Social-Economic
Vor fi impozitate vreodata veniturile Bisericii?
Discuţia despre impozitarea veniturilor Bisericii nu este una nouă şi a fost readusă în spaţiul public de multe ori după 1989, mai ales în preajma campaniilor electorale. Află mai multe despre acest subiect de pe radiounirea.ro.
Politicienii s-au ferit să vorbească însă deschis despre o astfel de posibilitate, mai ales că în multe campanii electorale, rolul Bisericii Ortodoxe, spre exemplu, a fost unul important pentru candidaţii înscrişi în bătăliile politice.
De aceea, majoritatea mesajele venite dinspre spaţiul public au fost de susţinere a cultelor religioase, discuţia despre impozitarea veniturilor Bisericilor venind mai ales dinspre societatea civilă.
”Asta este o discuţie pe care o vom avea eventual la final de an, când facem bugetul pe 2016, dar nu se va discuta acum”, a fost răspunsul ministrului de Finanţe, Eugen Teodorovici, la finalul discuţiilor despre noul Cod Fiscal, când a fost întrebat dacă se poate ajunge la impozitarea veniturilor Bisericii.
Surse guvernamentale au declarat că se poate ajunge la o formulă în care să fie impozitate doar micile venituri ale Bisericii, precum vânzarea de lumânări sau alte produse bisericeşti, nu şi arendele încasate pe suprafeţele de pământ deţinute. Proiectul, care momentan nu are o susţinere majoritară în Guvern, din cauza faptului că se apropie un an electoral, ar presupune însă că fondurile strânse din aceste impozite s-ar reîntoarce de la stat către Biserici pentru proiecte cu caracter social. Ar fi însă un prim pas, prin care anumite acţiuni economice ale Bisericii ar putea să fie impozitate, chiar dacă banii se reîntorc tot către cultele religioase, au declarat pentru gândul surse guvernamentale.
Citește și Biserica scoate bani frumoși din afaceri
Patriarhia Română şi eparhiile sale au declarat anul trecut la Ministerul de Finanţe profituri totale de aproape 7,5 milioane de euro, bani înregistraţi în contabilitate ca excedent, pentru că structurile Bisericii Ortodoxe Române sunt entităţi juridice fără scop patrimonial. Cea mai bănoasă eparhie a BOR este Arhiepiscopia Bucureştilor, cu un profit pe 2014 de 1,67 milioane euro, urmată de Mitropolia Moldovei, Episcopia Sloboziei şi Călăraşilor şi de Arhiepiscopia Timişoarei. Doar două sunt eparhiile care au ieşit pe minus anul trecut: la Craiova s-a raportat o gaură de peste 2,3 milioane de euro, iar la Episcopia Severinului şi Strehaiei pierderea a fost de peste 75.000 euro. Nu toate eparhiile BOR şi-au depus bilanţurile contabile la Ministerul Finanţelor. De asemenea, nu se găsesc date financiare publice despre entităţile BOR care desfăşoară strict activităţi economice. Spre exemplu, doar Basilica Travel, agenţia de pelerinaje a BOR, a raportat un profit de aproximativ 115.000 euro pe 2014.
sursa: gandul.info
Societate
„Păduri dacice de fag”, habitat forestier protejat în Alba
„Păduri dacice de fag”, habitat forestier protejat în Alba
Habitatul forestier 91V0, cunoscut ca „Păduri dacice de fag” (Symphyto-Fagion), este un habitat de interes comunitar din Alba protejat la nivelul Uniunii Europene, inclus în anexele Directivei Habitate.
Acest tip de pădure, endemic Carpaților, este caracteristic regiunii și se dezvoltă pe suprafețe extinse în acest areal. Este format din păduri mixte de fag (Fagus sylvatica), brad (Abies alba) și molid (Picea abies), care cresc pe soluri neutre, bazice sau ușor acide.
Flora caracteristică include specii precum mierea ursului (Pulmonaria rubra), tătăneasa (Symphytum cordatum), breabănul (Dentaria glanduligera), piciorul cocoșului (Ranunculus carpaticus), spânzul (Helleborus purpurascens), omagul (Aconitum moldavicum) și vulturica (Hieracium rotundifolium).
Majoritatea acestor specii înfloresc primăvara, în aprilie-mai.
În județul Alba, acest habitat este protejat în siturile Natura 2000: ROSCI0253 Trascău, ROSCI0085 Frumoasa, ROSCI0002 Apuseni, ROSCI0121 Muntele Vulcan, ROSCI0324 Munții Bihor și ROSCI0339 Pădurea Povernii – Valea Cernița.
Societate
Rezervația naturală Iezerul Ighiel: Prin ce impresionează
Rezervația naturală Iezerul Ighiel: Prin ce impresionează
Rezervația Naturală Iezerul Ighiel este o rezervație naturală mixtă situată în sudul Munților Trascău, la obârșia Văii Ighielului, pe teritoriul comunei Ighiu, în satul Ighiel.
Cu o suprafață de 20 de hectare, rezervația include cel mai mare lac de baraj natural pe calcare din România, înconjurat de o pădure cu biodiversitate ridicată, oferind un peisaj pitoresc.
Lacul are o adâncime maximă de peste 9 metri, adâncimea medie este de 4,3 metri, lungimea maximă atinge 440 de metri, iar lăţimea maximă este de 140 de metri. Între linia oglinzii apei şi fundul cuvetei se acumulează un volum de aproximativ 225.000 de metri cubi de apă.
Vegetația cuprinde păduri de fag, carpen și brad, iar flora erbacee include specii precum vinărița și piperul-lupului, breabăn, iarba câmpului și grizdei.
Societate
20 noiembrie: Ziua mondială a copiilor
Zi universală dedicată copiilor
La 20 noiembrie, în fiecare an, este sărbătorită Ziua mondială a copiilor, ce susţine solidaritatea internaţională, sensibilizarea copiilor din întreaga lume şi creşterea bunăstării copiilor.
Începând din 1990, Ziua mondială a copiilor marchează adoptarea, în aceeaşi zi, de Adunarea Generală a ONU, atât a Declaraţiei, cât şi a Convenţiei pentru Drepturile Copilului.
Declaraţia pentru Drepturile Copilului, adoptată la 20 noiembrie 1959, defineşte drepturile copiilor la protecţie, educaţie, sănătate, joacă, adăpost şi o alimentaţie potrivită. Preocupată de vulnerabilitatea femeilor şi a copiilor în situaţii de urgenţă şi de conflict, Adunarea Generală a invitat, în 1974, statele membre să respecte Declaraţia privind protecţia femeilor şi a copiilor aflaţi în situaţii de urgenţă şi conflicte armate. Declaraţia interzicea atacurile sau închisoarea femeilor civile şi a copiilor şi susţinea în totalitate drepturile femeilor şi copiilor în timpul conflictelor armate. În 1978, Comisia pentru Drepturile Omului a prezentat un proiect de Convenţie privind Drepturile Copilului, în vederea examinării, unui grup de lucru al statelor membre, agenţiilor şi organizaţiilor interguvernamentale şi neguvernamentale. Anul 1979 a fost declarat Anul internaţional al copilului, pentru a marca împlinirea a 20 de ani de la adoptarea Declaraţiei pentru Drepturile Copilului.
La 20 noiembrie 1989, Adunarea Generală a ONU adopta Convenţia pentru Drepturile Copilului, apreciată ca fiind realizarea majoră pentru drepturile omului, recunoscând rolul copiilor ca actori sociali, economici, politici, civili şi culturali. Convenţia prevede protejarea şi promovarea drepturilor copiilor, precum dreptul la viaţă, la sănătate, la educaţie şi joacă, dar şi dreptul la viaţa de familie, de a fi protejaţi împotriva violenţei, de a nu fi discriminaţi şi dreptul de a-şi face auzite opiniile.
România a fost printre primele state care au semnat şi ratificat Convenţia ONU, în anul imediat următor adoptării sale în cadrul Adunării Generale a Naţiunilor Unite, prin Legea nr. 18 din 28 septembrie 1990. În 2004, a fost adoptată Legea nr. 272 pentru protecţia şi promovarea drepturilor copiilor (republicată în temeiul art. V din Legea nr. 257/2013 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 272/2004 privind protecţia şi promovarea drepturilor copilului, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 607 din 30 septembrie 2013, dându-se textelor o nouă numerotare), care reglementează cadrul legal privind respectarea, promovarea şi garantarea drepturilor copilului. Autorităţile publice, organismele private autorizate, precum şi persoanele fizice şi persoanele juridice responsabile cu protecţia copilului sunt obligate să respecte, să promoveze şi să garanteze drepturile copilului stabilite prin Constituţie şi lege, în concordanţă cu prevederile Convenţiei Organizaţiei Naţiunilor Unite cu privire la drepturile copilului, ratificată prin Legea nr. 18/1990, republicată, cu modificările ulterioare, şi ale celorlalte acte internaţionale în materie la care România este parte.
sursa: agerpres.ro
-
Știriacum o săptămână
Cum se salută românii și câte forme de salut există: 21 noiembrie, Ziua mondială a salutului
-
Știriacum o săptămână
No, Servus ! De unde vine salutul ardelenilor: 21 noiembrie, Ziua mondială a salutului
-
Știriacum o săptămână
TRADIŢII şi OBICEIURI de 21 noiembrie: Intrarea în biserică a MAICII DOMNULUI (OVIDENIA)
-
Știriacum 4 zile
De ce bat clopotele la biserică: Un obicei care datează de sute de ani
-
Știriacum 2 săptămâni
Costumul popular din Apuseni: Păstrează unitatea portului românesc prin piesele ce îl compun
-
Știriacum 2 săptămâni
Top 10 locuri de vizitat toamna: Casa de Piatră, cătun din Parcul Natural Apuseni, între destinațiile recomandate
-
Știriacum o săptămână
De când începem să cântăm colinde: Potrivit tradiției, din 21 noiembrie e voie a se cânta despre nașterea Domnului, odată cu sărbătorirea Intrării în Biserică a Maicii Domnului
-
Știriacum 4 zile
De la Weissenburg „oraș alb”, Karlsburg „oraș al lui Carol”, la Alba Iulia: Nume legate de istoria vie a orașului