Societate

12 noiembrie: Ziua cercetașilor militari

Published

2 zile ago

12/11/2024

Zi dedicată cercetașilor militari

La 12 noiembrie, Armata Română celebrează Ziua Cercetaşilor Militari.

Marcarea acestei zile aminteşte de momentul constituirii primului element organizat al unităţilor de cercetaşi în Armata Română.

Una dintre cele mai de temut arme ale oricărei armate moderne este reprezentată de cercetaşi. Sunt cei care culeg informaţii despre inamic, în orice fel de condiţii de timp şi de vreme, ziua sau noaptea, infiltrându-se în teritoriul inamic, învăţând comportamentul local şi observând indicii utile care pot constitui parte a activităţii desfăşurate.

La 12/24 noiembrie 1859, domnitorul Alexandru Ioan Cuza a semnat, prin Ordinul de Zi nr. 83, actul de constituire a „Secţiei a II-a” din cadrul „Corpului de Stat Major General”.

În 24 octombrie 1964, a avut loc transformarea Companiei 258 Cercetare din garnizoana Iaşi în Batalionul 161 Cercetare, cu reşedinţa la Vaslui, prin Ordinul Ministrului Forţelor Armate; în 1969 are loc primirea Drapelului de luptă şi restructurarea unităţii, prin desfiinţarea companiei de cercetare pe tancuri şi înfiinţarea celei pe autoturisme; primirea, din noiembrie 1970, a titulaturii de Batalionul 101 Cercetare, care din 20 martie 1995 a fost dislocat din garnizoana Vaslui, în garnizoana Roman, conform volumului „Calendarul Tradiţiilor Militare” (2010).

La 1 iulie 2019, în garnizoana Someşeni (Cluj), a fost marcată printr-o serie de manifestări, ceremonial religios şi militar, împlinirea a 50 de ani de la constituirea Regimentului 317 ISR „Vlădeasa”. Unitatea a fost înfiinţată la 1 iulie 1969, sub denumirea Compania 317 Cercetare în Adâncime în cadrul Armatei a 3-a (devenită ulterior Armata a 4-a). Ca urmare a evenimentelor din vara anului 1968 din Cehoslovacia, când forţe ale Pactului de la Varşovia au invadat această ţară, s-a hotărât la nivelul Ministerului Forţelor Armate constituirea acestei arme de cercetare în adâncime. La 10 mai 1969, ministrul Forţelor Armate, Ion Ioniţă, emitea ordinul pentru constituirea Companiei 317 Cercetare în Adâncime, care ulterior avea să cunoască o evoluţie constantă, iar la 1 octombrie 1991 se transformă în Batalionul 317 Cercetare în Dispozitiv prin Paraşutare şi primeşte denumirea onorifică „Vlădeasa”.

La 1 mai 1995, unitatea şi-a schimbat denumirea în Batalionul 317 Cercetare „Vlădeasa”, pentru ca la 31 decembrie 2016 să se transforme în Regimentul 317 ISR „Vlădeasa”. În zona de risc crescut din Angola, în anii 1996-1997, sunt dislocaţi, în misiune de menţinere a păcii, militari ai Regimentului 317 ISR „Vlădeasa”. Au continuat să participe în misiuni de menţinere a păcii, sub mandat ONU sau NATO, în teatre din Kosovo, Bosnia, Afganistan, Irak, Sudan, Georgia, Nepal.

Cercetaşii continuă să reprezinte una dintre cele mai apreciate structuri ale Armatei Române şi prin prisma misiunilor desfăşurate în afara graniţelor naţionale.

sursa; agerpres

foto: youtube

Related Topics:12 noiembrie cercetasi militari zi

Societate

2 noiembrie 1784: Izbucneşte marea răscoală ţărănească condusă de Horea, Cloşca şi Crişan, cea mai importantă ridicare la luptă a populației românești din Transilvania

Published

2 săptămâni ago

01/11/2024

Simona Lodroman

Răscoala de la 1784 a fost una dintre cele mai mari mișcări sociale din Europa sfârșitului de veac XVIII, iar în Transilvania a fost cea mai importantă ridicare la luptă a populației românești din Evul Mediu.

Cauzele care au generat răscoala au fost de ordin economic și social: robota excesivă, dările în bani către stăpânii de pământ, către statul austriac, taxele pentru plata funcționarilor, pentru întreținerea armatei. Situația moților se înrăutățise dramatic: iobagi fiind, ei erau obligați la munci grele în mine și la suprafață.

Se adăugau și măsurile abuzive, precum răpirea pășunilor și pădurilor, interzicerea cârciumăritului, ceea ce le îngreuna posibilitatea procurării hranei. O cauză imediată o constituie anularea decretului imperial din 31 ianuarie 1784, prin care se dispunea conscrierea unor sate din ținuturile de graniță și extinderea regimentelor de graniță.

Țăranii care se înscriau în regimentele de graniță scăpau de iobăgie și primeau casă și pământ în schimb. Măsura de anulare a conscripției stârnește un val de nemulțumire.

Răscoala izbucnită la 2 noiembrie 1784, în Zarand, cuprinde repede Munții Apuseni, comitatele Hunedoara și Alba, trecând și în comitatele Turda, Cluj, Sibiu și amenințând să cuprindă toată Transilvania. Pe lângă țărani români, la răscoală participă și țărani maghiari din Arad și Trascău, în timp ce țăranii sași din numeroase localități rurale situate între cele două Târnave refuză să mai muncească pentru dijmă.

Programul răscoalei prevedea desființarea nobilimii, fiecare să trăiască din slujba îndeplinită, desființarea iobăgiei și împroprietărirea cu pământ, impunerea tuturor în mod egal la dări, eliberarea țăranilor arestați, eliberarea națională și organizarea, după planurile lui Horea, a unei „republici populare”.

Era cel mai înaintat program al vremii formulat în Transilvania, care, aplicat, însemna distrugerea temeliilor relațiilor feudale.

În fața radicalizării și extinderii mișcării țărănești, autoritățile și nobilimea iau măsuri pentru potolirea răscoalei: se numește un comisar pentru cercetarea cauzelor, sunt trimiși episcopii și se publică patente pentru liniștirea răsculaților; se hotărăsc pedepse pentru „ațâțători”; încep tratative în vederea încheierii de armistiții. Lupte grele se dau între răsculați și trupele nobiliare și imperiale. Pentru a câștiga timp, autoritățile încheie mai multe armistiții cu țăranii răsculați.

În decembrie 1784, țăranii răsculați suferă o grea înfrângere la Mihăileni, ceea ce îl determină pe Horea să înceteze lupta, la 14 decembrie. Nobilimea și armata imperială condamnă la moarte sute de țărani. Horea și Cloșca sunt prinși la 27 decembrie 1784, iar Crișan la 31 ianuarie 1785. Primii doi au fost trași pe roată, la 28 februarie 1785, pe platoul „La furci” din Alba Iulia, iar Crișan s-a spânzurat în închisoare.

După înfrângerea răscoalei, la 22 august 1785, a fost publicată o patentă imperială, care a desființat legarea de glie a iobagilor și servitutea personală. Țăranii au căpătat dreptul de a se muta de pe un domeniu pe altul, de a învăța meserii, de a-și vinde bunurile. Iobăgia nu a fost însă desființată. Patenta nu a putut fi aplicată în întregime, mai ales că după moartea împăratului austriac Iosif al II-lea, nobilimea a solicitat repunerea sa în drepturile de care se bucurase anterior.

Evenimentele din Transilvania au avut un larg răsunet în toată Europa, în presa vremii, publicistică, beletristică. În Franța, Jean Pierre Brissot, viitor conducător al grupării girondine în revoluția franceză, într-o scrisoare adresată lui Iosif al II-lea, declara că românii „au avut dreptul să se revolte căci nu aveau nici proprietate, nici libertate, care erau la bunul plac al stăpânilor lor”.

Sursa: agerpres.ro, timpul.md

Societate

Grupuri de elevi și studenți la Tribunalul Alba: Cu ce ocazie

Published

2 săptămâni ago

29/10/2024

Lucian DĂRĂMUȘ

Grupuri de elevi și studenți la Tribunalul Alba

În perioada 18-25 octombrie, Tribunalul Alba a fost gazda mai multor grupuri de elevi și studenți, în contextul activităților organizate de Ziua Europeană a Justiției Civile, sărbătorită anual la 25 octombrie.

Celebrarea Zilei Justiţiei Civile are ca raţiune principală crearea unui eveniment simbolic, pentru a reaminti că justiţia este în primul rând un serviciu în slujba cetăţenilor, menit să asigure rezolvarea disputelor private într-un cadru imparţial caracterizat de preeminenţa legii. Prin organizarea acestor activități s-a urmărit apropierea în special a generaţiilor tinere de actul de justiţie şi informarea acestora cu privire la drepturile şi obligaţiile lor, la modul de funcţionare a sistemului judiciar, precum şi oferirea unor răspunsuri întrebărilor legate de sistemul de justiţie.

Elevii claselor a III-a B și a III-a C din cadrul Școlii Gimnaziale nr. 2 Sebeș, ai clasei a VII-a A – Școala Gimnazială „Avram Iancu ” din Alba Iulia, elevii claselor a VII-a și a VIII-a de la Școala gimnazială Vințu de Jos, precum şi elevii clasei a VII-a de la Liceul de Arte „Regina Maria” Alba Iulia, însoțiți de cadrele didactice, au participat activ la întâlnirea cu reprezentanții Tribunalului Alba, Parchetului de pe lângă Tribunalul Alba și Baroului Alba.

În cadrul acestor întâlniri, în data de 25 octombrie, au fost prezenți studenţi din cadrul Facultății de Drept a Universității „1 Decembrie 1918” din Alba Iulia cărora le-au fost prezentate organizarea sistemului judiciar precum și modul de funcționare a justiției ca serviciu public.

Ca urmare a informaţiilor oferite de către reprezentanţii profesiilor juridice cu privire la activităţile concrete îndeplinite zilnic de către aceştia, la finalul întâlnirii a avut loc și o dezbatere în cadrul căreia studenţii participanţi şi-au susţinut argumentele care i-ar putea determina să îmbrăţişeze aceste cariere.

Societate

29 octombrie, Ziua Internațională a Internetului: Când a intrat România în era netului

Published

2 săptămâni ago

29/10/2024

Lucian DĂRĂMUȘ

29 octombrie, Ziua Internațională a Internetului: Când a intrat România în era netului

Pe 29 octombrie 1969, centrele de calcul de la universităţile Standford şi UCLA au fost interconectate şi a fost transmis primul mesaj electronic: „Lo“.

Mesajul ar fi trebuit să fie „Login“, însă se spune că sistemul s-ar fi blocat după apăsarea tastei „g“.

Conceptul s-a extins rapid şi, în 1970, s-a creat o reţea între Harvard şi MIT. În 1971 se pun bazele emailului. Programatorul Ray Tomlinson a implementat un sistem de comunicare care presupunea despărţirea numelui utilizatorului de cel al computerului cu simbolul „@“. În 1973, reţeaua ARPAnet se extindea şi peste ocean. University College din Londra a fost prima instituţie europeană conectată la reţeaua de computere. Pe atunci, 75% din toată activitatea de pe ARPAnet consta din trimiterea de emailuri.

Un an mai târziu apărea conceptul TCP/IP. Acesta presupunea ca reţeaua să nu mai fie gestionată de un singur punct de control, ci informaţiile să ajungă de la un computer la un altul cu ajutorul unui protocol de transmisie. La popularizarea Internetului la scară globală a contribuit o invenţie din 1977: modemul pentru PC. Acesta a fost dezvoltat de Dennis Hayes şi Dale Heatherington. Spamul a luat naştere în 1978, iar în 1979 a apărut primul joc multiplayer online. MUD (MultiUser Dungeon) avea o interfaţă bazată pe text şi utilizatorii puteau comunica între ei.

Primul emoticon a apărut în 1982 ”J”. Anii 1983 şi 1984 au fost foarte importanţi pentru dezvoltarea Internetului. ARPAnet a trecut în totalitate pe protocoalele TCP/IP create de Vint Cerf, a fost creat primul server de date şi a apărut conceptul de DNS (Domain Name Server) care a dus la generarea de adrese mai prietenoase – nu mai erau folosite adresele IP, ci cuvinte. Câţi dintre voi aţi folosit IRC-ul? Sistemul de comunicare care a pus bazele chatului instant a apărut în 1988. Tot în 1988 a avut loc şi primul atac cibernetic de amploare. Programatorul Robert Tappan Morris a scris un program (numit „Viermele Morris“) care a cauzat numeroase întreruperi în reţea.

În 1990 a apărut primul provider de servicii de Internet prin dial-up, numit The World. În acelaşi an, ARPAnet a încetat să existe, iar Berners-Lee a terminat de programat WWW-ul, definind şi standardele HTML, HTTP şi URL. În 1991 a apărut prima pagină Web. Aceasta avea scopul de a explica ce este, de fapt, World Wide Web. Următorii 23 de ani sunt marcaţi de apariţia primelor browsere, primelor motoare de căutare, serviciilor de transfer de fişiere, reţelelor sociale şi a dispozitivelor permanent conectate la Internet.