Un IT-ist din Ocna Mureș, pasionat de detectorism, a descoperit 44 de monede din argint vechi de peste 800 de ani

Un bărbat din Ocna Mureș, pasionat de detectorism, a realizat o nouă descoperire importantă.

Csaba Kolosvari, de profesie IT-ist, a găsit, în zona comunei Fărău, un număr de 44 de monede din argint vechi de peste 800 de ani.

„Monedele sunt din perioada regelui Béla al IV-lea (n. 29 noiembrie 1206, Transilvania, Regatul Ungariei – d. 3 mai 1270, Buda, Regatul Ungariei), aparținând Dinastiei Arpadiene. A fost rege al Ungariei și al Croației (în uniune personală) între 1235 și 1270. Sunt foarte rare în zona noastră, deși suntem în Transilvania. Se cunosc descoperiri sporadice de 2-3 bucăți, nicidecum de câteva zeci în același loc. Subțiri și fragile, unele s-au păstrat bine, altele sunt destul de uzate.

Locul sper că va fi cercetat cu atenție de arheologi pentru că sigur acolo mai sunt monede. Doar că fiind foarte subțiri și micuțe, detectoarele noastre nu le sesizează. Le-am găsit pe o zonă destul de întinsă și la adâncime mică. Cel mai probabil, au fost pierdute într-o pungă și până să intre în pământ, asemenea unor frunze, au fost purtate de vânt, ploi și animale la distanțe de câțiva metri de locul unde au căzut”, spune detectoristul din Ocna Mureș. Recent, acesta a descoperit inele medievale, unul din aur și celălalt din argint, cu o vechime de peste 400 de ani, datate din jurul anilor 1600. Au fost scoase la suprafață, în luna octombrie 2024, alături de câteva monede, într-o pădure din județul Mureș, de la baza unui copac.

Tot ce trebuie e să ai răbdare, să asculți sunetele și să verifici de două ori zona dacă ți se pare că e cu potențial. În pădure las deoparte gândurile de zi cu zi și mă contopesc cu natura atât de frumoasă care ne înconjoară, ascult pădurea și mă gândesc strămoșii noștri pe unde au călătorit, ce puteau ei să facă în pădurea respectivă. Pentru că azi nu vezi picior de om în păduri, uneori vânători, sau 2-3 bărbați care mai duc jos în sat lemne. Pe vremuri călătoreau mereu prin păduri, poposeau și înnoptau, găsim frecvent urmele trecerii lor (amnare, un cuțit de tăiat bucate, bănuți, catarame, nasturi, etc.).

Asemenea vânătorilor sau pescarilor, noi cu detectoarele de metale ieșim să ne relaxăm. Sunt zile în care venim acasă cu o cheie de 17, bile de rulment, chei doze, alice, sârme. Dar sunt zile când dăm peste povești de demult. De sute sau mii de ani. Și noi le readucem la viață. Sper din tot sufletul să îmi văd descoperirile în muzeu. Sper din suflet să fie muzeu și la Ocna Mureș, să vadă tinerii ce istorie bogată are țara asta”, a explicat Csaba Kolosvari.

Acesta a mai descoperit în ultimii 2 ani, printre altele, o sabie romană (gladius), un depozit de bronzuri vechi de 3.000 de ani, un tezaur format din 800 de monede romane, un alt tezaur format din peste 100 de monede romane și o diplomă militară romană, obiect, de asemenea, foarte rar. Toate acestea sunt la Muzeul Național al Unirii din Alba Iulia.

Tot în 2022, Csaba a scos la suprafață și cele două depozite de monede romane. Unul este format din 109 monede din argint, vechi de 2.000 de ani, descoperite pe teritoriul comunei Noșlac din județul Alba, iar al doilea are peste 800 de denari romani, aflați într-un vas, pe un teren agricol din zona orașului Ocna Mureș. Depozitul de bronzuri a fost găsit în martie 2023, în zona comunei Hopârta și este format din 20 de celturi, 14 turte şi resturi de turnare, 3 vârfuri de lance, două seceri, o brăţară fragmentară, un ciocan fragmentar şi două fragmente din bronz, toate cu o vechime de peste 3.000 de ani, din epoca târzie a bronzului, undeva în jurul anului 1200 î. Chr.

Detectorul lui Csaba Kolozsvari a mai identificat multe alte obiecte de patrimoniu, printre care fibule romane, monede medievale și vârfuri de săgeți din bronz, vechi, de asemenea, de mii de ani.

 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Radio Unirea FM și pe ȘTIRI GOOGLE

Sfântul Ioan Botezătorul este cunoscut ca fiind ultimul profet din Vechiul Testament, el făcând trecerea în cel Nou. Praznicul cel mare este închinat la sate și orașe de secole, iar tradițiile și obiceiurile pe 7 ianuarie sunt sfinte

Ioan este un nume iudaic: „Iohanan” prescurtare din „Iehohanan” si inseamna „Dumnezeu s-a milostivit”. Foarte multi romani poarta numele de Ion (forma neaosa), Ioan sau Ioana, fie ca atare, fie in diferite variante: Ionel, Nelu, Ionica, Nica, Ionut, Onut, Ionela, Nela, Ionica sau Oana, alcatuind cea mai bogata familie onomastica din Romania.

In aceasta zi de sarbatoare nu lipsesc nici traditiile si obiceiurile populare. In trecut de Sfantul Ioan avea loc Torontoiul sau Iordanitul femeilor, un ritual din care s-a mai pastrat doar ospatul final, ospat ce incheie astfel ciclul sarbatorilor de iarna. Iordanitul femeilor avea un ritual strict, in care nevestele batrane le primeau in grupul lor pe cele mai tinere, le duceau la rau sa le stropeasca si apoi faceau o masa comuna.

„In multe sate din Maramures se mai tine obiceiul Vergelului sau, altfel spus, spargerea Craciunului. Fetele de maritat pregatesc cosuri cu bautura si mancare. Feciorii merg si iau fetele de acasa si le dic in curtea unde se tine Vergelul. Tot ei sunt si cei ce platesc muzicantii. In hora intra fetele ce se vor marita in acest an si formeaza viitoarele cupluri, toata petrecerea incheiundu-se cu un ospat comun, care sparge perioada sarbatorilor de iarna”, a declarat pentru citynews.ro conferentiar universitar Delia Suiogan.

Sărbătoarea de Sfântul Ion mai este cunoscută și sub numele de „Sânt-Ion”, „Înaintemergătorul Domnului” sau „Soborul  Sfântului Prooroc Ioan Botezătorul”. Se știe din tradiția populară că Sfântul Ioan este protectorul pruncilor și se mai ține pentru ca pruncii să se nască sănătoși, fără malformații sau diformi. Totodată, ziua de Sfântul Ion este o zi de bucurie, iar cine nu se veselește în această zi va fi trist tot timpul anului.

Ion, Ioana – din ebraică: Dumnezeu a avut milă, numele acesta fiind printre cele mai frecvente la popoarele creştine, amintindu-ne dragostea şi mila cele fără de sfârşit ale Domnului pentru noi, oamenii. Derivate: Ioan, Ionuţ, Oana, Ionica, Ioanichie, Ionel, Ionela, Nelu, Nela, Ianoş, Janina, Gianina şi multe altele.

Biserica Ortodoxă cinsteşte mai mulţi sfinţi care s-au numit Ioan sau Ioana.

Mai întâi trebuie amintit Sfântul Ioan Botezătorul, cel care propovăduia venirea Mântuitorului şi care L-a botezat pe Domnul nostru, Iisus Hristos în râul Iordan. Fără a se teme de autorităţile vremii aceleia, Sfântul Ioan a spus mereu adevărul, în cele din urmă fiind întemniţat, apoi tăindu-i-se capul. Este unul dintre cei mai importanţi sfinţi în cultul creştin, simbol al adevărului, al lucrării neîntrerupte şi al smereniei, deoarece sfântul trăia modest, sărac pe dinafară, dar atât de bogat în inima sa.

Sărbătorile Sfântului Ioan Botezătorul sunt: 7 ianuarie, 24 iunie, 29 august ş.a.

Un alt sfânt cu numele Ioan este Sfântul Ioan Hrisostom (Ioan Gură de Aur) numit astfel pentru predicile sale deosebit de frumoase. Toţi cei ce-l ascultau pe Sfântul Ioan erau pătrunşi de cuvintele sale deosebite, pline de credinţă. Acest sfânt este un simbol al învăţăturii pe care creştinul trebuie să o propovăduiască şi celorlalţi, al dăruirii pentru Hristos, al lucrării neobosite, deoarece Sfântul Ioan, în întreaga sa viaţă, nu a făcut altceva decât să îi ajute pe fraţii săi creştini, nu doar cu învăţătura sa, ci cu tot ce putea. Sub îndrumarea sa aveau loc acţiuni de binefacere, el fiind înainte de toate un exemplu viu de milă şi dragoste, un model de bun creştin. Ziua Sfântului Ioan Gură de Aur – 13 noiembrie.

Alţi Sfinţi Ioan prăznuiţi de Biserica Ortodoxă: Sfântul Ioan Evanghelistul, cel mai tânăr dintre cei doisprezece Apostoli ai Mântuitorului; Sfântul Ioan Damaschin; Sfântul Ioan Iacob Hozevitul, potrivit doxologia.ro.

Românescul Ioan sau Ion provine din numele evreiesc Johanan sau Yochana (scrierea este diferită în funcţie de traducere). Numele înseamnă „Prin graţia Domnului”, fiind la origine o incantaţie care alăturează cuvintele „Jo” – abrevierea lui „Jahve” (Dumnezeu), „ilie” şi „hanan”, adică „a face o favoare”, „a se milostivi”.

Incantaţia era folosită la naşterea copiilor, fiind un mod de a mulţumi lui Dumnezeu pentru favoarea făcută.

Odată cu răspândirea creştinismului, numele Johanan, purtat de mai multe figuri religioase importante, în special Ioan Botezătorul, a devenit popular şi în Occident.

Tradus mai întâi în greacă, apoi în latină şi latina vulgară, Johanan a devenit Iohannes sau Ioannes, suferind apoi modificări în funcţie de fiecare limbă.

În română, numele de Ioan apare atestat documentar pentru prima dată în jurul anului 1200, însă cel mai probabil era folosit cu mult înainte de această perioadă.

Ioan este un nume comun şi în Ţara Galilor, unde este scris şi rostit la fel ca în româneşte.

Sursa:jurnalul.antena3.ro, doxologia.ro

 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Radio Unirea FM și pe ȘTIRI GOOGLE

In fiecare an, la 7 ianuarie, romanii sarbatoresc ziua Sfantului Ion (Ziua sfantului Ioan Botezatorul, Soborul Sfantului Prooroc Ioan Botezatorul,Inaintemergatorul Domnului).

Aproximativ doua milioane de romani poarta numele sfantului

După Bobotează, este cinstit Sfântul Ioan, numit şi „Înâintemergătorul”, pentru că a anunţat venirea lui Hristos. Părinţii lui, preotul Zaharia şi Elisabeta, erau rude cu părinţii Fecioarei Maria, Ioachim şi Ana. În timp ce Zaharia slujea la templu în Ierusalim, i-a vestit Arhanghelul Gavriil că Elisabeta va naşte un fiu la bătrâneţe şi se va chema Ioan. Pentru că Zaharia s-a îndoit de această veste, a rămas mut până ce Elisabeta a născut.

Sfîntul Ioan Botezatorul a început să predice în al 15-lea an al domniei Cezarului Tiberiu, pe când Pontiu Pilat era procuratorul Iudeii. El a avut menirea de a pregăti poporul pentru primirea lui Mesia, de a-l descoperi pe acesta şi a-l face cunoscut lui Israel. Mesajul principal pe care el îl transmitea era: „Pocăiţi-vă, că s-a apropiat împărăţia cerurilor!”.

Ioan l-a mustrat pe Irod Antipa, fiul regelui Iudeei Irod cel Mare, pentru traiul lui nelegiuit cu Irodiada, care era soţia fratelui său. În ura ei, Irodiada a sfătuit-o pe Salomeea, fiica ei, care dansase şi plăcuse oaspeţilor şi îndeosebi lui Irod, la un ospăţ de ziua lui, să ceară de la acesta capul lui Ioan Botezatorul ca răsplată.

Sărbătorile închinate Sfântului Ioan Botezătorul mai includ zămislirea (23 septembrie), naşterea (24 iunie) şi tăierea capului (29 august).

Potrivit traditiilor, in ziua Sfantului Ion se incheie perioada Sarbatorilor de iarna, incepute de ziua Sf. Nicolae (6 decembrie). Se zice ca dupa Sf. Ion se boteaza gerul, adica gerul incepe sa nu-si mai face simtita prezenta. Sf. Ion este considerat ocrotitorul pruncilor, iar mamele se roaga lui pentru a naste copii sanatosi, fara malformatii. Se zice ca cine nu se veseleste in Ziua Sf. Ion va fi trist tot anul.

Botezul Ionilor şi binecuvântatul minerilor sunt doar două dintre tradiţiile sărbătorite şi azi de oameni, care cred că
ceremoniile au rolul de a întări legătura comunităţii cu valorile creştine.

Sfântul Ioan Botezătorul este unul dintre cei mai iubiţi sfinţi din România. Pe lângă marele număr de persoane care poartă numele de Ion, Ioan, Ioana, Ionel, Ionela ori Ionică sau Ionuţ, există şi tradiţii care sunt păstrate din vremuri  imemoriale. În unele zone, în ajunul sărbătorii de Sfântul Ioan Botezătorul, are loc botezatul Ionilor. În comunităţile în care este păstrat acest obicei, Ionii sunt conduşi cu alai la râu. Acolo, preoţii îi „botează”, adică le toarnă pe capete apă luată din râul în care, în prealabil, s-a turnat apă sfinţită cu ocazia liturghiei de Bobotează.

Oamenii cred că această ceremonie are rolul de a întări legătura comunităţii cu valorile creştine şi de a sublinia
angajamentul sătenilor de a respecta valorile creştinismului. În anumite zone, există izvoare care poartă numele Sfântului  Ioan. Apa din aceste izvoare este binecuvântată de preoţi de Bobotează, apoi, sătenii merg, în primele ore ale dimineţii de Sfântul Ioan să ia apă din izvor. Există credinţa, în unele comunităţi, că dacă oamenii privesc noaptea într-un vas cu apă neîncepută luată din Izvorul Sfântului Ioan şi dacă au inima curată, pot să întrevadă elemente din viitorul lor.

O altă tradiţie este binecuvântatul minerilor. La Ocna Dej, de exemplu, preotul din comunitate îi binecuvântează în ajunul zilei de Sfântul Ioan pe minerii care coboară în adâncul minei de sare. Astfel, aceştia au credinţa că vor fi feriţi de probleme tot anul care începe. Apa sfinţită este păstrată într-un butoi depozitat în naosul unei capele subterane, sculptate în sare, la o adâncime de peste 120 de metri sub scoarţa pământului şi în care minerii ajung după ce străbat un tunel lung de doi kilometri, scobit în sare. Capela îi este dedicată protectoarei minerilor, Sfânta Varvara. Însă unul dintre sfinţii preferaţi ai minerilor este Sfântul Ioan Botezătorul, care are un vitraliu dedicat special în capela subpământeană.

Acest lucru are o explicaţie curioasă. În Biserica Romano-Catolică, sfântul protector al minerilor este Sfântul Jan (Ioan) Nepomouk, aşa cum în tradiţia bizantină, ortodoxă şi greco-catolică, protectoarea minerilor este Sfânta Varvara. Cum Ocna Dej, care este o suburbie a oraşului Dej, este o comunitate multietnică şi multiconfesională, diferite tradiţii au fuzionat. Pentru mulţi dintre mineri, nu există o diferenţă prea mare între Sfântul Ioan Nepomouk şi Sfântul Ioan Botezătorul. Ei ştiu doar că Sfântul Ioan este protectorul lor. Iar tradiţiile Sfântului Ioan Nepomouk şi Sfântului Ioan Botezătorul s-au suprapus peste cea a Bobotezei, care presupune binecuvântarea apei. În timp, minerii au ajuns să fie binecuvântaţi cu apă sfinţită de Bobotează, dar se roagă deopotrivă Sfântului Ioan şi Sfintei Varvara.

SFANTUL ION, SEMNIFICAŢIA NUMELUI

Ioan este un nume iudaic: „Iohanan” prescurtare din „Iehohanan” si inseamna „Dumnezeu s-a milostivit”. Foarte multi romani poarta numele de Ion (forma neaosa), Ioan sau Ioana, fie ca atare, fie in diferite variante: Ionel, Nelu, Ionica, Nica, Ionut, Onut, Ionela, Nela, Ionica sau Oana, alcatuind cea mai bogata familie onomastica din Romania.In aceasta zi de sarbatoare nu lipsesc nici traditiile si obiceiurile populare. In trecut de Sfantul Ioan avea loc Torontoiul sau Iordanitul femeilor, un ritual din care s-a mai pastrat doar ospatul final, ospat ce incheie astfel ciclul sarbatorilor de iarna. Iordanitul femeilor avea un ritual strict, in care nevestele batrane le primeau in grupul lor pe cele mai tinere, le duceau la rau sa le stropeasca si apoi faceau o masa comuna.

„In multe sate din Maramures se mai tine obiceiul Vergelului sau, altfel spus, spargerea Craciunului. Fetele de maritat pregatesc cosuri cu bautura si mancare. Feciorii merg si iau fetele de acasa si le dic in curtea unde se tine Vergelul. Tot ei sunt si cei ce platesc muzicantii. In hora intra fetele ce se vor marita in acest an si formeaza viitoarele cupluri, toata petrecerea incheiundu-se cu un ospat comun, care sparge perioada sarbatorilor de iarna”, a declarat pentru citynews.ro conferentiar universitar Delia Suiogan.

Sărbătoarea de Sfântul Ion mai este cunoscută și sub numele de „Sânt-Ion”, „Înaintemergătorul Domnului” sau „Soborul  Sfântului Prooroc Ioan Botezătorul”. Se știe din tradiția populară că Sfântul Ioan este protectorul pruncilor și se mai ține pentru ca pruncii să se nască sănătoși, fără malformații sau diformi. Totodată, ziua de Sfântul Ion este o zi de bucurie, iar cine nu se veselește în această zi va fi trist tot timpul anului.

Obiceiul Iordanitului

Unii oameni serbează ziua de Sfânt Ion pentru ca Dumnezeu să le ferească gospodăriile de foc și animalele de fiarele sălbatice. În ziua de Sfânt Ion există obiceiul „Iordănitul femeilor”, care este, de fapt, o petrecere a nevestelor. Femeile se adună la o gazdă, unde aduc fiecare alimente și băutură, apoi petrec până dimineața, spunând că se „iordănesc”.

Un alt obicei întâlnit în ziua de Sfântul Ion este „Iordăneala”. Mai mulți tineri care au luat de la preot, în ajunul
Sfântului Ion, agheasmă de la Bobotează, merg în dimineața zilei de Sfântul Ion la biserică și după terminarea slujbei stropesc fiecare om care iese, apoi îl urează. Oamenii “iordăniți” trebuie să-i răsplătească pe urători cu bani, cu care seara chefuiesc.

Tradiția ne spune că în dimineața zilei de Sfântul Ion fiecare om trebuie să se stropească cu agheasmă nouă, pentru a fi feriți de boli în decursul anului.Se spune conform tradiției populare că după Sfânt-Ion se botează gerul, adică se înmoaie frigul și începe să se facă mai cald.

Potrivit statisticilor Direcției pentru Evidența Persoanelor și Administrarea Bazelor de Date din cadrul Ministerului Afacerilor Interne, 1.957.468 de cetățeni români, dintre care 1.429.887 bărbați și 527.581 femei, poartă numele Sfântului Ioan Botezătorul.

Din totalul româncelor, 369.219 se numesc Ioana, 140.333 — Ionela, 11.323 — Nela, iar 6.706 — Ionelia. Majoritatea bărbaților se numesc Ioan — 521.561, Ion — 418.448, Ionuț — 317.270, Ionel — 146.035, Nelu — 21.847 sau Ionică — 4.726.

Sursa:romaniatv.net

 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Radio Unirea FM și pe ȘTIRI GOOGLE