Printre cele mai frumoase locuri din România de vizitat iarna se numără și Munții Apuseni

Deoarece mulți dintre noi ne facem planuri pentru vacanța de sărbători, ne-am gândim să alcătuim o listă cu cele mai frumoase locuri din România de vizitat iarna.

1. Hotelul de gheață de la Bâlea

Începând cu anul 2005, Hotelul de Gheață de la Bâlea este construit în fiecare iarnă în inima munţilor Făgăraş. Interesant la Hotelul de Gheață de la Bâlea este că în fiecare an tematica hotelului este alta. Camerele, cât și holurile și barul hotelului sunt decorate diferit în fiecare an: de la semne zodiacale sculptate din gheață la „pietre prețioase” colorate făcute tot din gheață.

2. Mocănița de pe Valea Vaserului

Ați fost cu mocănița pe Valea Vaserului, în Maramureș? Foarte mulți turiști au făcut această călătorie cu plecare de la Vișeul de Sus pe timp de vară. În caz că nu știați, mocănița de pe Valea Vaserului are și program de iarnă. Într-adevăr, traseul este cu adevărat spectaculos pe timpul verii, dar dacă îl veți parcurge și iarna veți fi pur și simplu uimiți: peisajul este complet altul și aproape că nu veți mai recunoaște locul. Este ca și cum ați vizita un loc nou.

3. Orașul Brașov

Considerat de mulți cel mai frumos oraș al României, aflat mereu în competiție cu Sibiu și Sighișoara, Brașovul merită să fie vizitat pe timp de iarnă, în special după ce orașul a fost împodobit și decorat de sărbători. Mulți dintre munții României sunt destul de inaccesibili pe timp de iarnă pentru persoanele fără experiență. În plus, atunci când a nins mult, la altitudini mari există și pericolul unor avalanșe.

4. Munții Apuseni

Mulți dintre munții României sunt destul de inaccesibili pe timp de iarnă pentru persoanele fără experiență. În plus, atunci când a nins mult, la altitudini mari există și pericolul unor avalanșe. Tocmai din acest motiv Munții Apuseni sunt ideali pentru cei nu sunt foarte rezistenți la drumeții pe munte și nici nu au un echipament profesionist, dar care își doresc totuși să vadă un peisaj montan de iarnă. Cu frumusețea lor domoală, Munții Apuseni pot fi străbătuți chiar și pe timp de iarnă: turiștii vor fi încântați nu doar de păduri și de munți, ci și de sătucurile pierdute prin văi sau răspândite de dealuri. În plus, marele avantaj al Munților Apuseni este că veți evita binecunoscuta aglomerație din stațiunile faimoase precum Sinaia, Poiana Brașov, Bușteni sau Predeal.

5. Marea Neagră înghețată

Toată lumea merge la mare pe timpul verii. Dacă vreți însă să vă bucurați de o priveliște neobișnuită și cu adevărat fascinantă, atunci trebuie să vedeți măcar o dată în viață marea înghețată. Deși România are norocul de a avea o deschidere la mare destul de generoasă, fenomenul înghețării mării nu este foarte frecvent, așadar nu toți avem ocazia să vedem marea transformată într-o întindere de gheață. Nu se întâmplă decât în iernile cu adevărat geroase, când temperaturile minime ajung chiar și la – 20 de grade Celsius.

Sursa:greatnews.ro

 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Radio Unirea FM și pe ȘTIRI GOOGLE

Cafeaua e unul dintre primele lucruri pe care il facem cand ne trezim si poate singurul care ne ajuta sa ne incepem ziua plini de energie

Inainte sa te bucuri, tine minte o regula esentiala: zaharul, laptele si orice arome adaugate in cafea o transforma intr-o bautura plina de calorii si substante daunatoare.

Asa ca procura cafeaua din surse de incredere, intr-o forma cat mai pura, si evita mixurile in pliculete. Trebuie sa o bei neagra, cu o concentratie medie. Cafeaua este un excelent stimulent al sistemului nervos. Si nu doar fiindca te energizeaza, ci fiindca iti imbunatateste pe termen scurt memoria, atentia si concentrarea. Creierul tau este in alerta si atent la orice stimul din mediu dupa ce consumi aceasta bautura.

Daca nu ai reusit sa dormi suficient, poti bea o cafea, intrucat aceasta combate temporar consecintele privarii de somn. Asadar, dupa o noapte pierduta, fa-ti o cafea neagra si te vei simti mult mai bine, recapatandu-ti vitalitatea si scapand de starea de somnolenta.

Faciliteaza oxigenarea sangelui si respiratia, dilatand tranctul respirator si permitand patrunderea aerului in plamani. Cafeaua este utilizata de unii specialisti in calmarea simptomelor astmului si altor afectiuni respiratorii similare.

Bogata in antioxidanti, cafeaua sprijina sistemul imunitar in lupta cu radicalii liberi, ne apara de boli si incetineste imbatranirea. Nu este o formula magica pentru tineretea vesnica, dar cu siguranta iti va oferi vitalitate pentru mult, mult timp. Cafeaua are efect diuretic, datorita cofeinei din compozitie. Aceasta stimuleaza organismul sa produca mai multa urina, pentru a elimina toxinele din organism. Este benefica, asadar, pentru rinichi si vezica urinara, pe care le va curata mai eficient. Atentie, insa, la hidratare: mai multa cafea inseamna si un necesar mai mare de apa pentru organism.

Este si un bun remediu impotriva constipatiei, tot datorita cofeinei care stimuleaza sistemul digestiv sa proceseze mancarea si sa elimine substantele in exces. Din acest motiv, cafeaua este recomandata atunci cand esti constipata, dar trebuie neaparat evitata in caz de diaree. Un alt lucru pe care trebuie sa il stiti despre cafea este ca e benefica pentru ficat. Pacientii care sufera de boala hepatica pot beneficia de pe urma consumului zilnic de cafea, aceasta bautura reducand daunele produse de boli precum steatoza hepatica sau ciroza. Cafeaua consumata in mod regulat poate reduce riscul de diabet de tip 2 cu pana la 7%. Acest lucru este benefic mai ales in cazul persoanelor care capata rezistenta la insulina pe fondul obezitatii. Si riscul de boli precum Parkinson si Alzheimer poate fi redus prin consumul de cafea.
Ce nutrienti contine o ceasca de cafea

11% din doza zilnica de vitamina B2 (n.r. riboflavina)
6% din doza zilnica de vitamina B5
3% din doza zilnica de mangan si potasiu
2% din doza zilnica de magneziu si niacina.

Exista, insa, si restrictii. Din cauza cofeinei din compozitie, cafeaua poate solicita prea mult sistemul nervos sau cardiovascular al persoanelor care sufera de afectiuni cronice, hipertensiune, sau care urmeaza anumite tratamente. Atunci cand discutati cu medicul despre implicatiile bolii pe care o aveti, atingeti si problema consumului de cafea sau alimente care contin cofeina. Este important sa stiti daca aveti voie si ce cantitate de cafea puteti bea. Cafeaua este o bautura pe cat de populara, pe atat de sanatoasa, insa la fel ca in cazul oricarui aliment/ oricarei bauturi, pot exista si situatii in care aceasta poate cauza probleme, de aceea e indicat sa primiti acordul medicului dumneavoastra pentru a consuma cafea.

Sursa.doc.ro

 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Radio Unirea FM și pe ȘTIRI GOOGLE

Cătunul Casa de Piatră cuibărit sus în munți, cu un nume dat de pereţii de calcar care ascund multe minunății

Situat aproximativ la jumătatea distanței dintre satul european Gârda de Sus și zona Padiș-Glăvoi, cătunul Casa de Piatră, era, până nu demult, “satul de la capătul lumii”, într-un amfiteatu natural la poalele stâncilor de calcare.

Până la începutul anilor 2000, nu exista curent, lampa cu petrol era la putere și cu greu găseai un loc bun pentru semnal la telefon. Toate acestea au creat o liniște de care oamenii s-au îndrăgostit. În timp vestea s-a dus și la străini, care s-au înmulțit de la an la an și veneau cu plăcere să se bucure de tihna satului şi de peisajele spectaculoase. Unii dormeau în podul casei sau în grajd pe fân – o experiență autentică pe care și-o doreau. Cătunul Casa de Piatră numără 12 gospodării, o Biserică din Lemn, preotul vine o dată pe lună, iar școlile și medicul cel mai apropiat sunt la 12 de km, la Gârda. În mijlocul aşezării, lângă locul unde odinioară era vechea bisericuţă, localnicii au ridicat noua biserică, mândria satului, care adună cele câteva familii rămase în poiana mărginită de molizi falnici şi de stâncile Culmii Crestăturii. Izolarea nu i-a descurajat, ci i-a întărit. Firea moților de aici e aspră la prima vedere, datorită condițiilor grele în care își cresc puţinele animale, îndurând ierni lungi, cu puține roade, pe un un platou carstic tipic, marcat de evenimente carstice. Trăiesc din creșterea animalelor, câteva răsaduri, ciuperci, afine, mure. Mare parte din necesități se cumpără de la „oraș”, dar cazat în zonă, nu simți că-ți lipsește ceva. Odată ce “te-au citit”, moții încep să-ți povestească cu înțelepciune despre întâmplările lor pe munte și ce are acesta mai de preț. Una din casele răsfirate din sat unde găsești omenie, respect și ospitalitate este pensiunea familiei Gligor, cu rădăcini adânci, parcă dintotdeauna.

Din Gârda de Sus există două variante: -cu mașina pe drumul care duce la Ghețarul de la Scărișoara, apoi din Cătunul Ghețarul, la pas, pe traseul turistic Triunghi Albastru spre Padiș, care ajunge în cca. 3.5 h la cătun. -pe drumul comunal care şerpuieşte prin pădure, cca. 12 km, însoțind valea Gârda Seacă, o vale bogată în chei, peșteri, izbucuri și multe alte fenomene carstice fermecătoare. Ultimii 6 km sunt cu drum de piatră, primii 5 asfalt.

La cca 2 km din centrul comunei Gârda de sus, în apropierea unui podeț, găsim indicatorul spre Izbucul Cotețul Dobreștilor, locul unde ies la lumină apele subterane care drenează Platoul Ocoale și care, în decursul timpului, a săpat marile goluri ale Ghețarului de la Scărișoara, ale Peșterii Pojarul Poliței și ale Avenului din Șesuri. Periodic, se fac explorări ale acestui izbuc de către scafandri-speologi. Lungimea totală a peșterii este de 407 metri, dintre care 294 sunt submerși. Coteţul Dobreştilor este un izbuc descris pentru prima dată în 1921 de Emil Racoviţă şi R. Jeannel, descoperit întâmplător. Cu adâncimea maximă explorată de 67 m, Coteţul Dobreştilor a fost, până în anul 2001, cea mai adâncă peşteră scufundată din România.

La capătul satului Plişti spre satul Hodobană se află Peştera de la Hoanca Apei, cu singurul izvor carstic intermitent de peșteră din țară. Intrarea în peșteră este foarte îngustă. „Hoanca”, adică afundătură între coline, este o peşteră excepţională ca valoare speologică. Descoperită abia în 1980, este, practic, încă unul din acele locuri ale Apusenilor, despre care speologii au ce povesti. Interiorul său exuberant adăpostește un adevărat muzeu al ursului de peşteră – urșii alunecau înăuntru şi nu mai puteau ieşi.

Mai departe, drumul auto ne poartă până în dreptul vechii mori (Moara lui Filea), unde o deviație cu marcaje PA (traseul 70) coboară pe la baza unor versanți abrupți, la Izbucul Tăuz.

Izbucul Tăuz are unul dintre cele mai adânci sifoane explorate, fapt care atrage numeroși speologi români și străini deopotrivă. Conform ultimelor explorări, Izbucul Tăuz se pare că comunică și cu Peștera Hodobana, una dintre cele mai lungi peșteri din România (peste 22 km) (sursa). Practic toate aceste peșteri (Coiba Mică, Coiba Mare, Hodobana și Izbucul Tăuz), fac parte dintr-un sistem de galerii de peste 50 km, cu o denivelare totală de 350 m (locul 3 în Europa). Pe unul dintre versanți, găsim o plăcuță comemorativă care stă mărturie tragediei din 2002, când un cunoscut scafandru speolog polonez și-a pierdut viața la 80 m adâncime. Acesta este motivul pentru care abia în 2014, o echipă româno-finlandeză a reluat scufundările, reușind să coboare până la 92 m. (știre) Așadar, Izbucul Tăuzului are o poveste demnă de minunile Apusenilor. Culoarea apei, turcoaz, cu pereții înalți de stâncă ce înconjoară lacul dau impresia unei fortărețe naturale. Izbucul Tăuz este cunoscut unora drept locul în care Bear Grylls a sărit la finalul episodului filmat în România.

În perioada martie – aprilie merită descoperită Peștera Ghețarul de la Vârtop, în care s-a găsit cea mai veche urmă a omului de Neanderthal din țară (62000 de ani). Traseul spre peșteră urcă constant prin pădure pe o potecă nemarcată, dar semnalizată printr-un indicator la marginea drumului principal din cătunul Casa de Piatră. Urcușul este destul de susținut și durează cca. 30 min. Vizitarea acesteia se face cu ghid. (vezi detalii). Imediat când se topește zăpada, apa care se scurge în galeria de acces a peșterii Gheţarul de la Vârtop, ingheață și formează zeci de țurțuri gigantici agățați de tavan. Datorită acestor formațiuni și frumuseții acestora, peștera poarta numele de Peștera Minunată. Este indicat sa aveți surse de lumină și îmbrăcăminte corespunzătoare.

În apropiere de Ghețarul de la Vârtop găsim și Peștera din Pârâul Orbului (sau Huda Orbului), descoperită în anul 1962 de Matei Dumitru, paznicul Ghețarului de la Vârtop. Huda Orbului constituie un ponor clasic, care dreneaza apele din cursul superior al văii Orbului precum și zona dolinară care se întinde spre vest. Lungimea cunoscută a cavității este de 607 m.

Cea mai cunoscută și accesibilă dintre peșterile aproape de cătunul Casa de Piatră este Peştera Coiba Mare și Coiba Mică. Cea dintâi are cel mai mare portal din România: 47 m înălţime şi 74 m lăţime, un ecou deosebit și pare a fi parte din tărâmul uriașilor. Peștera Coiba Mică, aflată cu 350 m în amonte. Coiba Mică este defapt un ponor în care se pierde în subteran apa viguroasă a Pârâului Gârdișoara. Acesta comunică cu Peştera Coiba Mare, prin lacuri subterane și cascade. Primăvara, la topirea zăpezilor și datorită ploilor, în fața peșterii Coiba Mică ia naștere o mică cascadă și un frumos lac temporar care dau un plus de farmec.

La 5 km de la plecarea din cătunul Casa de Piatră drumul forestier lat și neted se termină. Urmând firul văii spre amonte intrăm în sectorul unde Gârda sapă cele mai impresionante chei ale sale (Cheile de la Tăuz), cu un sector de cca. 400 m, unde valea este foarte îngustă.

Dacă urmăm marcajul Triunghi Albastru, lăsând marcajul Cruce Roșie spre Cetățile Ponorului la stânga, trecem de o poiană largă cu sălaşe moţeşti, apoi urmăm un drum de tractor ce ne conduce într-o zonă de calcare, unde apa formează chei adânci (Cheile Gârdișoarei) şi câteva mici peşteri: Șura Popii, Izbucul de la Coliba Ghiobului, Peștera Gura Apei cu izbucul Gârdișoarei. (sursa)

Izbucul de la Coliba Ghiobului drenează platoul împădurit Vârtop, situat deasupra peșterii Ghețarul de la Vârtop. Izbucul Gura Apei are o lungime subterană de aprox. 60 m și scoate la iveală apele ce izvorăsc din Şesul Gârzii, un platou carstic tipic, locul de origine a Văii Gârda Seacă, care pe tot parcursul descris are o lungime de peste 20 km.

Sursa:muntii-nostri.ro

 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Radio Unirea FM și pe ȘTIRI GOOGLE