Rămâi conectat

Știri

15 iunie, Moșii de vară: Ce să NU faci în această zi

Publicat

în

Praznicul Moşilor de Vară (Moşii de Rusalii) este orânduit sâmbătă, 15 iunie. Moşii de vară pe care-i prăznuim în această sâmbătă preced sărbătoarea Pogorârii Duhului Sfânt (Duminica Rusaliilor).
În toate bisericile ortodoxe din ţară se oficiază Sfinte Liturghii, urmate de slujbe de pomenire a tuturor rudelor noastre trecute la viaţa veşnică : părinţii, moşii şi strămoşii familiei.

Cu sărbătoarea Pogorârii Duhului Sfânt (Rusaliile), orânduită la 50 de zile după Paşti, se încheie ciclul Sărbătorilor Pascale.

Două sâmbete speciale în Anul Bisericesc

Pe parcursul Anului bisericesc (1 septembrie-31 august), în calendarul ortodox sunt menţionate două sâmbete dedicate în mod special pomenirii generale a morţilor şi fiecare sâmbătă specială poartă denumirea de „Moşi”.

Prima sâmbătă specială, prăznuită înaintea Duminicii Lăsatului sec de carne (a Înfricoşatei Judecăţi- înainte de Postul Paştelui), este cunoscută sub numele de Sâmbăta Moşilor de Iarnă.

A doua sâmbătă specială, dedicată pomenirii generale a celor adormiţi, cunoscută în tradiţia populară sub numele de Moşii de Vară sau Moşii Cireşelor este prăznuită sâmbătă, 18 iunie, în ajunul sărbătorii populare a Rusaliilor.

Porţile cerului au fost deschise timp de 50 de zile

Tradiţia spune că începând din Joia Mare din Săptămâna Patimilor şi până la Rusalii, cerul, raiul şi iadul sunt deschise. În acest interval de 50 de zile, sufletele rudelor noastre trecute la viaţa veşnică au călătorit libere prin locurile unde au trăit. În Sâmbăta Moşilor de vară, sufletele lor sunt triste deoarece trebuie să se reîntoarcă în lumea de dincolo şi să-i părăsească pe cei dragi.

De aceea, credinţa creştină spune că este bine ca sufletele celor adormiţi să se întoarcă liniştite în mormintele din care au plecat şi să se împace cu această situaţie. De aceea, rudele celor comemoraţi trebuie să le facă pomeni şi să respecte tradiţiile familiei.

Ofrande pentru cei trecuți la viața veșnică

Se crede că la sărbătoarea moşilor rudele trecute la viaţa veşnică aşteaptă să primească ofrande şi, dacă familia uită sau neglijează să împlinească datina, răposaţii rămân supăraţi. Tradiţia spune că atât în lumea satelor, cât şi în mediul urban ofrandele se împart în special persoanelor sărace şi străinilor şi nu este încurajat schimbul de pomeni între rude.

Mâncarea de pomană să fie caldă („aburel”)

Din moşi-strămoşi, mâncarea caldă dată de pomană este bine primită, pentru că mirosul ofranselor calde îi satură pe cei trecuţi la viaţa veşnică.

În multe localităţi din Muntenia, credincioşii împlinesc vechile tradiţii, iar masa de pomană caldă se mai numeşte „aburel” sau „aburi”. În acelaşi timp, pomana împărţită pentru sufletele rudelor adormite este pusă în vase de lut noi, cumpărate numai pentru această comemorare.

Ritualul de comemorare şi în cimitire

Ritualul de pomenire împlinit în biserici se continuă în cimitire: mormintele sunt curăţate şi împodobite cu flori de tei şi cu frunze de nuc. Credincioşii aprind lumânări şi aceste surse de lumină sunt lăsate să ardă pe parcursul ritualului de pomenire. La mormintele celor comemoraţi se dau de pomană vase de lut, de porţelan sau de lemn, căni împodobite la toartă cu flori de tei şi umplute cu lapte, cu vin sau cu cireşe.

Astfel de ofrande se mai duc în cimitire şi în ziua următoare, în Duminica Rusaliilor, numită şi Duminica Pogorârii Duhului Sfânt sau a Cincizecimii.

Femeile nu au voie să toarcă

În ziua praznicului, femeile nu au voie să tricoteze sau să toarcă, pentru că toţi colacii daţi de pomană nu vor ajunge la cei pomeniţi, şi „se întorc” în casa celor care i-au dăruit, spune tradiţia.

În ziua Moşilor de vară, femeile trebuie să respecte sărbătoarea şi să nu se ocupe de treburile casnice. În tradiţia populară se spune că femeile care nu respectă interdicţia riscă să le amorţească mâinile şi nu vor mai putea munci cu spor.

Creştinii care-şi venerează morţii, şi respectă anumite tradiţii în gospodăriile lor, vor fi sănătoşi şi se vor bucura de spor în munca lor pe tot parcursul anului.

Florile de tei sfinţite alungă paguba şi boala

De Moşi se duc la biserică frunze de nuc şi ramuri de tei, iar după ce sunt binecuvântate de preoţi, acestea se pun la streaşina casei sau la icoană pentru a ocroti acea gospodărie de pagubă şi de boală. Mai mult, potrivit acestei datini străvechi, după ce au fost sfinţite, florile de tei sunt folosite ca remediu care vindecă surzenia.

Obiceiuri care alungă paguba

Pentru a-şi proteja gospodăria de pagubă sau de efectul fenomenelor meteorologice : furtuni sau trăsnete, credincioşii trebuie să ofere săracilor o porţie din primul fel de bucate, preparate pentru praznicul Moşilor de vară.

Potrivit tradiţiei, credincioşii pot să prevină necazurile pricinuite de furtuni şi de ploile de vară aruncând în curte, din pragul casei, o crenguţă cu flori de tei sfinţită la biserică în ziua Moşilor de vară.

Datinile celor trei sărbători

Credincioşii care cinstesc an de an, suita celor trei sărbători :Moşii de cireşe, Rusaliile şi Sărbătoarea Sfintei Treimi vor fi mai sănătoşi, sufleteşte şi trupeşte, în comparaţie cu rudele lor care nu împlinesc datinile strămoşeşti.

De asemenea, pentru a avea spor în casă şi pentru a fi sănătoşi tot anul, gospodarii trebuie să dea de pomană bucate proaspete şi obiecte noi, nefolosite în propria locuinţă.

dcnews.ro


 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Radio Unirea FM și pe ȘTIRI GOOGLE


Știri

28 noiembrie 1918, Ziua Unirii Bucovinei cu România: A fost a doua provincie care s-a unit cu patria mamă

Publicat

în

Pe data de 28 noiembrie 1918, în sala de marmură a Mitropoliei Ortodoxe din Cernăuţi, 74 membri ai Consiliului Naţional au început lucrările Congresului General al Bucovinei pentru “stabilirea raportului politic al Bucovinei faţă de Regatul Român”

Cu o seară înainte, tricolorul românesc fusese arborat şi pe clădirea Universităţii din Cernăuţi.

În ziua Congresului, pe 28 noiembrie 1918, preşedintele Consiliului Naţional, Dionisie Bejan, a rostit cuvântul de salut, din care cităm: „Întruniţi astăzi în acest măreţ locaş, care este şi trebuie să rămână simbolul unirii în credinţă în Dumnezeu şi în neamul nostru, salut cu neţărmurită dragoste pe reprezentanţii vitezei armate române, care la ordinul M.S.Regelui Ferdinand I ne-a întins mâna de ajutor în clipele de cea mai grea cumpănă. Salut cu aceeaşi dragoste pe reprezentanţii fraţilor noştri din Basarabia, Transilvania şi Ungaria. Vă salut pe voi, fruntaşii neamului românesc din Bucovina, care aţi venit cu inima însufleţită din tuspatru unghiuri ale ţării, ca să aşezaţi piatra fundamentală care să clădească trainic şi neclintit România Mare. Implor harul ceresc şi binecuvântarea dumnezeiască asupra hotărârilor ce veţi lua”.

Declaraţia de Unire cu românia a fost citită de şeful guvernului, Iancu Flondor, care între altele preciza că „de la fundarea Principatelor Române, Bucovina, care cuprinde vechile ţinuturi ale Sucevei şi Cernăuţilor, a făcut parte din Moldova, care în jurul ei s-a închegat ca stat; că în cuprinsul hotarelor acestei ţări se găsesc vechiul scaun de domnie de la Suceava, gropniţele domneşti de la Rădăuţi, Putna şi Suceviţa, precum şi multe alte urme şi amintiri scumpe din trecutul Moldovei; că fiii acestei ţări (…) au apărat de-a lungul secolelor fiinţa neamului lor împotriva tuturor încălcărilor din afară şi a cotropirii păgâne; că 144 de ani poporul bucovinean a îndurat opresiunile unei ocârmuiri străine care îi nesocotea drepturile naţionale; că în 1774, prin vicleşug, Bucovina a fost smulsă din trupul Moldovei şi cu de-a sila alipită coroanei habsburgice; că 144 de ani bucovinenii au luptat ca nişte mucenici, pe toate câmpurile de bătaie din Europa, sub steag străin, pentru gloria Austriei; că a sosit ceasul ca Ţările Române dintre Nistru şi Tisa să formeze un singur stat unitar (…), hotărâm unirea necondiţionată şi pe vecie a Bucovinei, în vechile ei hotare până la Ceremuş, Colacin şi Nistru, cu Regatul României”.

Congresul a ales o delegaţie de 15 persoane care, a doua zi, 29 Noiembrie, a prezentat, la Iaşi, Regelui Ferdinand, Actul Unirii. Duminică 1 Decembrie 1918, Suveranii români au dat o masă de gală la Palatul Regal din Bucureşti, în timpul căreia a sosit şi telegrama de la Alba Iulia vestind unirea Transilvaniei cu România.

Sursa:romaniatv.net


 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Radio Unirea FM și pe ȘTIRI GOOGLE


Citește mai mult

Știri

28 noiembrie 1968, momentul dezvelirii statuii lui Mihai Viteazul, unul special: Se împlineau 50 de ani de la Unirea Transilvaniei cu România

Publicat

în

Momentul dezvelirii statuii lui Mihai Viteazul, 28 noiembrie 1968, a fost unul special

Se împlineau 50 de ani de la Unirea Transilvaniei cu România.

La eveniment a participat însuși Nicolae Ceaușescu, care la vremea respectivă avea cea mai importantă funcție în stat, aceea de secretar general al Partidului Comunist Român. Se spune că tot liderul comunist ar fi decis ca lucrarea să fie realizată de sculptorul Oscar Han, în ideea că artistul era la o vârstă înaintată, iar statuia lui Mihai Viteazul ar fi putut fi ultima sa operă importantă.

În realitate, realizările sale artistice au continuat. Amplasarea statuii în fața fostului Palat al Principilor Transilvaniei nu a fost întâmplătoare. Edificiul este locul în care Mihai Viteazul a locuit și activat în scurta perioadă, de zece luni, în care a condus de la Alba Iulia destinele principatului Transilvaniei.

Statuia din bronz este singura dintre cele realizate de Oscar Han și dedicate unor voievozi în care personajul este înfățișat călare. Artistul a ales să-l surprindă pe Mihai în ipostaza intrării sale triumfale în Alba Iulia, în 1 noiembrie 1599. Figura domnitorului este una demnă, hotărâtă, marcată de însemnătatatea momentului. Pentru redarea trăsăturilor fizice, sculptorul s-a ghidat după cele mai cunoscute imagini de epocă ale voievodului. Mihai are pe cap celebrul său buciuman, căciula cu mănunchi de pene în partea dreaptă. Poartă o mantie amplă, iar buzduganul îl ține trimfător în mâna stângă. Asta, întrucât cronicile vremii atestă că Mihai Viteazul era stângaci.

Monumentul, cu înălțimea de 8,46 metri, din care soclul măsoară 2 metri, este dovada că, la Alba Iulia, în Cetate, amintirea lui Mihai Viteazul este vie și păstrată la loc de cinste, potrivit albaiuliaqr.ro.


 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Radio Unirea FM și pe ȘTIRI GOOGLE


Citește mai mult

Știri

Festivalul Național Studențesc „Serbările Unirii”, ediția a XXVIII-a, la Alba Iulia: Care este programul

Publicat

în

Casa de Cultură a Studenților Alba Iulia, cu sprijinul Ministerului Familiei, Tineretului și Egalității de Șanse, vă invită la Festivalul Național Studențesc „Serbările Unirii”, ediția a XXVIII-a

Evenimentul urmărește promovarea culturii și a activităților vocaționale prin diversificarea proiectelor și a programelor pentru pregătirea vocațională a tinerilor și studenților, precum și stimularea și implicarea acestora în ceea ce privește actul cultural. Programul festivalului este unul divers, pentru toate gusturile, în care se regăsesc tineri, studenți, dar și nume cu notorietate.

Program:

Miercuri, 27 noiembrie, ora 19:00

„Clipe de luciditate” – spectacol de teatru-dans. Eveniment organizat în parteneriat cu Casa de Cultură a Studenților Sibiu și Compania de Dans „Microbis”.

Sala de spectacole a CCS Alba Iulia

Accesul se face pe bază de invitație, care se poate ridica de la Casa de Cultură a Studenților.

Vineri, 29 noiembrie

Ora 16:00 Vernisajul expoziţiei şi prezentarea catalogului „Apuseni, țara de piatră” din cadrul proiectului Romania Student Tour – program naţional de redescoperire şi promovare a valorilor patrimoniului natural şi cultural, fondat de Paul Bordaș.

Foaier CCS Alba Iulia

Ora 20:00 Balul Bobocilor al Universității „1 Decembrie 1918” din Alba Iulia

Sala de spectacole a CCS Alba Iulia

Duminică, 1 decembrie

Mesaje online cu ocazia a 106 ani de la Marea Unire și 102 de ani de la inaugurarea fostului Teatru „Caragiale” din Alba Iulia

Luni, 2 decembrie, 19:00

„Tinerii și provocările lumii moderne”

Conferință susținută de părintele Constantin Necula

Sala de spectacole a CCS Alba Iulia

Accesul este gratuit în limita locurilor disponibile!

Miercuri, 4 decembrie, ora 18:30

Concert: Connect-R & Band

În deschidere: Luz Maria Milagros Șuteu, Paul Berghean, Mihai Șerbănescu, Maria Imbre, Georgiana Zbutea

Prezintă: MC Kotto

Sala de spectacole a CCS Alba Iulia

Accesul este gratuit în limita locurilor disponibile!

Joi, 5 decembrie, ora 11:00

„Skepsis”. Retrospectiva anului 2024. Proiecte pentru anul 2025.

Foaier CCS Alba Iulia

Vineri, 6 decembrie, ora 18:00

Spectacol folcloric cu Maria Dragomiroiu, Robert Târnăveanu, Oana Tomoiagă, George Drăgan, Maximiliana Poienar, Cristiana Viorel și Grupul instrumental „Carpatin Express”

Prezintă: Andreea Bogdan

Sala de spectacole a CCS Alba Iulia

Accesul se face pe bază de invitație, care se poate ridica de la Casa de Cultură a Studenților, începând de miercuri, 27 noiembrie, în intervalul orar 9:00 – 18:00.


 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Radio Unirea FM și pe ȘTIRI GOOGLE


Citește mai mult

Știri

Politică

Administrație

Știri din Alba

Educație și Cultură

Eveniment

Sănătate

Social Economic

Divertisment

Stiri din alte ziare

  • Alba Iulia
  • Abrud
  • Aiud
  • Blaj
  • Campeni
  • Cugir
  • Sebes
  • Ocna Mures
  • Teius
  • Zlatna

Articole Similare

radiounireafm, radio alba iulia, radio alba