Știri
SFINŢII MIHAIL ŞI GAVRIL, tradiții și superstiții: Ziua de 8 noiembrie este numită şi vara arhanghelilor
Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavril, sărbătoriţi pe 8 noiembrie sunt cei mai cunoscuţi în tradiţia bisericii Ortodoxe, ei fiind totodată şi patroni spirituali ai Jandarmeriei Române
Ziua de 8 noiembrie a început a fi prăznuită în Biserică ca sărbătoare a îngerilor, în veacul al cincilea şi s-a răspândit repede în tot Răsăritul creştin. Vorbind despre îngeri, Biserica ne învaţă că sunt duhuri slujitoare, slugi credincioase lui Dumnezeu, trimişi de acesta să fie prieteni şi ocrotitori ai oamenilor.
In popor, ziua de 8 noiembrie mai poarta si numele de “vara arhanghelilor”. Vremea in aceasta zi este mai calda decat ar trebui sa fie in aceasta perioada a lunii. Nu numai ca este pacat sa nu cinstesti vara arhanghelilor sau sa o petreci facand diverse treburi in gospodarie, se spune… Munca in aceasta zi este considerata a fi un semn de sfidare a puterii divine. Se crede ca cel care incalca aceasta traditie se va chinui mult in ceasul mortii sale. Pe langa aceasta zi calda, traditia spune ca intre sfintii Mihail si Gavriil si ziua de Craciun trebuie sa aiba loc si “vara iernii”, adica vreo 3-4 zile caldute si binevoitoare.
In sambata care precede aceasta sarbatoare au loc Mosii de Arhangheli. Se fac praznice pentru cei plecati, se imparte de pomana pentru sufletul lor si iertarea pacatelor, se pomenesc in biserici cei morti, se aprind lumanari pentru cei care au trecut in nefiinta fara lumina. Este bine si pentru cei vii sa aprinda o lumanare in biserica in ziua de 8 noiembrie. Se spune ca drumul catre lumea de dincolo le va fi luminat si usor.
In unele zone ale tarii s-a pastrat traditia ca in aceasta zi finii sa isi viziteze nasii, daruindu-le colaci.
Sfântul Arhanghel Mihai înseamnă în limba ebraică, „Cine este ca Dumnezeu?”.
El este cel care „striga”: „Să luăm aminte, noi, care suntem făpturi, ce a pătimit Lucifer, cel care era cu noi: cel ce era lumina, acum întuneric s-a făcut. Cine este ca Dumnezeu?” – şi asa s-a întocmit soborul, adică adunarea şi unirea tuturor îngerilor. Pe seama sa se pune şi călauzirea lui Lot şi a familiei acestuia la ieşirea din Sodoma, precum şi protecţia specială a poporului lui Israel. Îi scoate din cuptor pe cei trei tineri din Babilon, îl sprijină în luptă pe Ghedeon, îl mustră pe vrăjitorul Valaam şi îl eliberează din închisoare pe Sfantul Apostol Petru. Conform Scripturii, toţi morţii vor ieşi din morminte la glasul trâmbiţei Sfântului Arhanghel Mihail.
De aceea, Arhanghelul Mihail este considerat căpetenia oştilor cereşti-îngereşti, acela care, la sfârşitul lumii, va lupta cu diavolul şi despre care se spune că nu stă în Rai decât în Vinerea Mare şi de Paşti, în restul timpului fiind în misiune pe pământ.
Sfântul Arhanghel Gavriil înseamnă în limba ebraică, „bărbat-Dumnezeu”.
Numele său conţine concentrat vestea că Dumnezeu se va face bărbat, că va asuma firea omenească. Gavriil este arhanghelul bunelor vestiri. El a vestit lui Ioachim şi Anei, că o vor avea pe Maria, deşi erau bătrâni. De asemenea, Arhanghelul Gavriil a vestit-o pe Fecioara Maria că îl va naşte pe Iisus, Gavriil a rostit cel dintâi numele lui Isus Hristos şi l-a înştiinţat pe Zaharia de naşterea fiului lui, Înaintemergatorului, Ioan Botezătorul, a vestit păstorilor că în Bethelem s-a născut Mesia. Sfântul Gavriil ocroteşte fecioarele, mamele şi pruncii şi duce rugăciunile la Dumnezeu, a adăugat purtătorul de cuvânt.
Drept recunoştintă pentru aceşti doi îngeri, Biserica ortodoxă a rânduit ca aceştia să fie pictaţi pe două dintre uşile Sfântului Altar. Unul cu crini în mâna, semn al bunei vestiri, iar celalălt cu o sabie de foc, semn al pazei care i-a fost rânduită la poarta Edenului. În popor se spune că fiecare om are câte un înger păzitor.
În folclorul religios românesc, Arhanghelul Mihail este un personaj mai venerat decât Arhanghelul Gavriil. Oamenii spun că el poartă, uneori, cheile raiului, este un înfocat luptator împotriva diavolului şi veghează la capul bolnavilor, dacă acestora le este sortit să moară, sau la picioarele lor, dacă le este hărăzit să mai trăiască. De multe ori îl întâlnim alăturându-se Sfântului Ilie, atunci când acesta tună şi trăsneşte, sau orânduieşte singur grindina, cu tunul. El ţine şi ciuma în frâu, asemănator Sfântului Haralambie.
În trecut, în societatea tradiţională bucovineană, Arhanghelii erau sărbătoriţi pentru că „ei sunt păzitorii oamenilor de la naştere şi până la moarte, rugându-se lui Dumnezeu pentru sănătatea acestora”. Arhanghelii, în viziunea populară, asistă şi la judecata de apoi, sunt patroni ai casei, ard păcatele acumulate de patimile omeneşti fireşti şi purifică, prin post, conştiinţele.
În zonele muntoase, în care Arhanghelii erau celebraţi şi ca patroni ai oilor, stăpânii acestor animale făceau o turtă mare din făină de porumb, numită „turta arieţilor” (arieţii fiind berbecii despărţiţi de oi), ce era considerată a fi purtătoare de fecunditate. Această turtă se aruncă în dimineaţa de 8 noiembrie în târla oilor, odată cu slobozirea între oi a berbecilor. Dacă turta cădea cu fata în sus era semn încurajator, de bucurie în randul ciobanilor, considerându-se că în primăvară toate oile vor avea miei, iar dacă turta cădea cu faţa în jos era mare supărare în satele şi târgurile bucovinene se făceau şi se fac şi astăzi, de 8 noiembrie, pomeniri şi praznice pentru cei morţi iar, în biserici, fiecare creştin aprinde câte o lumânare ca să aibă asigurată lumina de veci, călăuzitoare pe lumea cealaltă.
TRADIŢII şi SUPERSTIŢII de SFINŢII MIHAIL ŞI GAVRIIL. Ce nu ai voie să faci în această zi
Arhanghelii din calendarul bisericesc sunt conducatorii cetelor de ingeri, avand aripi si purtand sabii, ca simbol al biruintei, si sunt calauze ale sufletelor in drumul acestora spre rai, scrie crestinortodox.ro.
Arhanghelul Gavriil a fost trimis de Dumnezeu la Fecioara Maria sa-i vesteasca taina cea mare a intruparii Domnului si tot el a adus dreptilor Ioachim si Ana vestea zamislirii Maicii Domnului. In folclorul religios romanesc, Arhanghelul Mihail este un personaj mai venerat in comparatie cu Arhanghelul Gavriil. El poarta, uneori, cheile raiului, este un infocat luptator impotriva diavolului si vegheaza la capul bolnavilor, daca acestora le este sortit sa moara, sau la picioarele lor, daca le este harazit sa mai traiasca.
De multe ori il intalnim alaturandu-se Sfantului Ilie, atunci cand acesta tuna si trasneste, sau oranduieste singur grindina, cu tunul. El tine si ciuma in frau, asemanator Sfantului Haralambie.
In trecut, in societatea traditionala bucovineana, Arhanghelii erau sarbatoriti pentru ca „ei sunt pazitorii oamenilor de la nastere si pana la moarte, rugandu-se lui Dumnezeu pentru sanatatea acestora”. Arhanghelii, in viziunea populara, asista si la judecata de apoi, sunt patroni ai casei, ard pacatele acumulate de patimile omenesti firesti si purifica, prin post, constiintele.
In zonele muntoase, in care Arhanghelii erau celebrati si ca patroni ai oilor, stapanii acestor animale faceau o turta mare din faina de porumb, numita „turta arietilor” (arietii fiind berbecii despartiti de oi), ce era considerata a fi purtatoare de fecunditate.
Aceasta turta se arunca in dimineata zilei de 8 noiembrie in tarla oilor, odata cu slobozirea intre oi a berbecilor. Daca turta cadea cu fata in sus era semn incurajator, de bucurie in randul ciobanilor, considerandu-se ca in primavara toate oile vor avea miei, iar daca turta cadea cu fata in jos era mare suparare in satele si targurile bucovinene se faceau si se fac si astazi, de 8 noiembrie, pomeniri si praznice pentru cei morti iar, in biserici, fiecare crestin aprinde cate o lumanare ca sa aiba asigurata lumina de veci, calauzitoare pe lumea cealalta.
Care este semnificaţia numelui MIHAI şi cum sunt persoanele care-l poartă
Mihail este implinitorul dreptatii dumnezeiesti, purtand in mana dreapta sabia de foc. La porunca Domnului, el l-a alungat din cer pe Lucifer, ingerul razvratit. Numele, de origine evreiasca (Miha’El), se talmaceste „Cine este ca Dumnezeu?” (mi, „cine”; ke, „ca”; El, prescurtare de la Elohim).
In romaneste, formele cele mai frecvente sunt astazi Mihai, Mihail, Mihnea, Mihaela, cu diminutivele Mihaita, Misa sau Michi. Dintre formele mai vechi, multe au supravietuit doar ca nume de familie: Mihaila, Mihalache, Mihalcea, Mihu etc.
În Vechiul Testament, Mihail este considerat ocrotitor al copiilor lui Israel. Intr-adevar, personalitatea celui botezat cu acest prenume reflecta semnificatia numelui, caci Mihai are in mod natural tendinta de a-i proteja pe cei din jur, fie ca este vorba de copii sau de oameni adulti.
Sursa:realitatea.net
Știri
Astăzi, prima întâlnire din acest an a cercului de scriere creativă VERBUM, la Biblioteca Județeană „Lucian Blaga” Alba
Prima întâlnire din acest an a cercului de scriere creativă VERBUM, la Biblioteca Județeană „Lucian Blaga” Alba
Joi, 30 ianuarie 2025, începând cu ora 17:00, la sala de lectură a Bibliotecii Județene „Lucian Blaga” Alba va avea loc prima întâlnire din acest an a cercului de scriere creativă „Verbum”.
Tema propusă pentru această primă întâlnire este „Timp”. Evenimentul cultural va fi, ca de fiecare dată, un bun prilej pentru prezentări și recomandări de carte din colecțiile bibliotecii. Cercul se va încheia cu propunerea temei pentru întâlnirea lunii februarie.
Cercul de scriere creativă „Verbum” este un proiect al Bibliotecii Județene „Lucian Blaga” Alba, destinat tuturor persoanelor creative. „Verbum” s-a născut din necesitatea de a oferi un spațiu adecvat creatorilor, în care aceștia să se întâlnească, să scrie, să prezinte, să discute și să analizeze pertinent lucrările, prin dialoguri vii, abordate cu multă seriozitate.
Proiectul cultural 3.19 Verbum a debutat în vara anului 2017, fiind destinat copiilor, tinerilor și adulților, implicând după caz unul sau mai mulți colaboratori sau parteneri. Organizatorii sunt Consiliul Județean Alba și Biblioteca Județeană „Lucian Blaga” Alba.
Știri
Ion Luca Caragiale, omagiat la 173 de ani de la naștere
Ion Luca Caragiale, omagiat la 173 de ani de la naștere
Consiliul Județean Alba și Biblioteca Județeană „Lucian Blaga” Alba organizează joi, 30 ianuarie 2025, o serie de evenimente culturale dedicate aniversării a 173 de ani de la nașterea marelui dramaturg și prozator roman Ion Luca Caragiale.
Activitățile sunt incluse în proiectul 4.1 Monumentele literaturii române, un proiect cultural destinat promovării operelor și scriitorilor români care au busturi ridicate pe Aleea Scriitorilor din Alba Iulia.
Programul propus de Biblioteca Județeană „Lucian Blaga” Alba este următorul:
Ora 9:00 – pagina de Facebook: postarea afișului evenimentului
Ora 9:00-17:00 – spațiul expozițional al bibliotecii: Ion Luca Caragiale în colecțiile bibliotecii (expoziție de carte)
Ora 10:00 – pe pagina de Facebook: Ion Luca Caragiale: medalion literar
Ora 11:00 – pe pagina de Facebook: Ion Luca Caragiale: recomandare de carte pentru adulți
Ora 12:00 – pe pagina de Facebook: Ion Luca Caragiale: recomandare de carte pentru copii
Ora 13:00 – Depuneri de jerbă și flori la bustul lui Ion Luca Caragiale de pe Aleea Scriitorilor
Ora 14:00 – pe pagina de Facebook: Ion Luca Caragiale: citatul zilei
Activitățile culturale dedicate lui Ion Luca Caragiale sunt organizate de Consiliul Județean Alba și Biblioteca Județeană „Lucian Blaga” Alba, în parteneriat cu fundații și asociații culturale din Alba Iulia, instituții care îi invită pe toți cei ce iubesc opera lui Caragiale să depună o floare la bustul său.
Ion Luca Caragiale s-a născut în ziua de 30 ianuarie 1852, în localitatea Haimanale, localitate ce astăzi îi poartă numele, și s-a stins din viață în data de 9 decembrie 1912 la Berlin. Autor al unei opere de mare valoare, intrată în patrimoniul clasic al literaturii române, Ion Luca Caragiale este nu numai un prolific scriitor național, ci și european, piesele sale fiind jucate pe scenele marilor teatre din diferite țări, iar prozele îi sunt de asemenea traduse în diverse limbi de pe glob.
La 24 octombrie 2003, bustul lui Caragiale poposea pe Aleea Scriitorilor din Alba Iulia, fiind situat lângă Casa de Cultură a Studenților, un edificiu cultural care la 15 octombrie 1922, cu ocazia Serbărilor Încoronării, a primit numele de Teatrul „I.L. Caragiale”.
Știri
31 ianuarie: Skepsis prezintă ”Farsa Maestrului Pathelin”, spectacol care marchează startul proiectului cultural ”Stagiunea cu Skepsis 2025”
Vineri, 31.01.2025, ora 19.00, la Casa de Cultură a Studenților Alba Iulia, Skepsis vă prezintă ”Farsa Maestrului Pathelin”, spectacol care marchează startul proiectului cultural ”Stagiunea cu Skepsis 2025”
Dacă v-ați întrebat vreodată de unde vine expresia ”Să revenim la oile noastre”, vă așteptăm alături de noi la Farsa Maestrului Pathelin – un spectacol adaptat după farsa medievală din secolul al XV-lea, care s-a bucurat de o largă notorietate în întreaga Europă și grație căreia cunoscuta zicală a intrat în limbajul popular din mai multe țări.
Prin personajele tipologizate, intriga simplă și umorul isteț, Farsa Maestrului Pathelin a influenţat dezvoltarea teatrului popular reprezentând un punct de reper în evoluţia teatrului ca artă.
”Ne-am propus să deschidem anul 2025 cu un spectacol prin care să oferim şansa de a aprecia farsa medievală ca gen de teatru şi să punctăm actualitatea unor elemente care ţin de moravurile oamenilor, de caracterul, viciile şi slăbiciunile lor, care nu se schimbă niciodată. În Farsa Maestrului Pathelin nici un personaj nu este „pozitiv”, fiecare fiind atins de o anumită formă de corupţie sau slăbiciune: maestrul Pathelin este un avocat nevoit să apeleze la fel de fel de tertipuri pentru a câştiga procese; soţia lui, Guillemette, este gata să facă orice pentru a obţine o rochie nouă; negustorul Joceaulme este avar şi hrăpăreţ…o lume în care autoritatea este viciată şi unde până şi ciobanul este nevoit să se transforme în lup pentru a supravieţui.” – Viorel Cioflică.
Biletele (20 lei pt adulți; 10 lei pt elevi, studenți și pensionari) pot fi achiziționate de la secretariatul Casei de Cultură a Studenților începând de marți, 28.01.2025, între orele 09.00-15.00 sau în ziua prezentării spectacolului până la ora 18.30. Fondurile obținute sunt direcționate pentru susținerea proiectelor culturale organizate de Grupul Skepsis pentru Alba Iulia.
Evenimentul este prezentat în cadrul proiectului cultural ”Stagiunea cu Skepsis 2025” – un proiect care urmăreşte diversificarea ofertei cultural-artistice a oraşului, implicarea tinerilor şi participarea civică la viaţa socioculturală. Prin acest proiect Grupul Skepsis formează tineri actori, dezvoltă colaborări cu artişti din ţară şi din străinătate, pregăteşte şi oferă în mod riguros şi sistematic publicului albaiulian spectacole de teatru şi divertisment pe întreg parcursul anului.
Parteneri: Primăria Municipiului Alba Iulia; Casa de Cultură a Studenţilor Alba Iulia; Fundaţia „Inter-Art” Aiud; Muzeul Național al Unirii Alba Iulia; Biblioteca Județeană ”Lucian Blaga” Alba; Universitatea ”1 Decembrie 1918” Alba Iulia.
-
Știriacum 4 zile
Cum a evoluat uniforma școlară de-a lungul anilor: În 1897, primele uniforme
-
Știriacum 3 zile
27 ianuarie 2025: Florin Piersic, unul dintre cei mai iubiţi actori români, împlinește 89 de ani
-
Știriacum 6 zile
Curiozități legate de MICA UNIRE din 24 ianuarie 1859: Unirea Principatelor Române, aspecte mai puțin cunoscute
-
Știriacum 6 zile
24 ianuarie 1990: „Deşteaptă-te, române!”, imnul actual al României, stabilit prin decret-lege de Consiliul Frontului Salvării Naţionale
-
Știriacum 2 săptămâni
Cafeaua, energizantul de dimineață: Care sunt beneficiile consumului dar și riscurile
-
Știriacum o săptămână
21 ianuarie 1648: La Alba Iulia apare prima traducere integrală în limba română a Noului Testament
-
Știriacum 6 zile
Cum a avut loc Mica Unire: Care este semnificația zilei de 24 ianuarie
-
Știriacum 2 săptămâni
Cele mai frumoase locuri din România de vizitat iarna: În top 5, Munții Apuseni