8 ianuarie: 133 de ani de la Conferinţa Extraordinară a Partidului Naţional Român (Memorandiștii)

Acum 133 de ani, în zilele de 8 și 9 ianuarie 1892 s-a desfasurat, la Sibiu, Conferinţa extraordinară a Partidului Naţional Român, care a alcătuit un memorandum către împăratul austriac Franz Joseph, cuprinzînd revendicările românilor din monarhia austro-ungară.

Memorandumul prezenta consecinţele instaurării dualismului austro-ungar şi cuprindea principalele revendicări ale românilor transilvăneni, printre care se număra recunoaşterea drepturilor politice şi confesionale.

Totodată, memorandumul se dorea a fi un semn de protest faţă politica de maghiarizare practicată de autorităţi împotriva românilor din Ardeal şi faţă de persecuţiile la care erau supuşi aceştia, cuprinzând o analiză bine documentată a situaţiei economice, politice, sociale şi culturale a românilor transilvăneni de la formarea dualismului austro-ungar în februarie 1867.

A fost al treilea moment major de manifestare al ardelenilor faţă de tendinţele evidente de deznaţionalizare promovate de autorităţile maghiare, după Supplex Libellus Valachorum (1791) şi Pronunciamentul de la Blaj din mai 1868.

Memorandumul a marcat apogeul luptei de emancipare a românilor din Transilvania din sec al XIX-lea, aducând problema românească în conştiinţa europeană.

sursa: unitischimbam.ro

 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Radio Unirea FM și pe ȘTIRI GOOGLE

Mănăstirea „Nașterea Sfântului Ioan Botezătorul” din Alba Iulia: Care este istoria așezământului

Așezământul mănăstiresc cu hramul „Nașterea Sfântului Ioan Botezătorul” din Alba Iulia a fost înființat în anul 1937, la o distanță de aproximativ 2 kilometri de reședința eparhială a ierarhului Ioan Stroia (episcop al Armatei).

La 24 iunie 1948, cu prilejul hramului, episcopul Nicolae Colan al Clujului – sub jurisdicţia căruia se afla atunci schitul – a așezat piatra de temelie pentru o nouă biserică, locaș care nu a mai fost ridicat datorită împotrivirii autorităților de stat. În anul 1966, egumenul schitului, părintele Grigorie, a fost silit să părăsească așezământul împreună cu întreaga obște, plecând la Mănăstirea Sihăstria.

În 1989, în vechea Cetate a Bălgradului a fost adusă o biserică de lemn din satul Acmariu, construită la 1768. Ulterior, în anul 1990, s-a hotărât reînceperea vieții spirituale a acestui așezământ monahal, emiţându-se decizia de reînfiinţare a așezământului.

În anul 1994, biserica de lemn, aflată la poalele dealului Mamut, a fost așezată în locația actuală, fiind resfințită în anul 2001 după ce a fost împodobită cu pictură în stil bizantin.

sursa: facebook Arhiepiscopia Ortodoxă Română a Alba Iuliei

 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Radio Unirea FM și pe ȘTIRI GOOGLE

7 ianuarie: Soborul Sfântului Prooroc Ioan Botezătorul

Sfântul Ioan Botezătorul a fost ultimul dintre prooroci, înainte-mergător și botezător al Domnului nostru Iisus Hristos, „cel mai mare dintre cei născuți dintre femei” (Matei 11,11; Luca 7,28), așa cum îi spune Mântuitorul.

Iisus mai afirmă că el nu este nici o „trestie clătinată de vânt”, nici un „om îmbrăcat în haine moi” (Matei 11,7-8), indicând astfel caracterul neclintit și auster al profetului.

Pomenirea sa de catre Biserica Ortodoxă se face la data de 7 ianuarie.

Pentru viața lui îngerească, Sf. Ioan s-a învrednicit să-L vadă pe Mântuitorul a Cărui cale o pregătise și să Îl boteze în Iordan, fiind atunci și martorul descoperirii Sfintei Treimi (de acest moment se face pomenire la Teofanie, 6 ianuarie).

sursa: unitischimbam.ro

foto: ziarullumina.ro

 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Radio Unirea FM și pe ȘTIRI GOOGLE