Cunoscută şi sub denumirile „Arătarea Domnului”, „Iordanul” sau „Botezul Domnului”, Boboteaza se sărbătoreşte în fiecare an pe data de 6 ianuarie şi marchează sfârşitul sărbătorilor dedicate naşterii lui Iisus Hristos.

Boboteaza face parte din cele 12 sărbători creştine importante şi este menită să reamintească cele petrecute la apa Iordanului, înainte ca Iisus să păşească în viaţa publică.

Fiindcă este o sărbătoare extrem de importantă, tradiţia spune că trebuie să se respecte cu sfinţenie obiceiurile străvechi pentru a avea un an reuşit din toate punctele de vedere.

1. Daca in dimineata Ajunului de Boboteaza, pomii sunt incarcati cu promoroaca, acestia vor avea rod bogat.

2. Ziua de 5 ianuarie este zi de post negru, la fel ca in Ajunul Craciunului sau Vinerea Mare dinaintea Pastilor.

3. In Ajunul Bobotezei, preotii merg la casele credinciosilor pentru a le aduce, prin stropirea cu apa sfintita, binecuvantarea Sfintei Treimi.

4. De asemenea, potrivit traditiei, in ajunul Bobotezei, in casele romanilor se pregateste o masa asemanatoare cu cea din Ajunul Craciunului.

5. Sub fata de masa se pune fan sau otava, iar pe fiecare colt al acesteia se pune cate un bulgare de sare. Apoi, pe masa se asaza 12 feluri de mancare.

6. Dupa sfintirea alimentelor, o parte din mancare se da animalelor din gospodarie, pentru a fi fertile si protejate de boli.

7. Se crede ca animalele din grajd vorbesc la miezul noptii despre ziua de Boboteaza despre locurile unde sunt ascunse comorile.

8. Apa sfintita la biserica in ziua de Boboteaza si luata de credinciosi nu se strica niciodata.

9. La Boboteaza se sfintesc toate apele, iar preotul se duce la o apa in care arunca o cruce. Mai multi barbati se arunca in apa ca sa o aduca inapoi, iar cel care reuseste sa ajunga primul la ea primeste binecuvantarea preotului si se considera ca va avea noroc tot anul.

10. In unele zone se colinda, se fac si se prind farmecele si descantecele, se afla ursitul, se fac prorociri despre noul an.

11. Se spune ca, in noaptea de Boboteaza, tinerele fete isi viseaza ursitul. Ele isi leaga pe inelar un fir rosu de matase si o ramurica de busuioc, pe care o pun sub perna.

12. Fetele care cad pe gheata in ziua de Boboteaza pot fi sigure ca se vor marita in acel an.

13. Traditia mai spune ca la Boboteaza nu se spala rufe. In aceasta zi sunt interzise certurile in casa si nu se da nimic cu imprumut.

 Sursa:romaniatv.net

 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Radio Unirea FM și pe ȘTIRI GOOGLE

Munții Apuseni sunt o destinație prea puțin cunoscută de români, în ciuda faptului că oferă numeroase obiective turistice și oportunități de petrecere a sărbătorilor de iarnă.

Când vine vorba de alegerea unei destinații pentru petrecerea sărbătorilor de iarnă, românii își îndreaptă atenția, în majoritatea cazurilor, către zonele montane. Fie că vorbim de stațiunile de pe Valea Prahovei, de cele din zona Rucăr-Bran ori de destinații din nordul țării (citește despre Vatra Dornei AICI), oamenii preferă să meargă pe drumuri bătătorite și mult promovate atât la televizor, cât și în mediul online.

Astăzi, vă vom prezenta cele mai frumoase destinații de vacanță din Munții Apuseni, destinații care, pe lângă faptul că vă pot oferi experiențe de neuitat de sărbătorile de iarnă, vă vor ajuta și să vă îmbogățiți cultura generală ca urmare a diversității geografice a zonei.
Valea Arieșului și obiectivele sale

De la vărsarea în Mureș, lângă Luduș, și până în stațiunea Vârtop, bazinul râului Arieș este înțesat de numeroase localități, multe dintre acestea fiind importante repere istorice. Țara Moților, situată în această zonă, reprezintă hotspot-ul rezistenței și luptei pentru drepturi politice, economice și sociale are românilor ardeleni. Baia de Arieș, Câmpeni și Abrud sunt principalele centre urbane din zonă, Muzeul Avram Iancu și Muzeul Mineritului de la Roșia Montană fiind cele mai importante obiective turistice.

Astfel, poți intra în galeriile romane de la Alburnus Maior, construite în urmă cu două milenii, unde ai ocazia să vezi cum se exploata aurul în vechime și unde, cu puțin noroc, poți vedea pepite aurifere încastrate în pereții catacombelor.

Pentru împătimiții sporturilor de iarnă, zona Arieșeni reprezintă principala destinație de vacanță, iar cadrul natural este unul care definește cumva natura etno-culturală a locului, cu așezări răsfirate și risipite pe culmile domoale ale munților.

De asemenea, cadrul natural e unul bogat în căderi spectaculoase de ape, iar în zonă poți vizita cascada Evantai, cascada Pătrăhăițești, cascada Pișoaia sau cascada Vârciorog. Tot în apropiere de Vârtop se află și Groapa Ruginoasa. În ceea ce privește patrimoniul speologic, Munții Apuseni se pot mândri cu numeroase peșteri al căror specific nu mai poate fi întâlnit în alte părți ale țării. Emblematice sunt Peștera Ghețarul de la Scărișoara, Peștera Cetatea Rădesei, Peștera Urșilor și Peștera Ghețarul Vârtop.
Repere istorice pe văile Crișului Alb și Mureșului

În sudul Apusenilor, pe valea Crișului Alb, se află două dintre cele mai importante obiective turistice din întreaga zonă. În primul rând, la Muzeul Aurului din Brad, unic în Europa, ai ocazia să vezi numeroase pepite aurifere extrase din regiune, unele dintre acestea de dimensiuni considerabile.

Foarte aproape de Brad, la Țebea, poți vizita mormântul lui Avram Iancu, revoluționar român pașoptist, și Gorunul lui Horea, un monument istoric cu vechime de peste 4 secole, locul unde, în 1784, Horea i-a chemat la luptă pe moții din Apuseni.

De cealaltă parte, pe valea Mureșului poți vedea castelul de la Săvrâșin, un conac deținut de Familia Regală a României, care de curând și-a deschis porțile vizitatorilor. Puțin mai la vest, pe un deal de pe malul drept al Mureșului, cetatea Șoimoș, aflată în ruină, dar care este accesibilă oricui, te poate face să înțelegi cât de importantă era apărarea împotriva năvălitorilor în secolele XIII-XV.
Mănăstiri și locuri de pelerinaj

Zona a reprezentat, încă din Evul Mediu, un important bastion al ortodoxiei pe care românii ardeleni l-au apărat, uneori chiar cu prețul vieții. O mănăstire cu o istorie bogată este Râmeț (citește mai mult AICI), aflată în apropiere de Teiuș. Tot în zonă poți vizita Mănăstirile Măgina și Cheile Turzii, aceasta din urmă fiind foarte aproape și de obiectivul omonim. Mai poți vedea în zonă Mănăstirea Râmetea și celebrul sat Râmetea, aflat la poalele Pietrei Secuiului.

Pe valea Arieșului poți vizita Mănăstirea Lupșa, construită din lemn, după specificul locului, iar în amonte poți ajunge la Mănăstirile Ponor și Sohodol. Un alt așezământ cu o istorie bogată este Mănăstirea Valea Bistrii, situată în apropiere de Câmpeni.

Sursa:dcnews.ro

 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Radio Unirea FM și pe ȘTIRI GOOGLE

Sporturile de iarna sunt distractive si in acelasi timp sunt o forma de antrenament fizic intens, mai ales schiatul

Schiatul este un sport care implica aspecte fizice, mentale, sociale si emotionale. Relaxează, arde calorii, alungă stresul

Pe lângă faptul că este o metodă excelentă de relaxare, schiatul te ajută să şi slăbeşti! Şase ore petrecute pe pârtia de schi te scapă dintr-un foc de 3000 de calorii, îţi tonifiază musculatura abdominală şi ajută la întărirea sistemului imunitar!

Schiatul, un excelent antrenament cardio

Schiatul accelerează ritmul inimii şi creşte fluxul sanguin, astfel că reprezintă un exerciţiu cardio de minune, care te ajută să îţi menţii sănătatea cardiovasculară. Unde mai pui că aerul curat de munte este un remediu perfect pentru astmatici. Medicii recomandă adesea pacienţilor care suferă de afecţiuni respiratorii sau astm să meargă la munte, pentru o „cură cu aer curat”. Aerul proaspăt de munte este lipsit de noxele prezente în marile oraşe şi ajută la ameliorarea alergiilor sau problemelor respiratorii.

Faci schi, eşti mai flexibil

Schiatul îmbunătăţeşte flexibilitatea articulaţiilor şi previne apariţia durerilor articulare, specifice persoanelor care stau mult pe scaun şi nu fac destulă mişcare. Pentru a nu suprasolicita musculatura, este indicat stretchingul înainte de o şedinţă de schi. Descoperă aici beneficiile stretchingului!
Medicament natural contra stresului

Schiatul stimulează producţia de endorfine, aşa-numiţii hormoni ai fericirii, şi contribuie la îmbunătăţirea stării emoţionale, eliminând stresul şi stările de anxietate.

Mai mult, schiatul te ajută să dormi mai bine. După efortul susţinut, foarte probabil vei fi epuizat şi somnul se va instala mult mai uşor, dar va fi şi mult mai odihnitor, graţie aerului curat pe care l-ai respirat.

Nimic nu se compară cu mişcarea în aer liber, care aduce atât de multe beneficii sănătăţii noastre. Persoanele care suferă de un deficit de vitamina D ar trebui să stea cât mai mult timp pe afară, la soare, pentru ca organismul să îşi ia doza binemeritată de vitamina soarelui. Nivelul normal de vitamina D ajută la îmbunătăţirea sistemului imuntar, reduce riscul de viroze respiratorii şi ameliorează starea generală de sănătate.
O zi pe pârtia de schi te scapă de 3.000 de calorii

În funcţie de indicele de masă corporală şi de intensitatea cu care practici schi, este posibil să pierzi până la 3000 de calorii pe zi. În plus, temperaturile scăzute duc la intensificarea metabolismului.

De asemenea, schiatul întăreşte muşchii abdominali. Încordarea abdomenului pentru menţinerea echilibrului pe schiuri ajută la tonifierea şi chiar întărirea musculaturii acestei zone.

Chiar dacă eşti începătoare sau expertă în schiat, beneficiile sunt numeroase: circulaţia sângelui este îmbunătăţită, oxigenul şi nutrimentele sunt transportate eficient în toate ţesuturile iar musculatura este „lucrată” în întregime (mai ales partea interioară şi cea exterioară a coapselor, muşchii fesieri etc.). De asemenea, schiatul ajută la dezvoltarea musculaturii braţelor.

Sursa:csid.ro

 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Radio Unirea FM și pe ȘTIRI GOOGLE