Știri
Salariaţii ar putea beneficia de un nou tip de concediu. Proiectul va fi votat în curând de Senat
Salariaţii părinţi ar putea să beneficieze de un nou tip de concediu, prevede un proiect de act normativ care figurează marţi pe ordinea de zi a senatorilor, fiind propus pentru adoptare. Angajatorii vor fi obligaţi să îl acorde la cererea persoanelor îndreptăţite, iar acestea vor primi lunar şi o indemnizaţie. Pe deasupra, perioada în care angajaţii se vor afla în noul concediu va fi considerată vechime în muncă. Mai multe afli pe radiounirea.ro.
Salariaţii vor putea să beneficieze de un concediu de acomodare pe durata perioadei în care li se va încredinţa un copil în vederea adopţiei, conform unui proiect de lege inclus pe ordinea de zi de marţi a Senatului (prima Cameră sesizată, forul decizional fiind Camera Deputaţilor). Acesta este înscris în procedura de urgenţă, iar comisiile senatoriale care s-au ocupat de avizare şi amendare au propus plenului adoptarea documentului. Propunerea de act normativ – prin care se vor aduce modificări semnificative la Legea nr. 273/2004 privind procedura adopţiei – prevede că noul concediu va avea o durată de cel mult 90 de zile. În acest timp, salariatul îndreptăţit (oricare dintre cei doi soţi ai familiei adoptatoare) va primi şi o indemnizaţie lunară.
Concediul de acomodare şi indemnizaţia vor fi acordate la cerere, iar aceste drepturi vor fi stabilite şi acordate din ziua următoare celei în care este pusă în executare hotărârea judecătorească de încredinţare în vederea adopţiei. „Pe perioada concediului (…), persoana îndreptăţită beneficiază de plata contribuţiei individuale de asigurări sociale de sănătate. Cuantumul contribuţiei se calculează prin aplicarea cotei procentuale, prevazută de lege, la valoarea indemnizaţiei acordate. Fondurile necesare plăţii indemnizaţiei (…), a contribuţiei (…), cheltuielile administrative, precum şi cele de transmitere a drepturilor se asigură din bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice”, scrie în proiectul de lege.
Totodată, pentru drepturile persoanelor aflate în concediu de acomodare nu se vor datora impozit şi contribuţii sociale obligatorii, exceptând contribuţia la sănătate. Iar perioada respectivă va fi asimilată stagiului de cotizare la obţinerea indemnizaţiilor pentru concediile medicale, pentru obţinerea pensiei şi pentru obţinerea şomajului. „Pentru perioadele asimilate, la determinarea punctajului lunar al asiguratului, pentru stabilirea prestaţiilor de asigurări sociale, din sistemul public de pensii, se utilizează 25% din câştigul salarial mediu brut lunar din perioadele respective”, dispune proiectul de act normativ.
În plus, perioada concediului de acomodare va fi considerată vechime în muncă, în serviciu şi în specialitate.
Cererea pentru acordarea concediului şi a indemnizaţiei va trebui să fie însoţită de:
• certificatul de grefă în baza căruia se execută hotărârea judecătorească de încredinţare în vederea adopţiei;
• documentul care atestă mutarea copilului la adoptator/familia adoptatoare;
• dovada intrării efective în concediu sau a suspendării activităţii.
Conform prevederilor proiectului, cererea şi documentele doveditoare se vor depune şi înregistra la agenţia pentru plăţi şi inspecţie socială în a cărei rază teritorială îşi are domiciliul/reşedinţa persoana îndreptăţită.
În altă ordine de idei, salariatul care va beneficia de concediul de acomodare şi de indemnizaţia aferentă nu va putea cere, pentru minorul încredinţat pentru adopţie, concediu pentru creşterea copilului sau stimulent de inserţie. Concret, concediul de acomodare va fi acordat doar în cazul adoptării copiilor în vârstă de peste doi ani.
Important! Nu doar salariaţii vor avea dreptul la concediul de acomodare şi indemnizaţia aferentă, ci şi persoanele care obţin venituri din activităţi independente sau activităţi agricole.
Indemnizaţia de concediu de acomodare va fi de 3.400 de lei
Indemnizaţia care va fi acordată salariatului aflat în concediul de acomodare, potrivit proiectului de lege aflat la Senat, va fi în cuantum de 6,8 ISR. Având în vedere că, în prezent, Indicatorul Social de Referinţă are o valoare de 500 de lei, indemnizaţia va fi de 3.400 de lei.
„Calculul şi plata indemnizaţiei, inclusiv a contribuţiei individuale de asigurări sociale de sănătate, se fac de către Agenţia Naţională pentru Plăţi şi Inspecţie Socială prin agenţiile pentru plăţi şi inspecţie socială judeţene şi a municipiului Bucureşti şi se achită, în funcţie de opţiunea persoanei îndreptăţite, în cont bancar sau la domiciliul acestuia, respectiv la Fondul naţional unic de asigurări sociale de sănătate”, este prevăzut în documentul menţionat.
Atât concediul de acomodare, cât şi plata indemnizaţiei vor înceta la cererea persoanei îndreptăţite sau în ziua următoare celei în care:
• se împlinesc cele 90 de zile de concediu;
• copilul împlineşte 18 ani;
• moare copilul;
• moare persoana îndreptăţită care urma să adopte în calitate de persoană singură;
• a rămas definitivă hotărârea judecătorească de revocare a încredinţării în vederea adopţiei.
În acelaşi timp, suspendarea drepturilor va avea loc în ziua următoare celei în care s-a dispus plasamentul copilului în regim de urgenţă sau a fost pusă în executare hotărârea judecătorească de revocare a încredinţării în vederea adopţiei.
Angajatorii care nu vor acorda concediul de acomodare vor fi amendaţi
Proiectul de lege prevede că angajatorii vor fi obligaţi să acorde concediul de acomodare, în caz contrar urmând să fie amendaţi. Concret, cei care nu vor acorda salariaţilor îndreptăţiţi acest concediu vor fi sancţionaţi cu o amendă cuprinsă între 1.000 şi 2.500 de lei. În acelaşi timp, angajatorii nu vor putea să concedieze angajaţii aflaţi în concediul de acomodare decât dacă acest lucru va fi făcut pentru motive ce intervin ca urmare a reorganizării judiciare, a falimentului sau a desfiinţării.
Referitor la salariaţii care vor dori să facă evaluările pentru obţinerea atestatului şi să realizeze potrivirea practică cu copilul, angajatorii vor fi, de asemenea, obligaţi să acorde timp liber, fără micşorarea drepturilor salariale, în limita a cel mult 40 de ore pe an. Timpul liber va fi acordat în baza unei cereri la care se va anexa calendarul întâlnirilor cu copilul sau programul de vizite.
Cei care nu vor acorda timp liber vor putea fi amendaţi tot cu sume cuprinse între 1.000 şi 2.500 de lei.
Procedura adopţiei va fi uşurată semnificativ
În afară de prevederile referitoare la drepturile pe care le vor avea salariaţii în raport cu angajatorii, în cazul celor care vor vrea să adopte copii, proiectul de act normativ va eficientiza procedura de adopţie aplicabilă în prezent.
Printre cele mai semnificative modificări propuse, conform reprezentanţilor Ministerului Muncii, se numără:
• reducerea de la un an la şase luni a perioadei de căutare a rudelor copilului care vor să se ocupe de creşterea şi îngrijirea acestuia;
• prelungirea valabilităţii atestatului pentru adopţie (necesar viitorilor părinţi) de la un an la doi ani;
• eliminarea etapei de pregătire pentru persoanele cărora le-a expirat atestatul şi solicită obţinerea unuia nou;
• stabilirea compatibilităţii copilului cu adoptatorii la nivelul direcţiilor generale de asistenţă socială şi protecţia copilului, nu la nivelul Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Drepturilor Copilului şi Adopţie (ANPDCA), pentru a eficientiza procesul de identificare a celei mai potrivite familii pentru copilul adoptabil;
• eliminarea termenului de doi ani pentru valabilitatea statutului de copil adoptabil (statutul va fi păstrat până la încuviinţarea adopţiei sau până la împlinirea vârstei de 14 ani, când copilul îşi va exprima opinia cu privire la această posibilitate);
• introducerea unor termene pentru procedurile în instanţă pentru cele trei etape ale procesului de adopţie (declararea adoptabilităţii, încredinţarea în vederea adopţiei, încuviinţarea adopţiei).
Schimbările propuse vor ajuta nu numai la simplificarea procedurii de adopţie, ci vor oferi şi soluţii legislative prin care actualul sistem de adopţie să funcţioneze mai bine, subliniază iniţiatorii proiectului.
„Prin actualele modificări aduse legii, ne dorim să flexibilizăm procesul de adopţie. (…) Documentul reflectă credinţa noastră că vom putea oferi oricărui copil care nu are o familie o şansă mai bună de a avea parte de dragostea unor părinţi”, a declarat Gabriela Coman, preşedinte ANPDCA, în primăvară, la momentul lansării proiectului în dezbatere publică. Noua lege va urma să intre în vigoare la patru luni de la publicarea în Monitorul Oficial. Însă până a se putea ajunge în acest punct proiectul de act normativ va trebui adoptat de Parlament.
Ce persoane pot adopta un copil
În prezent, dacă sunt îndeplinite anumite condiţii, copiii pot să fie adoptaţi de către orice persoană sau familie atestată în acest sens, a explicat anul trecut, pentru AvocatNet.ro, Roxana Lupu, Managing Partner Lupu&Partners. Astfel, aceste persoane trebuie să fie cu cel puţin 18 ani mai în vârstă decât adoptatul şi să îndeplinească garanţii morale şi condiţii materiale necesare la creşterea, educarea şi dezvoltarea armonioasă a copilului. „Asupra suficienţei veniturilor în vederea creşterii şi educării copilului se va pronunţa responsabilul de caz în cadrul evaluării sociale în vederea obţinerii atestatului de familie aptă să adopte”, a menţionat Roxana Lupu, având în vedere faptul că legea nu stabileşte un cuantum minim al veniturilor necesare.
În altă ordine de idei, persoanele care n-au capacitate deplină de exerciţiu sau care au boli psihice nu pot să adopte copii. Aceeaşi regulă este aplicabilă şi persoanelor condamnate definitiv pentru infracţiuni contra persoanei/familiei, care au fost săvârşite cu intenţie, dar şi pentru infracţiunea de trafic de persoane sau trafic şi consum ilicit de droguri.
Sursa:avocatnet.ro
Știri
De la Weissenburg „oraș alb”, Karlsburg „oraș al lui Carol”, la Alba Iulia: Nume legate de istoria vie a orașului
De-a lungul secolelor, până să aibă această denumire, orașul Alba Iulia a avut mai multe nume, precum Apulum, Bălgrad, Gyulafehérvár, Weissenburg sau Karlsburg
Toate aceste nume spun multe despre istoria vie a orașului.
Apulum, a fost denumirea care deriva de la Apoulon, numele cetății dacilor apuli de pe Piatra Craivii, de lângă actualul oras Alba Iulia și desemna castrul roman, cu rădăcini dacice, construit pentru soldații Legiunii a XIII-a Gemina, în urma cuceririi Dacicei de către Traian.
Apulum, de altfel, era cel mai mare oraș al Daciei romane, deși capitala acesteia era Ulpia Traiana Sarmizetetusa, iar fortificaţie sale se întindea pe o suprafaţă de 20,73 hectare. În jurul castrului au apărut ulterior o aşezare civilă pe care administraţia romană a denumit-o Apulum în amintirea triburilor dace autohtone.
Mai apoi, în timpul împăratului Marcus Aurelius, aşezarea Apulum a fost ridicată la rang de municipiu, primind titlul de Municipium Aurelium Apulense. Castrul a devenit în anul 118 reşedinţa guvernatorului Daciei Superior, şi un de centru meşteşugăresc şi comercial, important port la râul Mureş,iar sub Septimius Severus (193-211) Colonia Nova Apulense.
Apulum mai era numit în acele vremuri şi Cryosopolis – Oraşul de Aur, fiind un puternic şi bogat centru de raspandire a romanizării în zonă, precum şi cel mai mare oraş nord-dunărean din Dacia, motive pentru care era considerat centrul Daciei Felix.
După retragerea romanilor de pe teritoriul Daciei , a urmat perioada invaziei popoarelor migratoare si de constituirea primelor formatiuni statale romanesti .
Bălgrad („castel alb”) este, apoi, numele pe care slavii l-au atribuit orașului în secolele VIII-IX, cu referire directă la piatra albă de calcar care alcătuia zidurile Castrului Roman.
În cadrul statului maghiar întemeiat în anul 1000 de regele Ștefan I, apare „Principatul Transilvaniei” cu capitala la Gyulafehérvár, „Cetatea Albă (a lui) Gyula”. Gyula era denumirea unui rang de maximă importanță în perioada păgână a maghiarimii și totodată, probabil, un nume propriu, de principe), după numele celui care a făcut din Alba Iulia centrul voievodatului său.
Românii i-au zis întotdeauna simplu, pe limba lor, – Alba.
Alba Iulia a fost menţionată în documente pentru prima oară în anul 1177, Alba când localitatea era deja cetate regală
Orasul a avut si numele germanic Weissenburg („oras alb”) și, mai apoi, Karlsburg („oraș al lui Carol”), în onoarea împaratului Carol al VI-lea.
Cea mai importantă denumire a sa a rămas, însă, Alba Iulia, denumire pomenită pentru prima oară în 1199, desemnând atât piatra albă a cetății, cât și apartenența sa la vechiul voievodat al lui Iula.
Orașul a fost între anii 1541 și 1711 reședința principilor Transilvaniei și astfel capitala politică a Principatului Transilvaniei.
Între 1595-1596, sub Sigismund Báthory, respectiv între 1600-1601, sub Mihai Viteazul, a fost reședința conducătorului politic al Moldovei, Transilvaniei și Țării Românești, aflate în uniune personală sub sceptrul marelui voievod muntean.
La 1 decembrie 1918 a fost locul de desfășurare a Marii Adunări Naționale de la Alba Iulia, care a legitimat popular unirea Transilvaniei și a Banatului cu Regatul României.
În anul 1922 a avut loc la Alba Iulia ceremonia oficială de încoronare a regelui României Mari, Ferdinand I și a reginei Maria, moment care a consfințit importanța simbolică a orașului si rolul său de capitală istorică, numele sau ramanand asociat pentru totdeauna cu dezideratul de unitate a românilor .
Sursa:cersipamantromanesc.wordpress.com
Știri
23 noiembrie: „Zborul Marii Uniri”: Misiune secretă ce avea ca scop ducerea la Blaj și aducerea de acolo a mesajului Unirii și a unor documente de importanță majoră pentru actul ce urma să se împlinească la 1 Decembrie 1918
Cu numai o săptămână înainte de Marea Adunare de la Alba Iulia, doi voluntari, aviatorul Vasile Niculescu și căpitanul Victor Precup, au îndeplinit o misiune secretă care avea ca scop ducerea la Blaj și aducerea de acolo a mesajului Unirii și a unor documente de importanță majoră pentru actul ce urma să se împlinească la 1 Decembrie 1918
Despre acest extraordinar episod din istoria noastră manualele nu vorbesc. Desfășurată în condiții extreme, misiunea a fost un succes și avea să rămână consemnată doar în lucrări militare și în memorii, sub denumirea de „Zborul Marii Uniri”.
Pe la începutul lunii noiembrie 1918, „fierberea” din Transilvania denota, fără echivoc, dorința fermă de unire a acestei provincii cu ţara. Tratativele purtate la Arad între Consiliul Național Român Central și reprezentanții guvernului maghiar constituiau o recunoaștere a acestei stări și a faptului că românii transilvăneni sunt stăpâni pe situație și că lucrurile vor evolua în direcția iminentei uniri. Rezultatul tratativelor, precum și opinia guvernului român refugiat la Iași referitoare la Unirea cu ţara trebuiau cunoscute de ambele părți ale Carpaților. În această situație, Marele Cartier General Român a ordonat trimiterea peste munți, la Blaj, a unui avion care să transporte de urgență documente deosebit de importante în vederea bunului mers al acțiunii.
Pentru îndeplinirea misiunii s-a recurs la voluntari. Dintre cei care s-au oferit să o îndeplinească au fost selectați aviatorul Vasile Niculescu (un absolvent de seminar teologic, care a urmat școala de pilotaj, gata să-și piardă viața în timpul unui atac german, în iulie 1917) și căpitanul Victor Precup, trimisul Marelui Cartier General, originar din Transilvania. Primul mai trecuse cu avionul peste Carpați în campania din vara lui 1917 și lansase manifeste în Ardeal, după cum aflăm dintr-un studiu semnat de Rareș Hădărean și publicat pe site-ul „Liga Militarilor Profesioniști”. De data aceasta, situația era cu totul specială: iarna, extrem de geroasă, benzina nu ajungea și pentru întoarcere, iar pornirea motorului devenea foarte dificilă, mai ales că avionul Farman 40 avea carlinga deschisă, zbura la 2.600 m altitudine, la o temperatură de aproape -40 de grade Celsius. În acest scop, avionului i s-a mai adăugat un rezervor, iar cei doi mesageri, îmbrăcați în costume groase și cu fețele acoperite cu un strat de parafină, au renunțat la armament și la parașute. Aveau asupra lor doar o hartă de zbor și o busolă. În carlingă se aflau o geantă militară sigilată, cu documente secrete, printre care și scrisoarea primului-ministru Ion I. C. Brătianu către conducerea Consiliului Național Român Central, și un sac cu manifeste, care trebuiau lansate la Blaj, după cum reiese din volumul „Războiul aerian deasupra României (1916-1918)”, semnat de Valeriu Avram și Valeriu Nicolescu.
Zborul s-a efectuat la data de 23 noiembrie 1918. Avionul a decolat de la Bacău și a aterizat pe Câmpia Libertății din Blaj, în apropierea statuii lui Avram Iancu, la ora 13:35, după 2 ore și 15 minute de survol.
„Prima solie a mântuirii”
Imediat după aterizare, aparatul a fost înconjurat de numeroși oameni, veniți să-i felicite pe cei doi soli ai Unirii. Căpitanul Virgil Pop, împreună cu o grupă de studenți care făceau parte din garda orașului, dotați cu o mitralieră, a preluat paza aparatului. „Peste puțin timp, avionul din care încă nu mă coborâsem era înconjurat de o mare mulțime de blăjeni și țărani din satele apropiate, trecuți îmbrăcați prin apa Târnavelor. Am rămas mut și fără simțire la entuziasmul acestor oameni când au văzut tricolorul de pe avionul sosit din Regat, aducându-le știri ce le umpleau sufletul de bucurie (…) Prima solie a mântuirii din Regat le-a sosit. Fiecare blăjean și țăran au căutat să dea mâna cu noi, să ia la fiecare un lucru cât de neînsemnat al nostru, ca să ni-l ducă acolo unde trebuia să ne odihnim peste noapte”, scria Vasile Niculescu în memoriile sale, evocate în volumul menționat mai sus.
La rându-i, ziarul local „Unirea” scria: „Din Țara Românească ne-au sosit azi la ora 1.d.d (după-amiază, n.r.) locotenentul pilot Niculescu din Armata română și căpitanul Precup, originar din Transilvania: au sosit cu aeroplanul, împrăștiind apelul pentru Blaj. Dânșii au plecat de la Bacău și au parcurs drumul până la Blaj în două ore. Lumea a alergat din toate părțile, aclamând aeroplanul în culorile românești. După câteva virajuri peste oraș, aeroplanul a aterizat pe Câmpia Libertății. Toată lumea a grăbit într-acolo, prin gheață, zăpadă și tină, ca să strângă mâna fraților care ne-au adus solia mântuirii. Ei ne-au spus că Armata română a trecut Carpații prin zăpada de peste 2 m și că vin să ne îmbrățișeze cu dragoste de frați și să anunțe locuitorii străini de pe plaiurile românești că vin în numele păcii și al libertății tuturor neamurilor”.
Misiune îndeplinită
Din memoriile aviatorului Vasile Niculescu mai aflăm că după ce s-a plimbat pe străzile orașului cu colegul său de zbor, aclamați de la ferestre și balcoane, au fost conduși la Palatul mitropolitan, unde au fost întâmpinați de Vasile Suciu, Mitropolitul Bisericii Unite a Blajului. Acolo s-a întrunit Comitetul Național, iar în acea noapte au fost anunțate toate centrele românești despre sosirea avionului. Tot atunci, Comitetul a hotărât Unirea cu Patria-mamă și întrunirea Marii Adunări Naționale de la Alba Iulia la 1 Decembrie.
Împreună cu aceste hotărâri, solii din Regat, în dimineața zilei de 24 noiembrie, au mers la avion, unde zăpada fusese permanent îndepărtată, iar aerul încălzit cu lemne aprinse, au pregătit aparatul de zbor, în timp ce „blăjenii, într-un cor, cântau cântece naționale patriotice”, după cum își amintește aviatorul Niculescu. Apoi, la ora 11:25, s-au ridicat în aer, cu carlinga avionului plină cu flori și cu zeci de mesaje scrise pe aripile de pânză ale aparatului și au aterizat la Bacău, la ora 14:00. În ziua următoare, cei doi și-au continuat drumul la Iași, unde au aterizat la ora 10:00, pentru a raporta îndeplinirea misiunii.
Mai târziu, acest act a fost considerat „Zborul Marii Uniri” și, în condițiile de atunci, sosirea soliei la Blaj „a însemnat pentru popor mai mult decât cea mai abilă acțiune diplomatică”, un punct major premergător actului Unirii de la 1 Decembrie 1918.
În vara anului 1919, la 23 iunie, avionul pe care îl pilota în timpul unei acțiuni de recunoaștere în Transnistria a aterizat pe liniile bolșevice, iar Vasile Niculescu a fost luat prizonier la Odessa pentru o lună. Cariera lui aviatică a încetat în 1926. În perioada Epocii de Aur a trăit o vreme la București.
La 23 noiembrie 2008, zborul istoric executat de el a fost reeditat de către autoritățile locale din Bacău și cele din Blaj cu un elicopter militar.
Vasile Niculescu a trăit până aproape de 90 de ani, lucrând ceasornicar, stingându-se din viață la 24 aprilie 1981, într-un trist și nemeritat anonimat. Doar literatura de aviație îl mai ține minte. El este înmormântat în cimitirul din Rădăuți, singurul din țară „tăiat” în două de o cale ferată…
Sursa:ziarullumina.ro
Știri
Școala Gimnaziala Crăciunelu de Jos modernizata cu fonduri PNRR: Licitația, lansată în SEAP
Școala Gimnaziala Crăciunelu de Jos modernizata cu fonduri PNRR
Primăria comunei Crăciunelul de Jos a lansat în Sistemul Electronic de Achiziții Publice o licitație ce privește dotarea cu materiale didactice în cadrul proiectului „Dotarea cu mobilier, materiale didactice și echipamente digitale a Școlii Gimnaziale din comuna.
În urma analizei de nevoi desfășurate la nivelul Școlii Gimnaziale Crăciunelu de Jos, s-au evidențiat mai multe aspecte legate de resursele educaționale disponibile pentru elevi și cadre didactice. Constatările arată că lipsa materialelor didactice necesare îngreunează procesul de predare-învățare, iar unele activități educaționale nu se pot desfășura la potențialul dorit.
Pentru a sprijini un act educațional modern și a facilita dezvoltarea competențelor elevilor, este necesară dotarea școlii cu diverse materiale didactice. Aceasta include achiziția de resurse de bază pentru diferite discipline, oferind structuri de lecții și informații esențiale, resurse interactive și instrumente didactice adaptate cerințelor actuale. Utilizarea unor astfel de resurse va contribui nu doar la creșterea competențelor cognitive, digitale și de comunicare a elevilor, ci și la îmbunătățirea întregului proces educațional, oferindu-le oportunități mai variate de învățare practică și interactivă. Scopul principal al acestui demers este de a asigura un mediu de învățare adaptat cerințelor moderne, care să motiveze elevii și să contribuie la formarea unor competențe esențiale pentru viitor. Astfel, s-a identificat posibilitatea accesării unei finanțări nerambursabile prin intermediul apelului de proiecte PNRR/2022/C15/MEDU/I9./I11./I13./I14./ Dotarea cu mobilier, materiale didactice și echipamente digitale a unităților de învățământ preuniversitar și a unităților conexe.Valoarea investiției este de peste 285 de mii de lei.
-
Știriacum 3 zile
Cum se salută românii și câte forme de salut există: 21 noiembrie, Ziua mondială a salutului
-
Știriacum 3 zile
No, Servus ! De unde vine salutul ardelenilor: 21 noiembrie, Ziua mondială a salutului
-
Știriacum 4 zile
TRADIŢII şi OBICEIURI de 21 noiembrie: Intrarea în biserică a MAICII DOMNULUI (OVIDENIA)
-
Știriacum 7 zile
Costumul popular din Apuseni: Păstrează unitatea portului românesc prin piesele ce îl compun
-
Știriacum 7 zile
Top 10 locuri de vizitat toamna: Casa de Piatră, cătun din Parcul Natural Apuseni, între destinațiile recomandate
-
Știriacum 3 zile
De când începem să cântăm colinde: Potrivit tradiției, din 21 noiembrie e voie a se cânta despre nașterea Domnului, odată cu sărbătorirea Intrării în Biserică a Maicii Domnului
-
Știriacum 2 săptămâni
Lăsata Secului în Postul Crăciunului: Tradițiile și obiceiurile zilei de 14 noiembrie
-
Sănătateacum o săptămână
Cum îți dai seama că suferi de diabet: 14 noiembrie, Ziua Mondială de Luptă împotriva Diabetului