Conform tradiției pe data de 2 februarie a fiecărui an se sărbătorește ziua Ursului, Stretenia sau Întâmpinarea Domnului. În această zi iarna se întâmpină cu primăvara

La 40 de zile de la nașterea lui Hristos creștinii ortodocși celebrează Întâmpinarea Domnului. Potrivit calendarului creștin în aceasta zi, Mântuitorul este dus pentru prima dată la Templu de Fecioara Maria și de Iosif.

Cu această ocazie se făcea Împlinirea legii. Asta însemnă că orice băiat trebuia să fie afierosit lui Dumnezeu în a 40-a zi de la naștere. Tot in acest moment se făcea și curățirea mamei.

În tradiția românească mai multe obiceiuri sunt legate de această zi, care popular mai este numită și Ziua Ursului.

În această zi mamele își ungeau copiii cu grăsime de urs. Prin aceasta practica se credea că puterea acestui animal era transferata asupra copiilor, iar cei care aveau boli psihice erau tratați în această zi prin afumare cu par de urs.

Se credea că, dacă în această zi de 2 februarie este soare, ursul iese din barlog și își vede umbra. Animalul se sperie și se retrage în bârlog. Dacă ursul se întoarce la hibernare iarna se prelungește cu încă șase săptămâni.

Spiritualitatea populară păstrează sărbătoarea numită ”Stretenie” sau ”Ziua Ursului”. În tradiţia românească, Stretenia era văzută drept o sfântă care ajuta oamenii nevoiaşi. Se consideră că, în această zi, anotimpul rece se confruntă cu cel cald. Oamenii puneau schimbarea vremii pe seama comportamentului ursului, numit „Ăl Mare” sau Martin. Legendele spun că, dacă pe 2 februarie este soare, ursul iese din bârlog și, văzându-și umbra, se sperie și se retrage, prevestind, astfel, prelungirea iernii cu încă 6 săptămâni. Dimpotrivă, dacă în ziua de Stretenie cerul este înnorat, ursul nu-și poate vedea umbra şi rămâne afară, prevestind slăbirea frigului şi apropierea primăverii.

Pentru a câştiga bunăvoința animalului sălbatic, oamenii aşezau pe potecile pe unde ursul obişnuia să treacă vase cu miere şi bucăţi de carne. Tradiţia spune că părinţii îşi ungeau copiii cu untură de urs pentru ca ei să fie puternici şi sănătoşi, fiind convinşi că puterea ursului îi este dăruită pruncului. Bolnavii de “sperietoare” erau tratați în această zi prin afumare cu păr smuls dintr-o blană de urs. Ziua de 2 februarie mai era şi sărbătoarea vitelor şi a babelor. Este bine ca femeile să îşi ducă pruncii spre închinare la biserică. Credincioşii cinstesc Icoana Maicii Domnului pentru spor şi sănătate în această zi. Tot în această zi are loc „Târcolitul viilor”, un ritual de ocol, îndeplinit de viticultori.

Se spune din bătrâni că în ziua de Stretenie ursul va ieși din bârlog și, cu acest prilej, se pot face previziuni meteorologice importante referitoare la noul an. Astfel, în ziua de Stretenie, ursul iese din bârlog și joacă de jur-împrejur. Dacă afară e soare și ursul își vede umbra atunci se va speria, se va întoarce în bârlog și va mai sta acolo încă șase săptămâni, pentru că atât va mai ține iarna. Dacă însă ursul nu-și va vedea umbra, în ziua de Stretenie, atunci va rămâne afară și iarna se va întrerupe, iar primăvara urmează să se apropie. Se mai zice despre ziua Ursului că este o zi rea, cu multe ceasuri rele, iar cine se naște sau cine face nuntă în această zi va avea parte numai de necazuri și nu-i va merge bine, potrivit traditii-superstitii.ro.

Stretenia este și o sărbătoare a babelor, când se adună toate la un loc și încep să vorbească despre vrute și nevrute.

Un obicei vechi care se practică în ziua de Stretenie este “Târcolitul viilor”. Conform acestui obicei, capul familiei are datoria de a trece pe la vie în dimineața acestei zile. Totodată, godpodarul trebuie să aibă la el un fel de caltaboș și o sticlă de vin în traistă.  Va oficia, astfel, un fel de ritual: va ocoli via de trei ori, va pune în fiecare colț al podgoriei o bucată de caltaboș, după care va tăia o coardă de viță pe care o va unge cu funingine și va bea o gură de vin. La final, după ce toate acestea au fost îndeplinite,  va rosti o formulă magică sub formă de monolog sau dialog: “ Doamne, să-mi faci strugurii cât bundaretele de mari!”, scrie traditii-superstitii.ro.

În general, ziua de Stretenie se ține pentru sporul casei și pentru sănătate.

Superstițiile specifice zilei de Stretenie sunt numeroase, multe dintre ele făcând referire la vremea ce urmează.

Dintre superstițiile zilei de Stretenie, amintim:

Cine lucrează în ziua de Stretenie va cădea în boală și i se va strâmba gura;
Dacă boul, în cursul zilei de Stretenie, va bea apă din urma lui, atunci este semn că trece iarna;
Dacă bea un bou apă din streașina casei, atunci anul va fi unul cu mană pentru albine și oi;
Dacă în ziua de Stretenie este cald, atunci, în cursul anului, va fi vară călduruoasă și îmbelșugată, iar dacă în această zi este frig, ger și viscol, atunci vara va fi friguroasă și neroditoare;
În această zi, a Streteniei, se strâmbă pârtia, adică începe a se topi zăpada, etc

 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Radio Unirea FM și pe ȘTIRI GOOGLE

În noaptea de 1 spre 2 februarie 1958, ultimii combatanți ai grupării de rezistență armată din masivul Vlădeasa – Munții Apuseni, sunt încercuiți de forțele de represiune în satul Traniș din comuna Valea Drăganului

Ca urmare a informațiilor obținute prin intermediul unui agent infiltrat în apropierea fraților Șușman, în dimineața de 2 februarie 1958, efective ale Ministerului de Interne și trupe de Securitate au descins în Traniș. Organele represive au percheziționat casa, grajdul și șura Romul Florea, unde se bănuia că sunt cei doi.

Romul Florea și soția sa, Floarea, au fost anchetați ore întregi, fără a divulga însă locul unde erau ascunși partizanii. În jurul orei 8,30, femeia  a fost dusă în grajd și anchetată din nou, strigând că nu se sperie de amenințări. Este momentul când securiștii ordonă unei trupe să pătrundă din nou în pod și să dea tot fânul jos, scrie Florin Dobrescu pe muzeulrezistentei.ro.

Ajunsă la gura podului, echipa a fost primită cu foc. Schimbul de focuri a durat aproape două ore, frații Șușman fiind somați în mai multe rânduri să se predea. O echipă de șoc a Securității a încercat, în câteva rânduri, să pătrundă prin forță, atacurile fiind respinse de fiecare dată.

Pentru intimidarea celor doi partizani, s-a dat foc la o căpiță din spatele grajdului, fiind amenințați că, dacă nu se vor preda, va fi incendiată construcția, fapt care s-a și întâmplat. În timpul incendiului, echipa de șoc a încercat din nou, de trei ori, să pătrundă, în speranța că-i va captura pe luptători, dar risposta acestor a continuat cu aceeași intensitate, deși erau în flăcări.

A doua zi s-a efectuat identificarea cadavrelor de către gazde și s-a făcut autopsia cadavrelor carbonizate, stabilindu-se oficial că „în urma autopsiei s-a stabilit că bandiții au ars de vii”. Ceea ce atrage atenția însă la acest caz este, pe lângă dârzenia celor doi care, nu numai că au rezistat în continuare, în flăcări, nepredându-se dar nici sinucigându-se, este poziția în care au încremenit cele două cadavre carbonizate, ceea ce i-a făcut pe foarte mulți să creadă că au murit arși de vii în poziții de rugăciune (în genunchi, cu brațele împreunate și ridicate), ceea ce ar putea constitui un exemplu de martiraj creștin rar întâlnit.

Prin moartea lui Avisalon și Teodor jr., grupul „Șușman” a încetat să existe, însă alte zeci de persoane au fost arestate și condamnate sub acuzația de a-i fi susținut pe partizani.

Muntii Vladeasa si padurile din jurul satului Rachitele i-au adapostit in anii 1948 – 1958 pe partizanii condusi de Teodor Susman, fost primar al localitatii, in lupta lor cu regimul comunist.Povestea grupului „Teodor Susman” reprezinta esenta luptei impotriva sistemului comumist declansata de cei care nu se puteau multimi cu statutul de asupriti in propria tara.  Supranumit „Tatal Muntilor” sau „Tatal Motilor”, Teodor Susman a fost cel care a castigat drepturile motilor in anii ’20. A mers la Regele Ferdinand I al Romaniei si „a batut cu pumnul in masa” obtinand permisiunea ca motii sa detina in proprietate si sa exploateze padurile din zona Muntilor Vladeasa. Cauzele care au dus la constituirea grupului sunt similare celor care au determinat si aparitia altor grupari de partizani si au fost reprezentate de procesul de stalinizare in care a fost angajata societatea romaneasca dupa cel de-al doilea Razboi Mondial. Grupul nu si-a propus actiuni concrete de sabotare a regimului comunist, membrii lui au fugit in munti de teama represiunilor, a puscariei, fara insa a-si propune ceva efectiv dupa aceasta fuga.
Actiunile lor armate vizau doar aprovizionarea personala, obtinerea de materiale si informatii, precum si gasirea unui adapost temporar. Membrii organizatiei erau conjunctural impreuna, ei nu aderasera la aceeasi lupta, doar supravietuiau mai bine impreuna sau se alaturasera din oportunism, pentru ca erau convinsi ca americanii vor veni. Fiecare membru al grupului avea un litigiu cu noul regim si de aceea a preferat temnitei calea padurii. Ei nu se opuneau fatis regimului, ei il ocoleau, se straduiau sa nu i se integreze, iar calea muntelui era cea mai potrivita acestui obiectiv. Avand in vedere fortele si logistica masate in capturarea si suprimarea unor oameni simpli, se poate spune, fara ironie, ca fuga lor a fost eroica.

Sursa:activenews.ro, stiridecluj.ro

 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Radio Unirea FM și pe ȘTIRI GOOGLE

Stații de încărcare pentru vehicule electrice, în Zlatna: Licitația, lansată în SEAP

Primăria Zlatna a lansat marți, 28 ianuarie 2025, în Sistemul Electronic de Achiziții Publice licitația pentru servicii de proiectare și execuție lucrări, pentru obiectivul de investiții „Construire a 6 stații de încărcare vehicule electrice în orașul Zlatna, județul Alba”.

Valoarea estimată a contractului este de 1.097.124 de lei, fără TVA, investiția fiind finanțată de către Administrația Fondului de Mediu (AFM).

Durata contractului va fi de 7 luni, din care două luni pentru proiectare și cinci luni pentru execuție.

Proiectul vizează execuția de lucrări, livrarea și punerea în funcțiune a unui număr de 6 stații de reîncărcare electrică, inclusiv amenajarea celor 12 locuri de parcare.

Stațiile de reîncărcare rapide vor fi amenajate în următoarele zone:

Stația de încărcare 1: situată în localitatea Zlatna, str. Piața Unirii, nr. 3, județul Alba.
Stația de încărcare 2: situată în localitatea Zlatna, str. Piața Unirii, nr. 4A, județul Alba
Stația de încărcare 3: situată în localitatea Zlatna, str. Calea Moților, nr. 23B, județul Alba
Stația de încărcare 4: situată în localitatea Zlatna, str. Măreșești, nr. 9, județul Alba
Stația de încărcare 5: situată în localitatea Zlatna, str. 1 Mai, nr. 1, județul Alba
Stația de încărcare 6: situată în localitatea Feneș, nr. 6A, județul Alba.

 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Radio Unirea FM și pe ȘTIRI GOOGLE