Știri
Poetul Aron Cotruș, comemorat pe Aleea Scriitorilor din Alba Iulia
Poetul Aron Cotruș, comemorat pe Aleea Scriitorilor din Alba Iulia
Pe 1 noiembrie 1961 a murit exilat la Long Beach, California, Aron Cotruș, „al doilea poet ardelean interbelic important după Lucian Blaga”, după cum se afirmă pe site-ul https://mnlr.ro/aron-cotrus/ al Muzeului Național al Literaturii.
Aron Cotruş s-a născut la 2 ianuarie 1891 în localitatea Hăşag din judeţul Sibiu, în familia preotului Aron Cotruş şi a soţiei sale Ana, ambii născuţi pe meleagurile Albei. Primele clase primare le-a efectuat în satul Hăşag, iar restul în satul Lupu, comuna Cergăul Mare din judeţul Alba, locul de naştere al mamei sale, unde tatălui său i s-a încredințat parohia ortodoxă din localitate. Începe primele clase de liceu la Blaj, iar din 1911 se transferă la Brașov, unde își va și termină studiile liceale. Se înscrie la Universitatea din Viena, la Facultatea de Litere, dar la izbucnirea primului Război Mondial este înrolat în armată și trimis pe frontul italian. Încă dinainte de război a publicat poezii în ziarele și revistele vremii.
Din 1913 este redactor la ziarul „Românul”, iar în 1928 este numit președinte al Sindicatului Presei din Ardeal și Banat. După o intensă activitate redacțională și editorială, în 1929 este numit atașat de presă la Milano, pentru ca, spre sfârșitul lunii decembrie a anului 1930, poetul să fie transferat tot ca atașat de presă pe lângă Legația României de la Varșovia. Se preocupă intens de recunoașterea culturii și literaturii române și va realiza, în limba poloneză, o antologie a poeziei românești moderne. În 1937 revine în țară, lucrând în cadrul Ministerului Afacerilor Externe. La începutul anului 1940 este numit consilier de presă la Madrid, unde va rămâne în timpul celui de-al doilea Război Mondial și după aceea. Din 1945 este director al ziarului „Carpați” și președinte al Asociației Românilor din Spania. Aici, în exil, va publica volumele „Drumuri în furtună”, „Între Volga și Mississippi”, „Poezii”, „Sărbătoarea morții”, „Neguri albe”, „România”, „Versuri”, „În robia lor”, „Strigăt pentru depărtări”, „Mâine”, „Printre oameni în mers”, „Horia”, „Țara Minerii”, „Peste prăpăstii de potrivnicie”, „Eminescu”, „Rapsodia dacă”. În anul 1957 părăsește Spania și se stabilește în America, în California. Moare la 1 noiembrie 1961 într-un spital din Long Beach, California, și este înmormântat la Detroit. Este supranumit „poetul desțărat”.
În memoria lui, în fiecare an la 1 noiembrie, Consiliul Județean Alba și Biblioteca Județeană „Lucian Blaga” Alba organizează pe Aleea Scriitorilor din Alba Iulia un moment omagial ce se desfășoară la ora 13:00, la bustul scriitorului, cu depunere de flori, prezentarea unui medalion literar și recitare de poezie. Cei care doresc să cunoască opera lui Aron Cotruș pot vizita, pe tot parcursul zilei, expoziția de carte de la sediul Bibliotecii Județene „Lucian Blaga” Alba.
Știri
No, Servus ! De unde vine salutul ardelenilor: 21 noiembrie, Ziua mondială a salutului
Este salutul specific sibienilor şi ardelenilor, în general…No, aşa îşi românii, saşii, maghiarii din Ardeal
Nu este o modă sau un moft, ci o tradiţie, un semn de respect faţă de cel care-ţi iese în cale. Iată istoria.
Servus!
Să luaţi aminte: Servus (în germană „servus”, în cehă „servus”, în maghiară „szervusz”, în croată „serbus” sau „servus”, în poloneză „serwus”) este o formă de salut folosită în mod familiar în Europa Centrală şi de Est, extrem de agreată, chiar împământenită în zona Ardealului.
Etimologie
Cuvântul provine din latinescul „servus”, care înseamnă „servitor”. Este o elipsă a expresiei latineşti „ego sum servus tuus” (în traducere ad litteram „eu sunt servitorul tău”, tradus şi ca „Sunt la dispoziţia ta”).
Deşi am fi tentaţi să credem că termenul „servus” provine din latină, lingviştii consideră că formula de salut, fără îndoială latinească la bază, a fost preluată la noi mult mai târziu, din limba germană (prin influenţa saşilor şi a şvabilor).
„Servus humillimus” era o formulă de salut folosită de romani şi însemna „sluga dumitale preaplecată!”. Salutul era utilizat doar între bărbaţi şi numai de la cei inferiori către superiori, termenul „servus” având semnificaţia de sclav sau rob (şerb).
Majoritatea specialiştilor consideră că termenul ar fi fost preluat în română, abia în perioada Imperiului Austro-Ungar, din germană. Aşa se explică şi faptul că formula de salut se utilizează încă, nu doar la noi, în Ardeal, ci şi în sudul Germaniei, Austria, Ungaria şi Polonia. În plus, este de remarcat că doar în Germania cuvântul şi-a păstrat forma grafică similară cu a noastră: „servus”, pe când ungurii scriu „szervusz”, iar polonezii „serwus”.
În schimb, de la maghiari am preluat formula de salut „servus tok” (atunci când se face referire la un grup de cunoscuţi) sau „szia”, formule care s-au încetăţenit.
De la cuvântul latinesc înrudit sclavus (în traducere tot „slujitor”, „servitor”) este derivat şi salutul italian ciao (din schiavo), româniazat în „ceau”, pe la Sibiu sau Timişoara.
Sursa:sibiunews.net
Știri
Municipiul Blaj a depus la ADR Centru proiectul pentru mobilitate urbană: Străzi reabilitate și modernizate, parcare supraetajată și depou pentru autobuze și microbuze
Municipiul Blaj a depus la ADR Centru proiectul pentru mobilitate urbană
Proiect pentru mobilitate urbană de 6 milione de euro, la Blaj: Străzi reabilitate și modernizate, parcare supraetajată și depou pentru autobuze și microbuze
Municipiul Blaj a depus proiectul pentru mobilitate urbană prin care mai multe străzi vor fi modernizate și reabilitate. Vor fi construite și o parcare supraetajată (Park&Ride) și un depou pentru autobuze și microbuze.
Primăria Municipiului Blaj a depus, în data de 15 noiembrie 2024, la Agenția pentru Dezvoltare Regională Centru (ADR), proiectul „Coridor Mobilitate Urbană prin Traseu Mobilitate Urbană, Amenajare Depou și Construire Park&Ride în Municipiul Blaj”.
Proiectul, în valoare de peste 6 milioane de euro, este finanțat prin Programul Operațional Regional (Regio) 2021-2027.
Fondurile europene pe această linie de finanțare sunt alocate DOAR MUNICIPIILOR, iar Blajul este al doilea municipiu, din cele peste 20 arondate ADR Centru, care a depus cerere de finanțare pe mobilitate, punctajul obținut de proiectul nostru fiind de 97 (din 100)!
În cadrul acestui proiect, vor fi reabilitate și modernizate complet străzile Clujului, Gheorghe Doja, Gării și Eroilor, va fi construită o parcare supraetajată (Park&Ride) și va fi amenajat, la intersecția străzii Clujului cu Stația de epurare, un depou pentru autobuze și microbuze.
Termenul de finalizare este anul 2030.
Știri
Cum se salută românii și câte forme de salut există: 21 noiembrie, Ziua mondială a salutului
Pe 21 noiembrie sărbătorim Ziua mondială a salutului. Salutul reprezintă un element esențial în stabilirea unor relații cu cei din jurul nostru
Salutul este o manifestare de curtoazie cu care întâmpinăm pe cineva, fiind completată de mimică, poziția corpului și ținută.
În 1973, fraţii Brian şi Michael McCormack din Omaha, statul Nebraska, SUA au lansat Ziua mondială a salutului (World Hello Day). Ei consideră că salutul reprezintă o formă de acțiune interumană și un element important în realizarea înțelegerii și păcii dintre oameni de religii, rase și naționalități diferite.
În România, forma de salut diferă în funcţie de zona geografică, ea suferind în decursul timpului şi anumite modificări. La noi în țară, forma salutului depinde de zona geografică în care te afli. Bucureștenii se salută cu “Bună”, ardelenii își spun “servus”, iar cei din Banat, Cluj și Sibiu se salută cu “ceau” sau “ciau”.
Tinerii și adolescenții mai folosesc și formule de salut precum “Salve!”, “Salutare!”, “Te sărut!”, “Pa!”, “Noroc!”, “Salut!”, “Hai, te-am pupat!”, “Salut, bărbate!”, “Hi!”, “Hai, pa!”, “Hello!”, “Sal”. Formulele de salut “Sărut-mâna”, “Bună ziua” și “La revedere” aproape au dispărut din vocabularul românilor. Mai mult decât atât, “Cum îți merge?” sau “Ce mai faci?” sunt deja considerate forme de politețe și nu forme de salut.
Mulți români încă mai folosesc saluturi religioase precum “Domnul cu tine!”, “Hristos în mijlocul nostru!” și “Doamne ajută!”. De asemenea, încă se folosesc formule specifice sărbătorilor creștinești precum “Hristos a înviat!” la care se răspunde cu “Adevărat a înviat!”. În ziua Înălțării, credincioșii creștini folosesc salutul “Hristos s-a înălțat!” și răspunsul “Adevărat s-a înălțat”.
De Ziua mondială a salutului, importanța comunicării este evidențiată prin organizarea de diverse demonstrații la nivel mondial. Această zi este sărbătorită în aproximativ 180 de țări. Istoria ne arată că primele atestări ale salutului se referă la formele de supunere, datând de pe vremea dinastiilor chineze. Oamenii de rând trebuiau să îşi acopere ochii cu palma pentru a nu fi orbiţi de lumina emanată de strălucitorul împărat. În acest obicei, îşi are originea salutul militar.
Sursa:a1.ro
-
Știri7 ore ago
Cum se salută românii și câte forme de salut există: 21 noiembrie, Ziua mondială a salutului
-
Știri2 ore ago
No, Servus ! De unde vine salutul ardelenilor: 21 noiembrie, Ziua mondială a salutului
-
Știri23 de ore ago
TRADIŢII şi OBICEIURI de 21 noiembrie: Intrarea în biserică a MAICII DOMNULUI (OVIDENIA)
-
Știri4 zile ago
Costumul popular din Apuseni: Păstrează unitatea portului românesc prin piesele ce îl compun
-
Știri4 zile ago
Top 10 locuri de vizitat toamna: Casa de Piatră, cătun din Parcul Natural Apuseni, între destinațiile recomandate
-
Știrio săptămână ago
Lăsata Secului în Postul Crăciunului: Tradițiile și obiceiurile zilei de 14 noiembrie
-
Sănătateo săptămână ago
Cum îți dai seama că suferi de diabet: 14 noiembrie, Ziua Mondială de Luptă împotriva Diabetului
-
Știrio săptămână ago
13 noiembrie, Ziua internațională a educației copiilor nevăzători