de la Sebeș începe în seara de Moș Nicolae
Începând cu seara de Moș Nicolae, în luna decembrie, la Sebeș vom crea împreună o poveste de iarnă, cu personaje care să aducă bucurie copiilor și căsuțe decorate cu produse specifice Crăciunului. La Centrul Cultural „Lucian Blaga”, atât în spațiile interioare, cât și în zona exterioară decorată de sărbătoare, vor sosi colindători, pentru a colora atmosfera cu cele mai frumoase cântece de iarnă și pentru a le oferi celor prezenți bucuria colindului străbun.
Din agenda evenimentelor face parte concertul extraordinar de Crăciun, de miercuri, 11 decembrie 2024, oferit de Ștefan Hrușcă, filmul românesc dedicat compozitorului George Enescu, în data de 13 decembrie 2024, alături de o serie de alte spectacole pregătite de cei mai mici artiști din oraș.
Nu va lipsi nici Moș Crăciun, care va sosi la întâlnirea cu cei mai mici locuitori ai Sebeșului însoțit de personaje de poveste, pentru a primi scrisorile copiilor și pentru a le oferi dulciuri.
Biblioteca Municipală „Lucian Blaga” din Sebeș a pregătit calendarul de Advent cu cele mai atractive cărți și activități distractive, pentru a ne bucura împreună de atmosfera unică a Crăciunului.
În Parcul Tineretului se fac ultimele pregătiri pentru a pune în funcțiune patinoarul cu acces gratuit pentru toți copiii care au o pereche de patine, ceilalți achitând doar contravaloarea închirierii patinelor.
Crăciun cu bucurie!
PROGRAMUL COMPLET al TÂRGULUI DE CRĂCIUN de la SEBEȘ
Joi, 5 decembrie 2024
Platoul din fața Centrului Cultural „Lucian Blaga” Sebeș
Ora 17.00: Deschiderea Târgului de Crăciun și aprinderea iluminatului de sărbători
Momente artistice cu: Școala de muzică „DoReMi” și Alexandra Pamfilie, Adina Hada, Trupa de Dansuri Săsești, Fanfara din Petrești, Ordinul Scutierilor de Mühlbach, personaje de poveste și Moș Crăciun
Vineri, 6 decembrie 2024
Primăria Municipiului Sebeș
Expoziție personală de pictură Eugen Măcinic
6, 13, 16, 18 decembrie 2024
Centrul Cultural „Lucian Blaga” Sebeș / Biblioteca
Ora 10.30: „Ninge cu… filme” – vizionări educative pentru copii
Sâmbătă, 7 decembrie 2024
Biserica Evanghelică Sebeș
Ora 10.00: Târgul caritabil de turtă dulce organizat de Trupa de Dansuri Săsești și Biserica Evanghelică Sebeș
Luni, 9 decembrie 2024
Centrul Cultural „Lucian Blaga” Sebeș / sala de spectacole „Radu Stanca”
Ora 09.30: Serbarea Grădiniței „Busy Angels”
Centrul Cultural „Lucian Blaga” Sebeș / Biblioteca
Ora 10.00: „Noi umblăm… pe bunici să-i colindăm!”, alături de beneficiarii Căminului pentru Persoane Vârstnice
Marți, 10 decembrie 2024
Centrul Cultural „Lucian Blaga” Sebeș / sala de spectacole „Radu Stanca”
Ora 10.00: Serbarea Grădiniței „Heidi”
Centrul Cultural „Lucian Blaga” Sebeș / sala „Gheorghe Maniu”
Ora 10.30: Lansare de carte pentru copii, în prezența autoarei, Laura Iviniș
Miercuri, 11 decembrie 2024
Centrul Cultural „Lucian Blaga” Sebeș / sala de spectacole „Radu Stanca”
Ora 18.00: Concert de colinde, susținut de ȘTEFAN HRUȘCĂ
11, 17 decembrie 2024
Centrul Cultural „Lucian Blaga” Sebeș / Biblioteca
Ora 11.00: O POVESTE DE CRĂCIUN VIII (ateliere de lectură și creație)
Joi, 12 decembrie 2024
Centrul Cultural „Lucian Blaga” Sebeș / sala „Gheorghe Maniu”
Ora 17.00: Serată culturală aniversară, ediția a VII-a. Vernisajul expoziției personale de pictură – Voicu Preja
Centrul Cultural „Lucian Blaga” Sebeș / sala de spectacole „Radu Stanca”
Ora 17.00: Spectacolul de Crăciun al Clubului Copiilor Sebeș
Vineri, 13 decembrie 2024
Centrul Cultural „Lucian Blaga” Sebeș / sala de spectacole „Radu Stanca”
Ora 18.00: Proiecție cinematografică: „ENESCU, JUPUIT DE VIU”, în prezența echipei artistice
Sâmbătă, 14 decembrie 2024
Centrul Cultural „Lucian Blaga” Sebeș / sala de spectacole „Radu Stanca”
Ora 19.00: Concert de colinde susținut de Organizația Tinerilor de pe „Valea Sebeșului”
Marți, 17 decembrie 2024
Centrul Cultural „Lucian Blaga” Sebeș / sala de spectacole „Radu Stanca”
Ora 10.00: Serbarea Grădiniței „Mirela”
Ora 19.00: Spectacolul de colinde al Bisericii Penticostale Eben Ezer Sebeș
Miercuri, 18 decembrie 2024
Centrul Cultural „Lucian Blaga” Sebeș / Biblioteca
Ora: 11.00 „Cartea poveștilor de iarnă începe cu «A fost odată ca niciodată… Es war einmal»”. Atelier educativ de Ziua Minorităților Naționale din România
Ora 18.00: Spectacol muzical de Crăciun cu Școala de muzică „DoReMi”, coord. de prof. Alexandra Pamfilie
Joi, 19 decembrie 2024
Centrul Cultural „Lucian Blaga” Sebeș / sala de spectacole „Radu Stanca”
Ora 17.00: Spectacol de teatru cu Trupele „Pied Piper” și „Gepetto”, coord. de prof. Lavinia Donose
Vineri, 20 decembrie 2024
Centrul Cultural „Lucian Blaga” Sebeș / sala de spectacole „Radu Stanca”
Ora 18.00: „Steluțe dansatoare”, spectacolul Clubului „Fantasy Dance”
19 – 20 decembrie 2024
Centrul Cultural „Lucian Blaga” Sebeș / Biblioteca
Ora 18.00: „Un gând bun pentru Moș Crăciun”. Scrisorile copiilor cuminți la bibliotecă
Duminică, 22 decembrie 2024
Centrul Cultural „Lucian Blaga” Sebeș / sala de spectacole „Radu Stanca”
Ora 18.00: „Taina Crăciunului”, spectacol de teatru pentru copii
6 – 24 decembrie 2024
Centrul Cultural „Lucian Blaga” Sebeș / Biblioteca
Calendarul de Advent al Cărților
Știri
Sfinții Varvara și Sava, în 4 și 5 decembrie: Tradiții și obiceiuri
Sfinții Varvara și Sava trebuie respectați, în 4 și 5 decembrie: Tradiții și obiceiuri
Varvara și Sava au un rol important. În toiul Postului, la început de decembrie, tradiția populară îi respectă cu strictețe pe cei doi sfinți importanți din calendarul ortodox. Sfânta Mare Mucenică Varvara este serbată pe 4 decembrie și Cuviosul Sava cel Sfinţit este cinstit pe 5 decembrie.
Sfânta Mare Mucenică Varvara e serbată pe 4 decembrie. Cuviosul Sava cel Sfinţit este cinstit pe 5 decembrie. Varvara și Sava sunt, în credința populară, apărători și vindecători de boli. Pentru că reușesc să scape credincioșii mai ales de bubele cauzate de vărsatul de vânt, li s-au dedicat zile de cinstire, între 3 și 6 decembrie. Această perioadă mai este cunoscută și sub numele de Zilele Bubatului, Borboasele sau Savele Bubatului.
Sfânta Varvara mai e știută și ca Vârvara, Vărvara, Bărbara ori Barbura. Se spune că era „mai mare peste bube, care ajută femeilor la naşteri grele, la boli şi la primejdii”. Se mai credea că Varvara „curmă chinurile grele ale morţii”. Că ar fi una dintre cele trei stele care păzesc lumea de Antihrist și de întuneric. Alte legende povestesc că Varvara ar fi fost, fie sora, fie mama Sfântului Nicolae. Oricare i-ar fi fost originea, Sfânta Varvara e respectată cu sfințenie de către mineri, ea fiind protectoarea lor. În semn de mulțumire, minerii nu intră în mină în această zi. Petrec, pentru că voia bună, glumele și petrecerile sunt pe placul ei.
Pe de altă parte, Sava apare în tradiția populară și ca bărbat, și ca femeie. Unii spun că Sfântul ar fi fost tatăl ori fratele Sfântului Nicolae. Alții cred că ar o sfântă trimisă de Dumnezeu să împartă boala bubatului (pojarul) printre oameni. În unele regiuni, ţăranii spun că Sava a fost „o sfântă care a zăcut de vărsat şi a rămas chioară”. Iar acum vindecă de tifos sau lingoare. Indiferent care ar fi personajul principal, Zilele Bubatului trebuie ținute ca la carte, altminteri riscăm să ne pricopsim cu tot felul de bube.
Ce e de făcut la Zilele Bubatului
Mamele trebuie să-și spele copiii pe față, dis-de-dimineață, cu apă sfințită. Sau cu apă în care s-a spălat o icoană, pentru a păstra curată fața copilului, precum icoana. Înburburarea este o practică dedicată în special copiilor, dar și adulților în anumite zone ale țării. Dimineața, se face semnul crucii cu miere curată în frunte, pe obraji și în barbă. Ca să-ți ferești căminul de boli și de pagube, nu ai voie să coși, să speli, să faci treburi casnice. Ai grijă să nu gătești și să nu mănânci în aceste zile porumb, linte, fasole, semințe, că vei face bube mari cât ele.
Pe 4 decembrie, se fac 3 turte care se dau calde de pomană, unse cu miere curată. În unele regiuni, se fac numai două, una unsă cu miere, care se împarte la copii, alta unsă cu dulceață, care se pune la streaşina casei. Femeile de la țară mai pun 3 lumânări la icoană. Păstrează picăturile de ceară și le pun sub perna celui bolnav din familie, ca să se vindece repede. Trebuie să dai de pomană blide cu fasole nefierte, o sticlă cu vin și un scul de cânepă sau fir de mătase. Se obișnuiește ca în ziua Sfintei Varvara, părinții să însemneze pe frunte și pe față copiii cu semnul Sfintei Cruci, având degetul înmuiat în miere.
Se spune că, dacă prima persoană care îți trece pragul de ziua Sfintei Varvara este femeie, căminului îi va merge prost. De-ți intră în casă în această zi o persoană care-ți poartă gând rău, vei avea de suferit. De Sfântul Sava, ferește-te de fructe și nu lăsa copiii să se înfrupte din ele, că veți avea sănătatea șubredă. Zilele se țin pentru sporul casei și pentru a nu căpăta bube de felurite feluri.
Știri
4 decembrie: Praznicul Sfintei Mari Muceniţe Varvara, ocrotitoarea minerilor
Date semnificative despre viaţa Sfintei Mari Muceniţe Varvara
Sfânta Varvara, ocrotitoarea minerilor, prăznuită în 4 decembrie, a trăit în timpul împăratului Maximian (284-305), la Heliopolis.
Din cauza frumuseţii sale trupeşti este închisă într-un turn, de tatăl său Dioscor. Acest tată păgân considera că poporul nu este vrednic să vadă frumuseţea fiicei sale.
În acest turn, Sfanta Varvara le vesteşte păzitoarelor ei adevărul despre zei: „Zeii pe care îi cinsteşte tatăl meu sunt făcuţi de mâini omeneşti. Pe cei de aur şi de argint i-au facut zlătarul (argintarul) şi pe cei de piatră i-a făcut pietrarul, iar pe cei din lemn i-a cioplit teslarul. Deci, cum acei zei făcuţi au putut zidi această luminată înălţime cerească şi o frumuseţe ca aceasta pământească, neputând ei singuri nici umbla cu picioarele, nici lucra cu mâinile?”
sursa: antena3.ro
foto: huff.ro
-
Știriacum 2 săptămâni
Cum se salută românii și câte forme de salut există: 21 noiembrie, Ziua mondială a salutului
-
Știriacum 2 săptămâni
No, Servus ! De unde vine salutul ardelenilor: 21 noiembrie, Ziua mondială a salutului
-
Știriacum 2 săptămâni
TRADIŢII şi OBICEIURI de 21 noiembrie: Intrarea în biserică a MAICII DOMNULUI (OVIDENIA)
-
Știriacum 3 zile
1 decembrie 1918: Cum s-a făcut Marea Unire
-
Știriacum o săptămână
De ce bat clopotele la biserică: Un obicei care datează de sute de ani
-
Știriacum o zi
3 decembrie: Ziua internațională pentru persoanele cu dizabilități: Statisticile spun că 15% din populaţia lumii trăieşte cu anumite forme de dizabilitate
-
Știriacum 5 zile
Noaptea de 29 spre 30 noiembrie este specială pentru fetele de măritat, ele își pot afla ursitul
-
Știriacum 3 zile
Samoilă Mârza, „fotograful Unirii“ din 1918: Un singur fotograf printre 100.000 de români